Unjust enrichment revision appeal nulled for failure to articulate specific illegality grounds

Şedinţa publică din data de 2 decembrie 2020

Asupra recursului de faţă, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Sectorului 2 Bucureşti la data de 30 noiembrie 2010, sub nr. x/2010, astfel cum a fost modificată succesiv, reclamanta S.C A. S.R.L a solicitat obligarea pârâtei B. în principal, la plata sumei de 10.576.485 RON, reprezentând sporul de valoare dobândit de imobilul situat în Bucureşti, str. x, ca urmare a construcţiilor şi lucrărilor efectuate de reclamantă, aşa cum acestea au fost identificate prin raportul de expertiză întocmit de expertul C.; în subsidiar, la plata sumei de 9.030.724 RON, reprezentând contravaloarea manoperei şi materialelor încorporate în vederea realizării construcţiilor şi lucrărilor efectuate la imobilul situat în Bucureşti, str. x, aşa cum acestea au fost identificate prin raportul de expertiză întocmit de expertul C..

Cauza a fost declinată din perspectiva competenţei materiale, prin sentinţa civilă nr. 13788/15.11.2011 a Judecătoriei Sectorului 2 Bucureşti, fiind înregistrată pe rolul Tribunalul Bucureşti, secţia a V-a civilă în dosarul nr. x/2012.

Prin sentinţa civilă nr. 323/17.03.2014, Tribunalul Bucureşti, secţia a V-a civilă, constatând că în cauză sunt întrunite condiţiile cererii în restituire întemeiate pe îmbogăţirea fără justă cauză, a admis în parte cererea şi a obligat pârâta să-i plătească reclamantei suma de 4.969.294 RON, reprezentând contravaloarea lucrărilor de îmbunătăţiri şi reparaţii efectuate la imobilele C1, C3 şi C4 din Bucureşti, str. x, identificate prin raportul de expertiză în specialitatea construcţii efectuat de expertul C., a respins cererea, în rest, ca neîntemeiată şi a obligat pârâta să-i plătească reclamantei suma de 52.307,37 RON, cu titlu de cheltuieli de judecată.

Cu privire la corpul de construcţie C5 şi corpul C2, în actuala configuraţie, s-a reţinut că reclamanta S.C A. S.R.L are calitatea de constructor de rea-credinţă al acestora.

Prin decizia civilă nr. 1110 A din 29 noiembrie 2017, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a IV-a civilă a admis apelurile declarate de ambele părţi împotriva acestei sentinţe civile, pe care a schimbat-o în parte, în sensul că: a obligat pârâta să plătească reclamantei suma de 5.941.023,751 RON reprezentând contravaloarea lucrărilor de îmbunătăţiri şi reparaţii efectuate la imobilele C1, C2, C3 şi C4 situate în Bucureşti str. x, respingînd în rest cererea ca neîntemeiată şi a obligat pârâta să plătească reclamantei şi suma de 3.540,13 RON, reprezentând diferenţă taxă judiciară de timbru achitată în primă instanţă, menţinând dispoziţiile primei instanţe cu privire la obligaţia de plată a sumei de 52.307,37 RON reprezentând cheltuieli de judecată. Totodată, a respins ca inadmisibilă cererea de obligare a apelantei-pârâte la plata sumei reprezentând dobândă legală aferentă debitului principal, pentru perioada 12.06.2014 şi până la data plăţii efective a sumelor datorate, a obligat apelanta-pârâtă să plătească apelantei-reclamante suma de 39.042,2 RON reprezentând cheltuieli de judecată în apel, a majorat onorariul pentru expertiză în specialitatea construcţii de la 6.000 la 12.000 RON, câte 2.000 RON pentru fiecare expert şi a obligat pe apelanta-pârâtă să plătească onorariul de expert majorat, în cuantum de 4.000 RON, iar pe apelanta-reclamantă să plătească, cu acelaşi titlu, suma de 2.000 RON.

Prin decizia civilă nr. 3273 din 27 septembrie 2018, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia I civilă a respins ca nefondate recursurile declarate de către ambele părţi împotriva deciziei de apel.

Împotriva aceleiaşi decizii din apel a Curţii de Apel Bucureşti, a formulat cerere de revizuire apelanta-pârâtă B., solicitând schimbarea în tot a hotărârii atacate în sensul admiterii apelului său, iar pe fond, respingerea cererii de chemare în judecată.

Curtea de Apel Bucureşti, secţia a IV-a civilă prin decizia nr. 1532 A din 24.10.2019 a respins ca nefondată excepţia tardivităţii formulării cererii de revizuire, invocată de intimată.

A respins revizuirea formulată de către revizuenta B. împotriva deciziei civile nr. 1110/29.11.2017 pronunţate de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a IV-a civilă, în contradictoriu cu intimata S.C. A. S.R.L., ca nefondată.

În motivarea deciziei, instanţa a reţinut că cererea a fost întemeiată pe dispoziţiile art. 322 pct. 5 C. proc. civ. care stipulează că se poate cere revizuirea "dacă, după darea hotărârii, s-au descoperit înscrisuri doveditoare, reţinute de partea potrivnică sau care nu au putut fi înfăţişate dintr-o împrejurare mai presus de voinţa părţilor".

Or, revizuenta numeşte a fi act nou, raportul de evaluare a imobilului proprietatea sa, situat în Bucureşti, str. x, întocmit în cadrul dosarului de executare silită nr. x/2018 înregistrat de reclamanta creditoare A. S.R.L., în baza titlului executoriu reprezentat de decizia atacată prin revizuire.

Astfel, instanţa de apel a constatat că revizuenta face o confuzie cu privire la natura juridică a actelor noi care ar determina revizuirea unei hotărâri definitive a instanţei de apel.

În speţă, înscrisul considerat nou (raportul de evaluare a imobilului întocmit de D. S.R.L. în cadrul dosarului de executare silită nr. x/2018) nu a existat la data deciziei ce se cere a fi revizuită, ci dimpotrivă, punerea în executare a acestei hotărâri judecătoreşti a determinat efectuarea lucrării invocate în revizuire.

Pe de altă parte, înscrisurile noi trebuie să nu fi putut fi înfăţişate în proces, fie pentru că au fost reţinute de partea potrivnică, fie dintr-o împrejurare mai presus de voinţa părţii. Prin această ultimă sintagmă se înţelege forţa majoră, care trebuie dovedită, ceea ce nu nici nu s-a invocat, nici nu s-a dovedit în speţă.

Prin urmare, fiind invocate circumstanţe noi, născute după soluţionarea apelului, instanţa a statuat că este încălcată condiţia preexistenţei înscrisului la data pronunţării hotărârii revizuite.

Prin decizia nr. 1934 A din 05 decembrie 2019, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a IV a civilă a admis cererea formulată de intimata S.C. A. S.R.L., în contradictoriu cu revizuenta B. domiciliată în Bucureşti.

A dispus completarea deciziei civile nr. 1532A din 24 octombrie 2019 pronunţate de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a IV-a civilă în sensul că:

A fost obligată revizuenta la plata cheltuielilor de judecată către intimata S.C. A. S.R.L., reprezentând onorariu de avocat în sumă de 3000 RON, cu aplicarea dispoziţiilor art. 451 alin. (2) noul C. proc. civ.

Împotriva deciziei nr. 1532 A/24.10.2019, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a IV-a civilă şi împotriva deciziei nr. 1934 A/05.12.2019 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti a declarat recurs revizuenta B., solicitând admiterea cererii sale.

În motivarea recursului, revizuenta a prezentat istoricul litigiului, etapele procesuale parcurse şi argumentele reţinute în considerentele hotărârilor de către instanţele judecătoreşti, concluzionând în sensul că motivarea instanţelor nu reflectă realitatea, iar raportul de expertiză este întocmit în cauză este incomplet şi vădit părtinitor societăţii intimate.

La termenul de judecată din data de18 noiembrie 2020, Înalta Curte a pus în discuţie excepţia nulităţii recursului invocată prin întâmpinare de intimată şi, având în vedere dispoziţiile art. 137 C. proc. civ., instanţa va analiza cu prioritate această excepţie.

Potrivit art. 3021 C. proc. civ., cererea de recurs trebuie să cuprindă motivele de nelegalitate pe care se întemeiază recursul şi dezvoltarea lor sau, după caz, menţiunea că motivele vor fi depuse printr-un memoriu separat.

Modificarea sau casarea unei hotărâri prin intermediul recursului se poate obţine doar în condiţiile de nelegalitate strict reglementate prin dispoziţiile art. 304 C. proc. civ.

Potrivit legii, nu orice nemulţumire a părţii poate duce la casarea sau modificarea hotărârii recurate. A motiva recursul înseamnă, pe de o parte, arătarea motivului de recurs prin indicarea unuia dintre motivele prevăzute de art. 304 C. proc. civ., iar pe de altă parte, dezvoltarea acestuia, în sensul formulării unor critici privind modul de judecată al instanţei, raportat la motivul de recurs invocat.

În speţă, recurenta - revizuentă nu s-a conformat exigenţelor prevăzute de art. 3021 şi art. 304 C. proc. civ., întrucât nu a indicat motivul de recurs pe care îşi întemeiază recursul şi nici nu au formulat critici care să permită încadrarea lor în cazurile expres şi limitativ prevăzute de art. 304 C. proc. civ., susţinerile recurentei nefiind structurate din punct de vedere juridic.

Astfel, revizuenta B., prin cererea de recurs, a prezentat istoricul litigiului, etapele procesuale parcurse şi argumentele reţinute în considerentele hotărârilor de către instanţele judecătoreşti, formulând, de fapt, critici privind fondul cauzei şi expertiza efectuată.

Aşadar, recurenta nu s-a conformat obligaţiei de a indica aspecte de nelegalitate care să facă posibil controlul hotărârii, iar pe de altă parte, modalitatea de redactare a motivelor nu permite instanţei să realizeze, în condiţiile art. 306 alin. (3) C. proc. civ., încadrarea în limitele prevăzute de art. 304 C. proc. civ.

Ca urmare, întrucât recurenta nu a formulat critici care să permită încadrarea acestora într-unul din cazurile expres şi limitativ prevăzute de textul legal sus-menţionat, rezumându-se la susţineri ce nu vizează soluţia pronunţată cu privire la aplicarea art. 322 pct. 5 C. proc. civ. privire la hotărârea atacată şi care nu au relevanţă pentru cazurile limitativ prevăzute de lege, în care poate fi exercitată calea de atac a recursului, Înalta Curte va aplica sancţiunea nulităţii recursului conform art. 306 alin. (3) C. proc. civ., raportat la art. 303 alin. (2) C. proc. civ.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Constată nul recursul declarat de revizuenta B., împotriva deciziei nr. 1532 A/24.10.2019, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a IV-a civilă şi împotriva deciziei nr. 1934 A/05.12.2019 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti.

Irevocabilă.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 2 decembrie 2020.