Extraordinary cancellation remedy: Inadmissibility of substantive review and limited scope under Romanian civil procedure
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice dismissed the applicant's motion for cancellation of the judgment as inadmissible, thereby leaving in force the court's prior decision that had previously dismissed the applicant's civil appeal. The dispute involved a procedural challenge where the applicant argued that the courts of appeal and the High Court erred in interpreting the law and assessing evidence regarding the admissibility of their original claim to join the litigation. The court held that a motion for cancellation is an extraordinary remedy of retrial limited strictly to specific procedural irregularities, such as material errors in the appellate decision or failure to examine a ground for cassation, and cannot be used to review the merits, application of substantive law, or evaluation of evidence. Relying on Articles 317 and 318 of the Code of Civil Procedure, the court determined that the applicant's grievances regarding the substantive outcome of the case did not fit within the statutory grounds for a motion for cancellation.
Legislator headnote
AI generatedart. 137 C. proc. civ, art. 317 C. proc. civ, art. 318 C. proc. civ; Extraordinary cancellation remedy: Inadmissibility of substantive review and limited scope under Romanian civil procedure: Contestaţia în anulare este o cale extraordinară de atac de retractare, ce poate fi exercitată doar pentru ipotezele expres determinate prin dispoziţiile art. 317 C. proc. civ. (contestaţia în anulare obişnuită, al cărei obiect poate fi numai o hotărâre irevocabilă) şi ale art. 318 C. proc. civ. (contestaţia în anulare specială, al cărei obiect poate fi numai o hotărâre a instanţei de recurs).
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedFull text
Şedinţa publică din data de 10 decembrie 2020
Asupra contestaţiei în anulare de faţă, constată următoarele:
1. Circumstanţele cauzei
Prin decizia civilă nr. 1509 din 15 iulie 2020, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia I civilă a admis contestaţia în anulare formulată de contestatorul A. împotriva deciziei civile nr. 489 din 20 februarie 2020 pronunţate în dosarul nr. x/2019 de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia I civilă. A anulat decizia contestată şi, rejudecând recursul: A respins, ca inadmisibil, recursul declarat de contestatorul A. împotriva deciziei civile nr. 314 din 18 septembrie 2019 pronunţate de Curtea de apel Suceava, secţia I civilă.
2. Calea de atac formulată în cauză
Împotriva acestei hotărâri a promovat contestaţie în anulare contestatorul A., neîncadrată în drept.
În motivarea contestaţiei în anulare sunt arătate nemulţumirile contestatorului faţă de soluţia pronunţată de instanţă în cauza finalizată cu decizia contestată şi se face, totodată, o expunere a situaţiei de fapt.
3. Soluţia şi considerentele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie
Analizând, cu prioritate, în temeiul art. 137 C. proc. civ., excepţia inadmisibilităţii contestaţiei în anulare, invocată din oficiu, Înalta Curte o va admite pentru considerentele ce succedă:
Analizând contestaţia în anulare, Înalta Curte constată că aceasta este inadmisibilă pentru următoarele considerente:
Contestaţia în anulare este o cale extraordinară de atac de retractare, ce poate fi exercitată doar pentru ipotezele expres determinate prin dispoziţiile art. 317 C. proc. civ. (contestaţia în anulare obişnuită, al cărei obiect poate fi numai o hotărâre irevocabilă) şi ale art. 318 C. proc. civ. (contestaţia în anulare specială, al cărei obiect poate fi numai o hotărâre a instanţei de recurs).
Cazurile în care poate fi promovată contestaţia în anulare obişnuită sunt două: când procedura de chemare a părţii pentru ziua când s-a judecat pricina nu a fost îndeplinită potrivit cu cerinţele legii şi când hotărârea a fost dată cu încălcarea dispoziţiilor de ordine publică privitoare la competenţă.
Contestaţia în anulare specială, la rândul său, poate fi promovată în două ipoteze: când dezlegarea dată recursului este rezultatul unei greşeli materiale şi când instanţa, respingând recursul ori admiţându-l numai în parte, a omis din greşeală să cerceteze vreunul din motivele de casare.
Prin urmare, pe calea contestaţiei în anulare nu pot fi valorificate decât nereguli procedurale, iar nu relative la dezlegarea dată de instanţă fondului raportului juridic dedus judecăţii.
În cauză, contestatorul nu indică temeiul de drept al contestaţiei în anulare şi nu arată, în concret, care sunt motivele care să vizeze hotărârea contestată, limitându-se doar la a-şi exprima nemulţumirile cu privire la soluţiile pronunţate în speţa dedusă judecăţii şi a arăta că instanţele au omis să cerceteze toate susţinerile şi probele privind admisibilitatea cererii sale de chemare în judecată.
În realitate, aşa cum s-a arătat, contestatorul este nemulţumit de modul cum a fost soluţionat fondul cauzei şi multiplele căi extraordinare de atac pe care le-a declanşat succesiv în litigiul pendinte, însă pe calea contestaţiei în anulare nu se pot valorifica eventualele greşeli de judecată, respectiv de apreciere a probelor sau de interpretare a unor dispoziţii legale, contestaţia în anulare fiind o cale extraordinară de atac de retractare.
Prin urmare, Înalta Curte constată că cele arătate de contestator, prin motivele cererii de contestaţie în anulare, nu se încadrează în dispoziţiile art. 318 C. proc. civ., după cum nu sunt susceptibile de încadrare în niciuna din ipotezele art. 317 C. proc. civ.
Având în vedere considerentele expuse, contestaţia în anulare va fi respinsă ca inadmisibilă.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca inadmisibilă, contestaţia în anulare împotriva deciziei nr. 1509 din 15 iulie 2020 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia I civilă, formulată de contestatorul A..
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 10 decembrie 2020.