Insufficient stamping of civil revision petition; invalidity of informal request for tax reassessment
Legislator summary
AI generatedThe Supreme Court of Romania dismissed the appellant's appeal as unfounded, thereby upholding the Court of Appeal's decision to annul the revizuire request as insufficiently stamped. The dispute concerned a civil revision petition against a final criminal decision, where the appellant failed to pay the legally required judicial stamp duty of 300 RON, having paid only 100 RON and failing to formally request a reassessment of the tax amount or legal aid within the statutory deadlines. Relying on Article 197 of the Code of Civil Procedure and Articles 26(2), 33(2), 34, and 39(1) of Urgent Ordinance No. 80/2013, the court determined that partial payment did not satisfy the mandatory stamping obligation and that the appellant's informal written notes did not constitute a valid legal request for tax reassessment, rendering the lower court's procedural dismissal lawful.
Legislator headnote
AI generatedart. 509 pct. 8 C. proc. civ, art. 513 alin. (5) C. proc. civ, art. 39 alin. (1) din O.U.G. nr. 80/2013, art. 200 alin. (4) C. proc. civ, art. 493 C. proc. civ, art. 486 alin. (1) C. proc. civ; Insufficient stamping of civil revision petition; invalidity of informal request for tax reassessment: Prin cererea de recurs, recurentul-revizuent a susţinut că hotărârea atacată est nelegală, întrucât prin dispozitivul acesteia s-a stabilit că decizia în cauza este definitivă, ceea ce contravine prevederilor art. 513 alin. (5) C. proc. civ. care stabilesc drepul de a beneficia de căile de atac prevăzute de lege pentru hotărârea revizuită.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedFull text
Şedinţa publică din data de 8 decembrie 2020
Asupra cauzei de faţă, constată următoarele:
I. Circumstanţele cauzei
1. Obiectul cauzei:
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Bucureşti, secţia a IV-a civilă sub nr. x/2019 la data de 14.02.2018, precizată la 06.03.2019, revizuentul A., în contradictoriu cu intimaţii Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice Bucureşti şi B. a solicitat revizuirea exclusiv pe latura civilă a deciziei penale nr. 138A din 05.02.2019, pronunţate de Curtea de Apel Bucureşti în dosarul nr. x/2015, în temeiul art. 509 alin. (1) pct. 1, 3, 5 şi 8 C. proc. civ.
La termenul din 09.05.2019, Tribunalul a pus în dezbatere şi a reţinut în pronunţare cauza asupra excepţiei necompetenţei sale materiale în privinţa revizuirii întemeiate pe prevederile art. 509 alin. (1) pct. 1, pct. 3 şi pct. 5 C. proc. civ.
2. Decizia pronunţată de Tribunalul Bucureşti
Prin decizia civilă nr. 1472 din 19.05.2019, Tribunalul Bucureşti, secţia a IV-a civilă, a admis excepţia necompetenţei sale materiale în soluţionarea cererii de revizuire întemeiată pe art. 509 pct. 1, 3 şi 5 C. proc. civ., a declinat competenţa de soluţionare în favoarea Curţii de Apel Bucureşti, a disjuns judecata cererii de revizuire întemeiată pe art. 509 pct. 8 C. proc. civ. şi a dispus înaintarea acesteia în vederea înregistrării sub număr de dosar separat la Registratura secţiei a IV-a, cu termen de judecată la data de 06.06.2019, cu citarea părţilor.
3. Hotărârea pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti
Curtea de Apel Bucureşti, secţia a IV- a civilă, prin decizia nr. 1376 A din 8 octombrie 2019 a admis excepţia insuficienţei timbrării şi a anulat ca insuficient timbrată, cererea de revizuire formulată de revizuentul A..
II. Calea de atac declarată în cauză
Împotriva deciziei nr. 1376 A din 8 octombrie 2019, pronunţate de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a IV- a civilă, revizuentul A. a formulat recurs.
Dosarul a fost înregistrat pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie la 21 noiembrie 2019 şi a fost repartizat aleatoriu completului de filtru nr. 2.
II.1. Motivele de recurs:
Prin cererea de recurs, recurentul-revizuent a susţinut că hotărârea atacată est nelegală, întrucât prin dispozitivul acesteia s-a stabilit că decizia în cauza este definitivă, ceea ce contravine prevederilor art. 513 alin. (5) C. proc. civ. care stabilesc drepul de a beneficia de căile de atac prevăzute de lege pentru hotărârea revizuită.
De asemenea, recurentul-revizuent a susţinut că prin citaţia emisă la 9 iulie 2019, primită la data de 22 iulie 2019, conform ştampilei poştale, a fost stabilită obligaţia de a achita taxa de timbru în cuantum de 300 RON, cu indicarea dreptului de reexaminare a cuantumului taxei de timbru. Arată că prin notele de scrise trimise la 23 iulie 2029 a făcut dovada achitării taxei judiciare de timbru în cuantum de 100 RON şi a cerut, în acelaşi timp, în interiorul termenului de 3 zile prevăzut de art. 39 alin. (1) din O.U.G. nr. 80/2013, reexaminarea cuantumului taxei de timbru.
Astfel, consideră că prin neobservarea cererii de reexaminare, au fost încălcate prevederile imperative ale art. 39 alin. (1) din O.U.G. nr. 80/2013, contravenind în acelaşi timp şi prevederilor art. 200 alin. (4) C. proc. civ., care stabilesc procedurile de regularizare a cererii deduse judecăţii.
II.2 Apărările formulate în cauză:
În cauză, intimaţii nu au formulat întâmpinare.
II.3 Procedura derulată în faţa Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie:
În temeiul dispoziţiilor art. 493 C. proc. civ., instanţa a dispus întocmirea raportului asupra admisibilităţii în principiu a recursului, în cuprinsul acestuia constatându-se că: prezenta cale de atac este formulată în termen legal, este legal timbrată, cererea de recurs îndeplineşte condiţiile de formă prevăzute de art. 486 alin. (1) lit. a), c) şi e) C. proc. civ., sub sancţiunea nulităţii, iar părţile au deschisă calea de atac a recursului împotriva deciziei recurate.
În ceea ce priveşte cerinţa impusă de lit. d) a art. 486 alin. (1) C. proc. civ., raportorul a reţinut că deşi recurentul-revizuent nu a indicat temeiul de drept al cererii de chemare în judecată, acestea s-ar putea încadra în dispoziţiile prevăzute de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.
Raportul vizând admisibilitatea în principiu a recursului a fost comunicat părţilor în vederea formulării unui punct de vedere, în conformitate cu dispoziţiile art. 493 alin. (4) C. proc. civ., astfel cum rezultă din dovezile de înmânare aflate la dosar.
Părţile nu au depus punct de vedere la raport.
Constatându-se încheiată procedura de filtru, în condiţiile art. 493 alin. (5) C. proc. civ., în cauză a fost fixat termen la data de 13 octombrie 2020, fără citarea părţilor, în vederea analizării admisibilităţii în principiu a recursului.
Prin încheierea din 13 octombrie 2020, Înalta Curte a admis în principiu recursul declarat de revizuentul A. împotriva deciziei civile nr. 1376A din data de 8 octombrie 2019 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a IV-a civilă. A fixat termen de judecată la data de 8 decembrie 2020, în şedinţă publică, cu citarea părţilor.
II.4 Soluţia şi considerentele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie asupra recursului
Examinând decizia recurată prin prisma criticilor formulate, Înalta Curte reţine următoarele:
Asupra chestiunii timbrajului, instanţa supremă constată că pentru termenul de judecată din 8 octombrie 2019, revizuentul A. a fost citat, cu menţiunea de a achita taxa judiciară de timbru în valoare de 300 RON, în termen de 10 zile de la primire, sub sancţiunea anulării cererii.
Totodată, i s-a pus în vedere revizuentului că are posibilitatea de a formula, în condiţiile legii, cerere de acordare a facilităţilor la plata taxei judiciare de timbru, în termen de 5 zile de la primirea comunicării.
Cu toate acestea, faţă de comunicarea emisă la data de 9 iulie 2019, revizuentul a înţeles să facă dovada achitării unei taxe judiciare de timbru în cuantum de 100 RON - dosar revizuire -, neconformându-se dispoziţiilor instanţei de a depune taxa judiciară de timbru în cuantumul legal stabilit.
Notele scrise la care face referire revizuentul şi care au însoţit dovada taxei de timbru în cuantum de 100 RON, nu pot fi echivalate cu o cerere de reexaminare a taxei judiciare de timbru, întrucât partea a solicitat "prorogarea deciziei instanţei cu privire la această chestiune" în raport de judecarea "excepţiei de litispendenţă ce se impune a fi invocată".
De altfel, la termenul de judecată din data de 8 octombrie 2019, instanţa i-a pus în vedere revizuentului să achite diferenţa taxei judiciare de timbru în cuantum de 200 RON până la sfârşitul şedinţei de judecată, însă acesta a menţionat că este o condiţie imposibil de îndeplinit.
Or, potrivit art. 197 C. proc. civ., "În cazul în care cererea este supusă timbrării, dovada achitării taxelor datorate se ataşează cererii. Netimbrarea sau timbrarea insuficientă atrage anularea cererii de chemare în judecată, în condiţiile legii."
Potrivit dispoziţiilor art. 26 alin. (2) din O.U.G. nr. 80/2013 "Cererea de revizuire se taxează cu 100 RON pentru fiecare motiv de revizuire invocat".
După cum s-a arătat, revizuentul a fost citat cu menţiunea de a achita de timbru de 300 RON, în conformitate cu art. 26 alin. (2) din O.U.G. nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru.
Deşi avea această posibilitate legală, revizuentul nu a formulat cerere de reexaminare împotriva modului de stabilire a taxei judiciare de timbru, în condiţiile prevăzute de art. 39 alin. (1) din O.U.G. nr. 80/2013 şi nici cerere de acordare a facilităţilor la plata taxei de timbru, conform dispoziţiilor art. 33 alin. (2) din actul normativ anterior menţionat.
Achitarea unei sume în cuantum de 100 RON, reprezintă doar o plată parţială, ce nu corespunde obligaţiei legale de a timbra, astfel cum a fost stabilită şi comunicată, potrivit legii, de către instanţă, în condiţiile în care taxa datorată este în cuantum de 300 RON.
Neîndeplinirea acestei obligaţii, imputabilă revizuentului, care a achitat taxă judiciară de timbru în cuantum doar de 100 RON, a determinat aplicarea de către instanţa de revizuire a dispoziţiilor art. 34 din O.U.G. nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, în sensul anulării, ca insuficient timbrată, a cererii de revizuire.
În consecinţă, faţă de situaţia reţinută, Înalta Curte constată că nu poate fi primită critica recurentului, în sensul că au fost încălcate dispoziţiile art. 39 alin. (1) din O.U.G. nr. 80/2013, câtă vreme, în cauză, nu a fost formulată o astfel de cerere de reexaminare, în condiţiile prevăzute de lege.
Pentru considerentele expuse, Înalta Curte va respinge, ca nefondat, recursul declarat de revizuentul A. împotriva deciziei civile nr. 1376A din data de 8 octombrie 2019 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a IV-a civilă.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca nefondat recursul declarat de revizuentul A. împotriva deciziei civile nr. 1376A din data de 8 octombrie 2019 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a IV-a civilă.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 8 decembrie 2020.