Inmate's appeal for denial of intimate visits annulled for lack of mandatory grounds under Civil Procedure Code
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice annulled the appellant’s appeal, leaving in force the Court of Appeal’s 2019 decision that dismissed the underlying lawsuit; the appellant prevailed no further. The case involved a civil action for 500,000 euros in moral damages by an inmate against penitentiary authorities, alleging that the denial of intimate visits between 2008 and 2015 violated his right to private and family life and contravened unconstitutionally void legal restrictions on such visits. The decisive legal basis was the nullity of the appeal under Article 486(1)(a), (c)-(e) and Article 493(5) of the Civil Procedure Code, as the appellant failed to include mandatory procedural details, such as the reasons for illegality, in the appeal request.
Legislator headnote
AI generatedart. 69 din Legea nr. 254/2013, art. 95 C. proc. civ, art. 493 alin. (3) C. proc. civ, art. 493 alin. (4) C. proc. civ, art. 486 C. proc. civ, art. 493 alin. (5) C. proc. civ; Inmate's appeal for denial of intimate visits annulled for lack of mandatory grounds under Civil Procedure Code: Completul de filtru C3, constatând că raportul întruneşte condiţiile art. 493 alin. (3) C. proc. civ., a dispus comunicarea raportului părţilor, pentru ca acestea să depună puncte de vedere conform dispoziţiilor art. 493 alin. (4) C. proc. civ. şi a acordat termen pentru soluţionare în cameră de consiliu, fără citare părţi, la data de 09.12.2020.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedFull text
Şedinţa publică din data de 9 decembrie 2020
asupra cauzei de faţă, constată următoarele:
I. Circumstanţele cauzei
1. Obiectul cererii de chemare în judecată şi valoarea litigiului
Prin acţiunea înregistrată pe rolul Judecătoriei Sector 5 Bucureşti la data de 23.08.2016, sub nr. x/2016, astfel cum a fost precizată la data de 09.01.2017, reclamantul A. a solicitat, în contradictoriu cu pârâţii Administraţia Naţională a Penitenciarelor, Ministerul Justiţiei, Penitenciarul Jilava, Penitenciarul Giurgiu şi Penitenciarul Rahova, obligarea acestora la plata de despăgubiri pentru daune morale, în cuantum de 500 000 euro, motivat de împrejurarea că în perioada 2008-14.04.2015 s-a aflat în stare privativă de libertate şi nu i-a fost acordat dreptul la vizită intimă, ceea ce i-a afectat dreptul la viaţa privată şi de familie. Totodată, reclamantul a arătat că dispoziţiile art. 69 din Legea nr. 254/2013, care limitează persoanelor aflate în stare de deţinere dreptul la vizită intimă, a fost declarat neconstituţional prin Decizia nr. 222/02.04.2015.
Prin sentinţa nr. 1114/15.02.2017, Judecătoria Sector 5 Bucureşti a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Bucureşti, în raport de dispoziţiile art. 94 lit. k) şi art. 95 C. proc. civ. şi de valoarea obiectului cererii.
Pe rolul Tribunalului Bucureşti, secţia a V a civilă, cauza a fost înregistrată la data de 30.03.2017, sub nr. dosar x/2017
2. Sentinţa Tribunalului Bucureşti
Prin sentinţa nr. 991/07.07.2017, Tribunalul Bucureşti, secţia a V a civilă a admis excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a pârâţilor Ministerul Justiţiei şi Administraţia Naţională a Penitenciarelor şi a respins acţiunea formulată de reclamantul A. faţă de aceşti pârâţi, ca fiind îndreptată împotriva unor persoane fără calitate procesuală pasivă; a respins excepţia prescripţiei dreptului material la acţiune, invocată de pârâtul Penitenciarul Rahova; a admis, în parte, acţiunea, faţă de pârâţii Penitenciarul Giurgiu, Penitenciarul Jilava şi Penitenciarul Rahova; a obligat pe fiecare dintre pârâţii Penitenciarul Giurgiu, Penitenciarul Jilava şi Penitenciarul Rahova, la plata, către reclamant, a sumei de 2000 de euro (echivalent în RON la data plăţii), cu titlu de despăgubiri morale.
3. Decizia Curţii de Apel Bucureşti
Prin decizia nr. 1097/A/16.09.2019, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a III a civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie a anulat, ca netimbrat, apelul reclamantului împotriva sentinţei; a admis apelurile pârâţilor Penitenciarul Bucureşti Rahova, Penitenciarul Bucureşti Jilava, Penitenciarul Giurgiu împotriva aceleiaşi sentinţe; a schimbat în parte sentinţa, în sensul că a respins acţiunea, ca neîntemeiată; a menţinutdispoziţiile sentinţei privind soluţionarea excepţiilor invocate.
4. Calea de atac a recursului exercitată
Împotriva acestei decizii a declarat calea de atac intitulată "apel", înregistrată ca recurs, neîncadrat în drept şi nemotivat, reclamantul A..
5. Procedura filtru
Înalta Curte, înregistrând dosarul ca recurs, a procedat, la data de 08.10.2020, la întocmirea raportului asupra admisibilităţii în principiu a recursului.
Completul de filtru C3, constatând că raportul întruneşte condiţiile art. 493 alin. (3) C. proc. civ., a dispus comunicarea raportului părţilor, pentru ca acestea să depună puncte de vedere conform dispoziţiilor art. 493 alin. (4) C. proc. civ. şi a acordat termen pentru soluţionare în cameră de consiliu, fără citare părţi, la data de 09.12.2020.
La data de 30.10.2020, intimatul-pârât Penitenciarul Giurgiu a formulat punct de vedere la raport prin care a invocat excepţia de nulitate a recursului.
La aceeaşi dată, intimatul-pârât Penitenciarul Bucureşti Jilava a formulat punct de vedere la raport, invocând nulitatea recursului.
La data de 04.11.2020, intimata-pârâtă Administraţia Naţională a Penitenciarelor a formulat punct de vedere la raport, prin care a invocat excepţia de nulitate a recursului.
II. Soluţia şi considerentele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie
Examinând decizia recurată, Înalta Curte constată că recursul este nul, pentru considerentele ce urmează să fie expuse.
În cauză, reclamantul s-a limitat a arăta că declară "apel" (cale de atac înregistrată şi calificată ca recurs) împotriva deciziei nr. 1097/A/16.09.2020 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a III a civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie, manifestare de voinţă ce a fost inserată pe dovada de comunicare a hotărârii recurate.
Dispoziţiile art. 486 alin. (1) lit. a)-e) C. proc. civ. enumeră menţiunile pe care trebuie să le cuprindă cererea de recurs, respectiv numele şi prenumele, domiciliul sau reşedinţa părţii care exercită calea de atac, numele, prenumele, domiciliul ori sediul intimaţilor, indicarea hotărârii care se atacă, motivele de nelegalitate şi semnătura.
Totodată, prin prevederile cuprinse la alin. (3) al art. 486 C. proc. civ. se stipulează că menţiunile prevăzute la alin. (1) lit. a) şi c)-e sunt prevăzute sub sancţiunea nulităţii.
Ca atare, în raport de dispoziţiile anterior menţionate, se constată că exercitarea căii de atac s-a făcut cu nerespectarea tuturor cerinţelor de formă, ceea ce atrage sancţiunea nulităţii, conform art. 493 alin. (5) C. proc. civ.
Pentru aceste considerente, Înalta Curte va anula recursul formulat de reclamantul A. împotriva deciziei nr. 1097/A din 16 septembrie 2019 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a III a civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Anulează recursul declarat de reclamantul A., încarcerat în Penitenciarul Rahova Bucureşti, Şos. x, împotriva deciziei nr. 1097/A din 16 septembrie 2019 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a III a civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie, în contradictoriu cu intimaţii-pârâţi Penitenciarul Giurgiu, cu sediul în Giurgiu, Şos. x A, judeţul Giurgiu, Penitenciarul Bucureşti Rahova, cu sediul în Bucureşti, şos. x, Penitenciarul Bucureşti Jilava, cu sediul în Jilava, judeţ Ilfov, Administraţia Naţională a Penitenciarelor, cu sediul în Bucureşti, str. x, Ministerul Justiţiei, cu sediul în sector 5, Bucureşti, str. x.
Fără cale de atac.
Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 09 decembrie 2020.