Passive standing of the Ministry of Finance for communist-era property compensation following holder entity's bankruptcy and legislative transfer of restitution authority.

Şedinţa publică din data de 10 decembrie 2020

Asupra cauzei de faţă, constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei:

1. Obiectul cererii de chemare în judecată:

Prin cererea înregistrată la 16 august 2001 pe rolul Tribunalului Botoşani, reclamanţii A. şi B. au chemat în judecată pe pârâţii S.C. C. S.A. Botoşani, Comuna Albeşti prin primar, Prefectura judeţului Botoşani şi Statul Român prin Ministerul Finanţelor Publice, solicitând anularea Hotărârii nr. 10 din 18.07.2001 emisă de S.C. C. S.A. Botoşani şi obligarea acesteia la restituirea în natură a morii ţărăneşti compuse din 6 camere şi utilaje, situată în judeţul Botoşani.

Au solicitat obligarea pârâtei Comuna Albeşti prin primar să le restituie în natură terenul în suprafaţă de 1,97 ha, aferent unui imobil compus din 11 camere, situat în acelaşi sat şi comună, pe care l-au primit în natură.

În subsidiar, au solicitat obligarea celorlalţi pârâţi să le achite despăgubiri băneşti reprezentând contravaloarea imobilelor.

Urmare a decesului reclamantului A., a fost introdus în cauză singurul moştenitor, B..

2. Sentinţa pronunţată de Tribunalul Botoşani:

Prin sentinţa civilă nr. 426 din 27 mai 2004, Tribunalul Botoşani a admis în parte acţiunea formulată de reclamant, a anulat hotărârea nr. 10 din 18 iulie 2001 emisă de S.C. C. S.A. Botoşani.

A obligat Statul Român prin Ministerul Finanţelor Publice să acorde reclamantului măsuri reparatorii în echivalent, constând în titluri de valoare nominativă folosite exclusiv în procesul de privatizare, în valoare totală de 180.450.000 RON, reprezentând contravaloarea morii şi a 50 ari teren aferent.

A respins acţiunea pentru retrocedarea sau acordarea de despăgubiri pentru terenul în suprafaţă de 1,97 ha, situat pe raza comunei Albeşti.

A respins acţiunea împotriva pârâţilor S.C. C. S.A. Botoşani, Prefectura judeţului Botoşani, Comuna Albeşti prin primar şi APAPS Bucureşti.

3. Decizii pronunţate în căile de atac:

Prin decizia nr. 19 din 19 februarie 2008, Curtea de Apel Suceava a admis apelurile formulate de reclamantul B. şi pârâtul Ministerul Finanţelor Publice prin Direcţia Generală a Finanţelor Publice Botoşani.

A schimbat în parte sentinţa civilă apelată, în sensul că, menţinând dispoziţiile de admitere în parte a acţiunii şi de anulare a hotărârii nr. 10 din 18 iulie 2001 emisă de S.C. C. S.A. Botoşani, a obligat-o pe aceasta din urmă să restituie în natură imobilul moară ţărănească, compus din 6 camere, situată în judeţul Botoşani.

A luat act de renunţarea reclamantului la cererea privind restituirea suprafeţei de 1,97 ha şi, respectiv 0,50 ha teren aferent.

A respins ca nefondată acţiunea faţă de pârâţii APAPS Bucureşti, Statul Român şi Prefectura Botoşani, reţinând, în esenţă, că autorul reclamantului D. a avut în proprietate în comuna Albeşti, o moară ţărănească, încadrată în această categorie potrivit expertului, bun ce nu îndeplinea condiţiile prevăzute de art. 50 din Legea nr. 119/1948, pentru a fi naţionalizată, împrejurare în care s-a reţinut că preluarea acestui imobil de către stat s-a făcut fără titlu valabil. S-a conchis că moara situată în judeţul Botoşani, deţinută de pârâta S.C. C. S.A. Botoşani poate fi restituită în natură reclamantului.

Prin decizia civilă nr. 9045 din 5 noiembrie 2009, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a admis recursul, a casat decizia recurată şi a trimis cauza la aceeaşi instanţă spre rejudecare, reţinând că raportul de expertiză efectuat de expert E. şi omologat de instanţa de apel este nul, în conformitate cu prevederile art. 105 alin. (2) C. proc. civ., pentru întocmirea sa cu nerespectarea dispoziţiilor art. 208 (1) C. proc. civ., iar vătămarea produsă pârâtului-recurent nu poate fi înlăturată decât prin refacerea raportului de expertiză, cu citarea părţilor.

Prin decizia nr. 71 din 16 noiembrie 2010, Curtea de Apel Suceava, secţia civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie a admis apelul reclamantului B. împotriva sentinţei nr. 426 din 27 mai 2004 pronunţată de Tribunalul Botoşani, secţia civilă, în dosarul nr. x/2001.

A admis apelul declarat de pârâtul Ministrul Finanţelor Publice Botoşani, împotriva aceleiaşi sentinţe şi, în consecinţă a schimbat în parte sentinţa atacată, în sensul că a menţinut dispoziţiile de admitere în parte acţiunii şi de anulare a hotărârii nr. 10 din 18 iulie 2001 emisă de S.C. C. S.A. Botoşani.

A obligat pârâta S.C. C. S.A. Botoşani să restituie în natură imobilul moară ţărănească, compusă din 6 camere, situată în jud. Botoşani.

A luat act de renunţarea reclamantului la cererea de restituire a suprafeţelor de 1,97 ha şi respectiv 0,50 ha teren aferent.

A respins, ca nefondată, acţiunea faţă de pârâţii A.P.A.P.S. Bucureşti, Statul Român şi Prefectuara Botoşani.

Prin decizia civilă nr. 7712 din 2 noiembrie 2011, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia I civilă a admis recursul declarat de pârâta S.C. C. S.A. Botoşani împotriva deciziei nr. 71 din 16 noiembrie 2010 a Curţii de Apel Suceava, secţia civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie, pe care a casat-o.

În baza art. 36 din Legea nr. 85/2006 a suspendat judecarea apelurilor declarate de reclamantul B. şi de pârâtul Statul Român prin Ministerul Finanţelor Publice prin Direcţia Generală a Finanţelor Publice Botoşani împotriva sentinţei nr. 426 din 27 mai 2004 a Tribunalului Botoşani, secţia civilă şi a trimis cauza aceleiaşi instanţe de apel.

Prin decizia nr. 530 din 21 septembrie 2020 pronunţată de Curtea de Apel Suceava, secţia I civilă a fost admisă excepţia lipsei capacităţii procesuale de folosinţă a pârâtei S.C. C. S.A. Botoşani.

A fost anulat în parte apelul declarat de reclamantul B. în contradictoriu cu pârâta S.C. C. S.A. Botoşani pentru lipsa capacităţii procesuale de folosinţă a pârâtei.

A fost admis apelul reclamantului B. în contradictoriu cu ceilalţi pârâţi.

A fost schimbată în parte sentinţa civilă nr. 426 din 27 mai 2004 a Tribunalului Botoşani în sensul că s-a luat act de renunţarea reclamantului la cererea de restituire a suprafeţelor de 1,97 ha şi, respectiv de 0,50 ha teren.

Au fost păstrate celelalte dispoziţii ale sentinţei care nu sunt contrare deciziei.

A fost respinsă cererea reclamantului de acordare a cheltuielilor de judecată din apel.

A fost respins apelul declarat de pârâtul Ministerul Finanţelor Publice prin Direcţia Generală a Finanţelor Publice Botoşani împotriva sentinţei civile nr. 426 din 27 mai 2004 a Tribunalului Botoşani, ca nefondat.

4. Recursul declarat de pârâtul Statul Român prin Ministerul Finanţelor Publice - Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice Iaşi prin Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice Botoşani împotriva deciziei nr. 530 din 21 septembrie 2020 pronunţată de Curtea de Apel Suceava, secţia I civilă:

Recursul a fost înregistrat pe rolul instanţei supreme la 9 noiembrie 2020, fiind aleatoriu repartizat spre soluţionare completului de judecată nr. 5.

În cuprinsul cererii de recurs, recurentul-pârât a arătat că instanţa de apel a pronunţat o hotărâre nelegală, fără a avea în vedere modificările legislative survenite imediat după pronunţarea sentinţei nr. 426 din 27 mai 2004 de către Tribunalul Botoşani, modificări ce au abrogat dispoziţiile legale ce determinau calitatea Ministerului Finanţelor Publice în litigiile ce au ca obiect Legea nr. 10/2001, Statul Român prin Ministerul Finanţelor Publice nemaiavând calitate procesuală pasivă în aceste litigii. În urma modificărilor legislative, calitate procesuală în aceste cauze are Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor - Comisia naţională pentru compensarea imobilelor, aflată în subordinea Cancelariei Primului Ministru.

Instanţa de apel nu a avut în vedere faptul că soluţia pe fond a fost pronunţată în anul 2004, iar de atunci Legea nr. 10/2001, în temeiul căreia au fost acordate despăgubirile, a suferit mai multe modificări legislative, astfel încât este eronată menţinerea soluţiei primei instanţe, fiind abrogate dispoziţiile legale ce determinau calitatea Ministerului Finanţelor Publice în litigiile având ca obiect Legea nr. 10/2001.

În conformitate cu dispoziţiile Legii nr. 165/2013, Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor este organ de specialitate al administraţiei publice centrale, în subordinea Cancelariei Primului Ministru, ce are atribuţii în aplicarea acestei legi, astfel încât Statul Român prin Ministerul Finanţelor Publice nu are calitate procesuală pasivă în cauză.

Un alt motiv de recurs vizează faptul că instanţa de apel, în mod eronat, a acordat mai mult decât s-a cerut. Hotărârea instanţei de fond obliga Statul Român prin Ministerul Finanţelor Publice să acorde reclamantului B. măsuri reparatorii în echivalent constând în titluri de valoare nominative folosite exclusiv în procesul de privatizare, în valoare totală de 180.450.000 RON, reprezentând contravaloarea morii şi a 0,5 ha teren aferent. Or, reclamantul a renunţat la cererea de restituire a suprafeţelor de 1,97 ha şi respectiv 0,50 ha teren, situaţie în care dispoziţia este eronată, în condiţiile în care suma de 180.450.000 RON reprezintă şi valoarea terenului, nu doar a morii, instanţa acordând astfel mai mult decât s-a cerut.

Mai mult, instanţa de apel nu a ţinut cont nici de faptul că sumele stabilite de instanţa de fond nu au fost adaptate valoric, având în vedere denominarea intervenită în iulie 2005, astfel încât sentinţa nu poate fi pusă în executare.

În prezent Ministerul Finanţelor Publice este în imposibilitatea de a pune în executare hotărârea pronunţată de Tribunalul Botoşani, acesta nemaifiind abilitat să emită titluri de valoare nominală.

Cu privire la fondul litigiului, se arată că atât instanţa de fond, cât şi instanţa de apel nu au ţinut cont de apărările pârâţilor referitoare la prematuritatea cererii reclamantului care nu a respectat dispoziţiile cuprinse în Legea nr. 10/2001 art. 20-37, în vigoare la acel moment, ce prevedeau că pentru imobilele preluate în mod abuziv de către stat cei îndreptăţiţi vor notifica în prima fază instituţiile corespunzătoare. În speţă, reclamanţii nu s-au adresat cu notificările la Prefectură, pentru ca, după autorizarea notificărilor şi a ofertelor de acordare a despăgubirilor băneşti, acesta să transmită centralizatoarele Ministerului Finanţelor Publice.

În cauză nu există vreun dosar înregistrat la Secretariatul Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor pe numele reclamantului. Faţă de cerinţele juridice ale acţiunii, având în vedere Decizia nr. 33/2008 şi Decizia nr. 27/2011 pronunţate de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în soluţionarea recursurilor în interesul legii, recurentul-pârât solicită respingerea acţiunii ca inadmisibilă.

II. Soluţia şi considerentele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie:

Examinând decizia recurată, prin prisma criticilor formulate şi prin raportare la actele dosarului şi la dispoziţiile legale aplicabile, Înalta Curte constată că recursul declarat este fondat, decizia recurată urmând a fi casată şi trimisă cauza spre rejudecarea apelului, pentru considerentele ce urmează să fie expuse.

Litigiul pendinte, ce are ca obiect solicitarea persoanelor îndreptăţite de restituire în natură a unui imobil, formulată în baza Legii nr. 10/2001, este particularizat de împrejurarea că, de la momentul formulării notificării şi până la pronunţarea deciziei nr. 530 din 21 septembrie 2020 a Curţii de Apel Suceava, unitatea deţinătoare S.C. C. S.A. Botoşani a intrat în procedura de constatare a falimentului, fiind radiată din Registrul Comerţului la 20 februarie 2020, astfel cum a reţinut şi instanţa de apel în argumentarea soluţiei de admitere a excepţiei lipsei capacităţii procesuale de folosinţă a acestei părţi.

Din punct de vedere al cadrului procesual pasiv, Înalta Curte constată că reclamanţii A. (decedat pe parcursul procesului) şi B., prin cererea din 16 august 2001 înregistrată pe rolul Tribunalului Botoşani, au chemat în judecată pe pârâţii S.C. C. S.A. Botoşani, Comuna Albeşti prin primar, Prefectura judeţului Botoşani şi Statul Român prin Ministerul Finanţelor Publice, solicitând anularea Hotărârii nr. 10 din 18.07.2001 emisă de S.C. C. S.A. Botoşani şi obligarea acesteia la restituirea în natură a morii ţărăneşti compuse din 6 camere şi utilaje, situată în judeţul Botoşani. Au solicitat, de asemenea, obligarea pârâtei Comuna Albeşti prin primar să le restituie în natură terenul în suprafaţă de 1,97 ha, aferent unui imobil compus din 11 camere, situat în acelaşi sat şi comună, pe care l-au primit în natură. În subsidiar, au solicitat obligarea celorlalţi pârâţi să le achite despăgubiri băneşti reprezentând contravaloarea imobilelor.

Acţiunea a fost formulată atât în contradictoriu cu unitatea deţinătoare, cât şi cu Statul Român prin Ministerul Finanţelor Publice, Comuna Albeşti prin primar, Prefectura judeţului Botoşani, solicitându-se, printr-un prim capăt de cerere, anularea dispoziţiei emise de S.C. C. S.A., iar printr-un alt capăt de cerere, obligarea pârâţilor la acordarea despăgubirilor pentru imobilele (moară şi terenuri) în litigiu, preluate abuziv, în măsura în care acestea sunt imposibil de restituit în natură.

În condiţiile în care entitatea deţinătoare nu şi-ar fi pierdut capacitatea procesuală de folosinţă pe parcursul soluţionării pricinii ca urmare a radierii ei după închiderea procedurii insolvenţei, calitatea procesuală pasivă în cauză îi revenea, conform legii.

Prevederile art. 16 alin. (1) şi (2) din Titlul VII al Legii nr. 247/2005, referitor la regimul stabilirii şi plăţii despăgubirilor aferente imobilelor preluate abuziv de fostul regim comunist, stipulează expres că se predau Secretariatului Comisiei Centrale, atât deciziile, cât şi dispoziţiile emise de entităţile învestite cu soluţionarea notificărilor sau cererilor de retrocedare în care s-a consemnat suma ce urmează a se acorda ca despăgubire, însoţită de întreaga documentaţie aferentă acestora, cât şi notificările formulate potrivit Legii nr. 10/2001 şi care nu au fost soluţionate până la intrarea în vigoare a Legii nr. 247/2005. Despăgubirile ce se pot acorda pentru imobilele preluate abuziv de stat se stabilesc printr-un raport întocmit de acest Secretariat al Comisiei Centrale din cadrul Autorităţii Naţionale pentru Restituirea Proprietăţilor.

Art. II din Legea nr. 302/2009 prevede că, începând cu data intrării în vigoare a acestui act normativ, Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului se substituie Ministerului Finanţelor Publice în toate cauzele având ca obiect stabilirea, potrivit art. 31 din Legea nr. 10/2001, a măsurilor reparatorii prin echivalent.

Ulterior, Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, a adus modificării Legii nr. 10/2001, stabilind că sarcina restituirii revine Autorităţii Naţionale pentru Restituirea Proprietăţilor - organ de specialitate al administraţiei publice centrale, în subordinea Cancelariei Primului Ministru.

Având în vedere cele anterior menţionate, cum entitatea deţinătoare S.C. C. S.A. Botoşani a fost radiată la 20 februarie 2020 din Registrul Comerţului, se constată că motivul de recurs vizând aspectele legate de calitatea procesuală pasivă a Statului Român prin Ministerul Finanţelor Publice este fondat, recursul urmând a fi admis, cu consecinţa trimiterii cauzei spre rejudecarea apelului.

Se reţine că, în situaţia particulară a speţei, problema lipsei calităţii procesuale pasive poate fi dedusă analizei în etapa procesuală a recursului, având în vedere că unitatea deţinătoare a fost radiată la 20 februarie 2020, în cursul soluţionării apelului, instanţa de apel admiţând excepţia lipsei capacităţii procesuale de folosinţă a S.C. C. S.A.. În acest caz, pentru respectarea dublului grad de jurisdicţie, se impune casarea cu trimitere.

În rejudecare, instanţa de apel urmează a identifica modificările legislative intervenite asupra Legii nr. 10/2001 de la momentul pronunţării sentinţei nr. 426 din 27 mai 2004 a Tribunalului Botoşani şi până în prezent, modificări cu consecinţe asupra cadrului procesual din speţă, şi a analiza problema calităţii procesuale pasive a Statului Român prin Ministerul Finanţelor Publice - Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice Iaşi prin Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice Botoşani, respectiv măsura în care acest pârât poate acorda măsurile reparatorii stabilite de instanţă, având în vedere şi dezlegările date prin Decizia nr. 27/2011 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul competent să judece recursul în interesul legii.

De asemenea, curtea de apel urmează a avea în vedere criticile referitoare la cuantumul despăgubirilor, ţinând cont că valoarea de 180.450.000 RON a titlurilor reprezintă contravaloarea morii şi a 0,50 ha teren aferent, iar reclamantul a formulat cerere de renunţare la restituirea suprafeţei de teren de 0,50 ha, după cum chiar instanţa de apel a consemnat.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul declarat de pârâtul Statul Român prin Ministerul Finanţelor Publice - Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice Iaşi prin Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice Botoşani împotriva deciziei civile nr. 530 din 21 septembrie 2020 pronunţată de Curtea de Apel Suceava, secţia I civilă.

Casează decizia recurată şi trimite cauza spre rejudecare aceleiaşi instanţe de apel.

Irevocabilă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 10 decembrie 2020.