Territorial jurisdiction for restitution claims under Law 165/2013 governed by law in force at filing
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice resolved a negative competence conflict by definitively assigning jurisdiction to the Dolj Court of Appeal, effectively reversing the Bucharest Court of Appeal's declination and restoring the earlier declination by the Dolj Court of Appeal. The dispute concerned claims under Law No. 165/2013 regarding the resolution of administrative files related to property restitution and compensation, where the plaintiff and a principal intervenor sought to compel the Municipality of Craiova and national restitution authorities to act on their notifications. The decisive legal basis was the application of the territorial exclusive competence rule under Article 35(1) of Law No. 165/2013, which was in force at the time of filing, determining jurisdiction based on the location of the defendant entity (the municipality), combined with Article 25(2) of the Civil Procedure Code, which established that pending proceedings continue under the procedural law in effect when the case was initiated, thereby excluding the applicability of subsequent territorial competence amendments.
Legislator headnote
AI generatedart. 35 alin. (1) din Legea nr. 165/2013, art. 135 alin. (1) C. proc. civ, art. 99 alin. (1) C. proc. civ; Territorial jurisdiction for restitution claims under Law 165/2013 governed by law in force at filing: "Deciziile emise cu respectarea prevederilor art. 33 şi 34 pot fi atacate de persoana care se consideră îndreptăţită la secţia civilă a tribunalului în a cărui circumscripţie se află sediul entităţii, în termen de 30 de zile de la data comunicării".
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedFull text
noul C. proc. civ.
Decizia nr. 2634
Şedinţa publică din data de 9 decembrie 2020
asupra cauzei de faţă, constată următoarele:
Prin acţiunea înregistrată sub nr. x/2018 la data de 15.11.2018 pe rolul Tribunalului Dolj, secţia I civilă,astfel cum a fost precizată, reclamantul A. a solicitat, în contradictoriu cu pârâtul Statul Român prin Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor-Direcţia pentru Coordonarea Aplicării Legii nr. 10/2001, pârâtul Municipiul Craiova, prin primar, pârâtul Primarul Municipiului Craiova, pârâta Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor şi pârâta Comisia Naţională pentru Compensarea Imobilelor, soluţionarea în fond a notificărilor nr. x/2001 şi nr. y/2001, înregistrate sub nr. x C. civ. la Secretariatul Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor.
În drept, au fost invocate dispoziţiile Legii nr. 165/2013.
Prin cererea de intervenţie în interes propriu formulată la data de 24.04.2019, intervenientul principal B. a solicitat să fie obligaţi pârâţii Municipiul Craiova, prin primar şi Primarul Municipiului Craiova să emită o dispoziţie în temeiul Legii nr. 10/2001, pe numele său, ca efect al convenţiei autentificate sub nr. x/18.10.2004 şi a actului adiţional la convenţie, autentificat sub nr. x/23.11.2004, în virtutea principiului pacta sunt servanta.
Prin sentinţa nr. 456/10.07.2019, Tribunalul Dolj, secţia I civilă a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Bucureşti.
A reţinut instanţa că, potrivit art. 25 alin. (2) teza I C. proc. civ., "Procesele în curs de judecată la data schimbării competenţei instanţelor legal învestite vor continua să fie judecate de acele instanţe, potrivit legii sub care au început", astfel că, dispoziţiile Legii nr. 111/24.05.2019, publicată în MO nr. 418/28.05.2019, prin care a fost modificată competenţa teritorială exclusivă, prevăzută de art. 35 alin. (1) din Legea nr. 165/2013, sunt inaplicabile, având în vedere că prezentul proces a început sub imperiul legii vechi (acţiunea fiind înregistrată la data de 15.11.2018), şi anume sub imperiul vechilor dispoziţii ale textului legal, potrivit cărora:
"Deciziile emise cu respectarea prevederilor art. 33 şi 34 pot fi atacate de persoana care se consideră îndreptăţită la secţia civilă a tribunalului în a cărui circumscripţie se află sediul entităţii, în termen de 30 de zile de la data comunicării".
Prin sentinţa nr. 1380/25.09.2020, Tribunalul Bucureşti, secţia a IV a civilă a declinat competenţa în favoarea Tribunalului Dolj în ce priveşte capătul de cerere principală şi capătul din cererea de intervenţie principală, a constatat conflictul negativ şi a înaintat dosarul pentru soluţionare Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie; a disjuns capetele de cerere principală şi de intervenţie având ca obiect obligarea pârâtelor CNCI şi ANRP la soluţionarea dosarului administrativ, cu formarea unui nou dosar.
S-a reţinut că instanţa a fost învestită cu soluţionarea a două capete de cerere principală, respectiv de intervenţie principală: primul capăt de cerere vizează obligarea pârâţilor Municipiul Craiova, prin primar şi Primarul Municipiului Craiova la soluţionarea dosarului administrativ format în baza notificărilor nr. x/2011 şi y/2001, iar cel de-al doilea capăt de cerere are ca obiect obligarea pârâtelor CNCI şi ANRP la soluţionarea dosarului administrativ.
În raport de prevederile art. 99, alin. (1) C. proc. civ., Tribunalul Bucureşti a constatat că pentru soluţionarea primului capăt de cerere principală şi de intervenţie principală, având ca obiect obligarea pârâţilor Municipiul Craiova, prin primar şi Primarul Municipiului Craiova, la soluţionarea dosarului administrativ format în baza notificărilor nr. x/2011 şi y/2001, competenţa se determină prin raportare la prevederile art. 35, alin. (1) din Legea nr. 165/2013, în forma de la data introducerii cererii, respectiv, tribunalul în a cărui rază teritorială se află sediul entităţii învestite de lege pentru a soluţiona cererea, în cauza de faţă, Tribunalul Dolj.
Înalta Curte, competentă să soluţioneze conflictul conform art. 133 pct. 2 raportat la art. 135 alin. (1) C. proc. civ., stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Dolj, pentru următoarele argumente:
Potrivita art. 35 alin. (1) din Legea nr. 165/2013 astfel cum era în vigoare la data introducerii cererii de chemare în judecată formulată de reclamantul A., respectiv la data de 15.11.2018, "Deciziile emise cu respectarea prevederilor art. 33 şi 34 pot fi atacate de persoana care se consideră îndreptăţită la secţia civilă a tribunalului în a cărui circumscripţie se află sediul entităţii, în termen de 30 de zile de la data comunicării".
Se constată că atât cererea de chemare în judecată, cât şi cererea de intervenţie în interes propriu formulată de intervenientul B. vizează două aspecte, respectiv, primul capăt de cerere are ca obiect solicitarea de obligare a pârâţilor Municipiul Craiova, prin primar şi Primarul Municipiului Craiova la soluţionarea dosarului administrativ format în baza notificărilor nr. x/2011 şi y/2001, iar cel de-al doilea capăt de cerere are ca obiect obligarea pârâtelor CNCI şi ANRP la soluţionarea dosarului administrativ.
În situaţia în care instanţa de judecată este învestită cu mai multe capete de cerere principale, art. 99 alin. (1) C. proc. civ. statuează, referitor la competenţă, că aceasta "…se stabileşte în raport cu valoarea sau, după caz, cu natura ori obiectul fiecărei pretenţii în parte. Dacă unul dintre capetele de cerere este de competenţa altei instanţe, instanţa sesizată va dispune disjungerea şi îşi va declina în mod corespunzător competenţa".
Faţă de aceste dispoziţii legale şi având în vedere natura, respectiv obiectul fiecărei pretenţii cu care instanţa de judecată a fost învestită în prezenta cauză, rezultă o competenţă materială diferită a celor două solicitări conţinute în cererea de chemare în judecată şi în cererea de intervenţie principală.
Astfel, primului capăt de cerere, în legătură cu judecata căruia a apărut conflictul negativ, constând în obligarea pârâţilor Municipiul Craiova, prin primar şi Primarul Municipiului Craiova la soluţionarea dosarului administrativ format în baza notificărilor nr. x/2011 şi y/2001, îi sunt aplicabile dispoziţiile art. 35 alin. (1) din Legea nr. 165/2013 astfel cum era în vigoare la data introducerii acţiunii, text conform căruia "Deciziile emise cu respectarea prevederilor art. 33 şi 34 pot fi atacate de persoana care se consideră îndreptăţită la secţia civilă a tribunalului în a cărui circumscripţie se află sediul entităţii, în termen de 30 de zile de la data comunicării". Întrucât sediul entităţii (Municipiul Craiova, prin primar, Primarul Municipiului Craiova) se află în raza Tribunalului Dolj, acestei din urmă instanţe îi revine competenţa soluţionării primului petit din cererea dedusă judecăţii.
Pentru aceste considerente, Înalta Curte va stabili competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Dolj.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Dolj.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 9 decembrie 2020.