Revision petition barred by time-bar due to six-month inactivity

Şedinţa publică din data de 09 decembrie 2020

Asupra cauzei de faţă, constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei

1. Încheierea pronunţată de Curtea de Apel Timişoara

Prin încheierea din 24 aprilie 2019, pronunţată în dosarul nr. x/2019, Curtea de Apel Timişoara, secţia I civilă a dispus, în baza art. 411 alin. (1) pct. 2 din C. proc. civ., suspendarea judecăţii recursului declarat de revizuentul A. împotriva încheierii din 26 februarie 2019, pronunţată de Tribunalului Arad în dosarul nr. x/2019, având în vedere lipsa recurentului-revizuent şi a faptului că acesta nu a solicitat judecata şi în lipsă de la dezbateri.

2. Decizia pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie

Prin decizia nr. 1211 din 12 iunie 2019, pronunţată în dosarul nr. x/2019, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia I civilă a anulat recursul declarat de A. împotriva încheierii din 24 aprilie 2019, pronunţată de Curtea de Apel Timişoara, secţia I civilă.

3. Calea de atac formulată în cauză

Prin cererea înregistrată pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia I civilă la data de 03 iulie 2019, sub nr. x/2019, revizuentul A. a solicitat, în temeiul art. 509 alin. (1) din C. proc. civ., revizuirea deciziei nr. 1211 din 12 iunie 2019 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia I civilă

În motivarea cererii, a arătat că actul procedural, astfel cum i-a fost comunicat, trebuia să poarte semnătura magistraţilor menţionaţi în cuprinsul său. Or, lipsa semnăturilor de pe decizia ce face obiectul căii de atac atrage nulitatea actului de procedură, în conformitate cu dispoziţiile art. 426 alin. (5) şi art. 427 alin. (1) din C. proc. civ.

Prin încheierea din 26 septembrie 2019, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia I civilă a dispus suspendarea judecăţii cererii de revizuire formulate de recurentul A. împotriva deciziei nr. 1211 din data de 12 iunie 2019, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia I civilă în dosarul nr. x/2018, în temeiul dispoziţiilor art. 411 alin. (1) pct. 2 din C. proc. civ., constatând că revizuentul, deşi legal citat, nu s-a înfăţişat la strigarea pricinii şi nici nu a solicitat judecarea cauzei în lipsă.

Prin rezoluţia din 28 octombrie 2020, s-a fixat termen de judecată la data de 09 decembrie 2020, în şedinţă publică, cu citarea părţii, în vederea repunerii pe rol a cauzei şi verificării incidenţei perimării, în raport de dispoziţiile art. 416 alin. (1) din C. proc. civ.

II. Soluţia şi considerentele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie

Examinând cu prioritate excepţia de perimare, invocată din oficiu, în raport de dispoziţiile art. 248 alin. (1) coroborate cu cele ale art. 416 alin. (1) din C. proc. civ., Înalta Curte constată că este întemeiată, pentru următoarele considerente:

Potrivit art. 416 din C. proc. civ., "(1) Orice cerere de chemare în judecată, contestaţie, apel, recurs, revizuire şi orice altă cerere de reformare sau de retractare se perima de drept, chiar împotriva incapabililor, dacă a rămas în nelucrare din motive imputabile părţii, timp de 6 luni. (2) Termenul de perimare curge de la ultimul act de procedură îndeplinit de părţi sau de instanţă."

Totodată, dispoziţiile art. 411 din C. proc. civ. stipulează că:

"(1) Judecătorul va suspenda judecata: (...) 2. când niciuna dintre părţi, legal citate, nu se înfăţişează la strigarea cauzei. Cu toate acestea, cauza se judecă dacă reclamantul sau pârâtul a cerut în scris judecarea în lipsă."

Înalta Curte constată că la termenul de judecată din 26 septembrie 2019, în temeiul art. 411 alin. (1) pct. 2 din C. proc. civ., s-a dispus suspendarea judecăţii cererii de revizuire formulate de recurentul A. împotriva deciziei nr. 1211 din data de 12 iunie 2019, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia I civilă, având în vedere lipsa părţii, legal citată, la strigarea pricinii, precum şi faptul că nu a solicitat judecarea cauzei în lipsă.

Încheierea din 26 septembrie 2019 reprezintă ultimul act de procedură efectuat în cauză, de la această dată începând să curgă termenul de 6 luni prevăzut de art. 416 alin. (1) din C. proc. civ., termen care s-a împlinit la data de 26 martie 2020.

Înalta Curte reţine şi faptul că în cauză nu a fost formulată de către revizuent, înăuntrul termenului de perimare, nicio cerere de redeschidere a procesului în condiţiile art. 415 pct. 2 din C. proc. civ. şi nu subzistă vreunul din cazurile în care actul de procedură trebuia înfăptuit din oficiu de către instanţa de judecată. De asemenea, nu subzistă vreun motiv de suspendare a cursului perimării din cele prevăzute de art. 418 din C. proc. civ.

În consecinţă, faţă de lipsa de diligenţă a părţii, care a condus la rămânerea cauzei în nelucrare pentru o perioadă mai mare de 6 luni, Înalta Curte constată intervenită sancţiunea perimării cererii de revizuire, potrivit dispoziţiilor art. 420 alin. (1) din C. proc. civ.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Constată perimată cererea de revizuire formulată de revizuentul A. împotriva deciziei nr. 1211 din 12 iunie 2019, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia I civilă în dosarul nr. x/2019.

Fără cale de atac.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 09 decembrie 2020.