Competence to reexamine judicial fine against clerk despite Art. 127 C. proc. civ. conflict-of-interest rule

Şedinţa publică din data de 9 decembrie 2020

asupra cauzei de faţă, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Oradea la data de 28.05.2020, petenta A. a solicitat reexaminarea amenzii judiciare în cuantum de 50 RON, aplicată prin încheierea din data de 07.02.2020, pronunţată de Judecătoria Oradea în dosarul nr. x/2019.

În drept au fost invocate dispoziţiile art. 191 alin. (2) C. proc. civ.

Prin încheierea nr. 1110/26.06.2020, Judecătoria Oradea a declinat competenţa de soluţionare a cererii în favoarea Judecătoriei Timişoara, raportat la calitatea petentei, de grefier în cadrul Judecătoriei Oradea, sens în care a apreciat ca fiind incidente dispoziţiile art. 127 alin. (1) şi (3) C. proc. civ.

Prin încheierea nr. 11757/29.10.2020, Judecătoria Timişoara a declinat competenţa de soluţionare în favoarea Judecătoriei Oradea, a constatat conflictul negativ şi a înaintat dosarul pentru soluţionare Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

A reţinut instanţa că dispoziţiile art. 127 C. proc. civ. fac referire la judecătorul, procurorul, asistentul judiciar sau grefierul care are calitatea de reclamant într-o cauză de competenţa instanţei la care îşi desfăşoară activitatea, condiţia-premisă de aplicare a acestor prevederi legale fiind aceea a existenţei unui conflict judiciar, care presupune stabilirea unui drept potrivnic faţă de o altă persoană.

Aplicarea amenzii judiciare constituie însă un incident procedural, care nu vizează fondul pretenţiei deduse judecăţii instanţei, în cadrul cererii de reexaminare fiind analizate legalitatea şi temeinicia sancţiunii amenzii, precum şi eventualele elemente necunoscute la momentul aplicării acesteia.

Ca atare, dispoziţiile legale incidente sunt cele invocate drept temei juridic al cererii, respectiv art. 191 C. proc. civ., iar nu art. 127 C. proc. civ., astfel încât competenţa de soluţionare a căii de atac exercitată împotriva măsurii amenzii judiciare este de competenţa instanţei care a dispus respectiva măsură, în speţă Judecătoria Oradea.

Înalta Curte, competentă să soluţioneze conflictul conform art. 133 pct. 2 raportat la art. 135 alin. (1) C. proc. civ., stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Oradea, pentru următoarele argumente:

Potrivit art. 127 C. proc. civ. "(1) Dacă un judecător are calitatea de reclamant într-o cerere de competenţa instanţei la care îşi desfăşoară activitatea, va sesiza una dintre instanţele judecătoreşti de acelaşi grad aflate în circumscripţia oricăreia dintre curţile de apel învecinate cu curtea de apel în a cărei circumscripţie se află instanţa la care îşi desfăşoară activitatea. (2) În cazul în care cererea se introduce împotriva unui judecător care îşi desfăşoară activitatea la instanţa competentă să judece cauza, reclamantul poate sesiza una dintre instanţele judecătoreşti de acelaşi grad aflate în circumscripţia oricăreia dintre curţile de apel învecinate cu curtea de apel în a cărei circumscripţie se află instanţa care ar fi fost competentă, potrivit legii. (3) Dispoziţiile alin. (1) şi (2) se aplică în mod corespunzător şi în cazul procurorilor, asistenţilor judiciari şi grefierilor."

Textul legal reglementează situaţia particulară a litigiilor în care este implicat un judecător în calitate de reclamant sau de pârât, sau, în mod corespunzător un grefier (cazul petentei), raţiunea normei fiind aceea de a înlătura orice suspiciune de soluţionare părtinitoare a cauzei, din pricina calităţii părţii.

Prorogarea legală de competenţă reglementată de art. 127 C. proc. civ. îşi găseşte raţiunea însă în cazul existenţei unui conflict judiciar în cadrul căruia părţile îşi opun drepturi potrivnice, neputând fi aplicată prin extensie sau analogie altor situaţii, în care un asemenea conflict nu există, pentru că procedura în care se rezolvă cererea este una necontencioasă.

Or, aplicarea amenzii judiciare constituie un incident procedural care nu vizează fondul pretenţiei deduse judecăţii instanţei şi nu presupune o dezbatere contradictorie care să atragă incidenţa dispoziţiilor art. 127 C. proc. civ., întrucât în cadrul cererii de reexaminare se analizează legalitatea şi temeinicia sancţiunii amenzii, precum şi eventualele elemente necunoscute la momentul aplicării acesteia, prin raportare strict la persoana căreia i s-a aplicat o astfel de sancţiune procesuală.

Ca atare, în speţa de faţă, instanţa competentă a soluţiona cererea de reexaminare amenzii judiciare se stabileşte în raport cu dispoziţiile art. 191 alin. (3) C. proc. civ., potrivit cărora, cererea se soluţionează de către un alt complet decât cel care a stabilit amenda sau despăgubirea, regulă ce reprezintă o aplicare particulară a dispoziţiilor art. 124 alin. (2) din C. proc. civ.:

"Incidentele procedurale sunt soluţionate de instanţa în faţa căreia se invocă, în afară de cazul în care legea prevede în mod expres altfel.".

În aplicarea normelor anterior citate, rezultă că o cerere de reexaminare a amenzii judiciare este de competenţa instanţei care a aplicat sancţiunea, atribuirea spre soluţionare a acesteia în sarcina unui alt complet al instanţei decât cel care a stabilit amenda fiind de natură să asigure garanţiile de desfăşurare a unui proces echitabil, prin prisma imparţialităţii cu care această cale de atac va fi judecată.

În consecinţă, în aplicarea dispoziţiilor legale menţionate, Înalta Curte va stabili competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Oradea.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Oradea.

Definitivă.

Pronunţată astăzi, 9 decembrie 2020, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor, prin mijlocirea grefei, conform art. 402 C. proc. civ.

Cu opinie concurentă asupra considerentelor

Cu opinie concurentă asupra considerentelor, conform art. 426 alin. (2) C. proc. civ.

Opinie parţial concurentă la decizia civilă nr. 2635/09.12.2020

Înţeleg să formulez, în condiţiile art. 426 alin. (2) teza finală C. proc. civ., opinie parţial concurentă la soluţia prezentei decizii care, în ceea ce mă priveşte, îşi găseşte justificarea legală doar în specificul procedurii, în ansamblu, regăsită în cuprinsul titlului VI din cod "Amenzi judiciare şi despăgubiri" - care face ca aplicarea unei amenzi judiciare şi formularea cererii de reexaminare împotriva unei atare măsuri să aibă natura proprie unui incident procedural în cadrul litigiului ce se judecă de către instanţă - şi a celei particulare reglementate în cuprinsul art. 191 C. proc. civ. (cererea de reexaminare) - care face ca această cale specială de atac să aibă caracteristici proprii uneia de revocare a măsurii atacate.

Astfel, potrivit art. 124 alin. (2) C. proc. civ., incidentele procedurale sunt soluţionate de instanţa în faţa căreia se invocă, în afară de cazurile în care legea prevede în mod expres altfel, iar soluţia procedurală reglementată prin dispoziţiile art. 191 alin. (3) C. proc. civ. în cazul cererii de reexaminare a amenzii judiciare dă expresie chiar acestei reguli, stabilind că "În toate cazurile, cererea se soluţionează, cu citarea părţilor, prin încheiere, dată în cameră de consiliu, de un alt complet decât cel ce a stabilit amenda sau despăgubirea" (însă, se înţelege, la aceeaşi instanţă).

Cât priveşte specificul în sine al procedurii reexaminării amenzii judiciare, acesta decurge din faptul că titularul căii de atac nu poate fi decât cel obligat la amendă (nu şi celelalte părţi implicate în litigiul de fond) şi din soluţiile aflate la îndemâna instanţei, care poate să revină asupra amenzii (pentru motive de nelegalitate dar, deopotrivă, şi pentru motive de netemeinicie) sau să dispună reducerea acesteia. Or, cea mai bine poziţionată în a evalua circumstanţele avute în vedere la momentul adoptării unei atare sancţiuni şi, în contextul lor, a argumentelor de revenire ori de diminuare a sancţiunii aplicate, nu poate fi decât instanţa care a instituit-o.

Consider, din acest motiv, că luarea în discuţie a aplicării dispoziţiilor art. 127 C. proc. civ. într-o procedură incidentală - cum este cea a reexaminării amenzii judiciare - unui litigiu aflat în curs de judecată pe rolul unei instanţe, a cărei competenţă în soluţionarea acestuia nu a antrenat aplicarea unei atare norme de prorogare legală de competenţă, nici nu ar putea avea loc, astfel că faţă de natura procedurii reexaminării amenzii judiciare şi de dispoziţiile art. 191 C. proc. civ., cererea de reexaminare a amenzii judiciare ce a fost aplicată de instanţa (învestiră cu judecata unui litigiu) grefierului de şedinţă nu ar putea fi soluţionată decât de instanţa ce a dispus o astfel de măsură. Dezînvestirea ori reînvestirea instanţei chemate să judece reexaminarea amenzii judiciare nu poate fi explicată cu trimitere la dispoziţiile art. 127 C. proc. civ.