Extraordinary review of enforcement dispute rejected as inadmissible due to lack of appeal jurisdiction

Şedinţa publică din data de 26 noiembrie 2020

Asupra cauzei deduse judecăţii, constată următoarele:

1. Circumstanţele cauzei

Prin cererea înregistrată pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia a II a civilă la 21 martie 2018, revizuentul A. a solicitat revizuirea deciziei nr. 29 din 26 ianuarie 2018, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a III a civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie, în dosarul nr. x/2014, întemeiată pe dispoziţiile art. 509 alin. (1), pct. 1,3,5 şi 8 C. proc. civ.

Prin decizia civilă nr. 4283 din 11 octombrie 2018, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia a II-a civilă a respins cererea de revizuire declarată de revizuentul A. împotriva deciziei nr. 29 din 26 ianuarie 2018, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a III a civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie, în dosarul nr. x/2014, întemeiată pe dispoziţiile art. 509 alin. (1), pct. 8 C. proc. civ. a fost disjunsă cerere de revizuire întemeiată pe dispoziţiile art. 509 alin. (1) pct. 1,3 şi 5 C. proc. civ. şi a fost declinată competenţa de soluţionare a cererii de revizuire întemeiată pe dispoziţiile art. 509 alin. (1) pct. 1,3 şi 5 C. proc. civ., în favoarea Curţii de Apel Bucureşti.

2. Decizia Curţii de Apel Bucureşti, secţia a III a civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie.

Prin decizia civilă nr. 238 din 22 martie 2019, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a III a civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie a fost respinsă, ca inadmisibilă, cererea de revizuire formulată de revizuentul A. împotriva deciziei civile nr. 29 din 26 ianuarie 2018, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a III a civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie, în dosarul nr. x/2014, în contradictoriu cu intimata ANAF-DGRFPB-Administraţia Finanţelor Publice Sector 2.

3. Calea de atac exercitată în cauză

Împotriva deciziei pronunţate de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a III a civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie, revizuentul A. a declarat recurs.

4. Înregistrarea recursului la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie

Dosarul a fost înregistrat la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie la 12 martie 2020 şi a fost repartizat aleatoriu Completului de filtru nr. 8, astfel cum reiese din Fişa ECRIS .

Prin rezoluţia din 19 martie 2020 s-a dispus întocmirea raportului asupra admisibilităţii în principiu a recursului.

4. Procedura de filtru

Prin raportul privind admisibilitatea în principiu a recursului s-a reţinut că, în privinţa recursului declarat împotriva deciziei nr. 238 din 22 martie 2019 a curţii de apel, calea de atac nu este admisibilă, în raport de dispoziţiile art. 35 alin. (4) din Legea nr. 165/2013, potrivit cărora hotărârile judecătoreşti pronunţate potrivit alin. (3) din lege sunt supuse doar apelului.

În condiţiile prevăzute de art. 493 alin. (4) C. proc. civ., raportul a fost analizat în completul de filtru şi a fost comunicat părţilor pentru a formula, în scris, un punct de vedere.

Recurentul a formulat punct de vedere la raportul privind admisibilitatea în principiu a recursului susţinând admisibilitatea căii de atac formulate.

Prin rezoluţia din 5 noiembrie 2020, a fost fixat termen de judecată la 26 noiembrie 2020, în camera de consiliu, pentru analiza admisibilităţii în principiu a recursului.

La acest termen de judecată, Înalta Curte a invocat excepţia inadmisibilităţii formulării recursului, în raport de dispoziţiile art. 634 alin. (6) C. proc. civ., coroborate cu cele ale art. 513 alin. (5) din acelaşi act normativ.

5. Soluţia şi considerentele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie

Analizând recursul din perspectiva excepţiei inadmisibilităţii, invocată din oficiu, Înalta Curte constată următoarele:

Litigiul în care a fost pronunţată hotărârea supusă revizuirii a avut ca obiect contestaţia la executare formulată de contestatorul A., în contradictoriu cu Administraţia Finanţelor Publice Sector 2 Bucureşti, prin care a solicitat instanţei anularea titlului executoriu nr. x şi a somaţiei nr. x/2014/4080020023689481, emise în urma pronunţării deciziei penale din dosarul nr. x/2013.

Prin sentinţa civilă nr. 11430 din 27 octombrie 2014, pronunţată de Judecătoria sectorului 2 Bucureşti, secţia civilă, în dosarul nr. x/2014, s-a respins, ca neîntemeiată, contestaţia la executare formulată de către petent.

Ulterior, prin sentinţa civilă nr. 496 din 19 ianuarie 2015, pronunţată în dosarul nr. x/2014, Judecătoria sectorului 2 Bucureşti a respins, ca neîntemeiată, cererea de completare dispozitiv formulată de petent în raport cu prevederile art. 444 alin. (1) C. proc. civ.

Prin decizia civilă nr. 3314/A din 24 septembrie 2015, pronunţată de Tribunalul Bucureşti, secţia a V-a civilă, s-a respins ca nefondat apelul formulat de către apelantul-contestator A. împotriva sentinţei civile nr. 11430 din 27 octombrie 2014 şi a sentinţei civile nr. 496 din 19 ianuarie 2015 pronunţate de Judecătoria sectorului 2 Bucureşti, în contradictoriu cu intimata-pârâtă Administraţia Finanţelor Publice Sector 2.

Recursul formulat de contestatorul A. împotriva deciziei nr. 3314/A din 24 septembrie 2015, pronunţată de Tribunalul Bucureşti, secţia a V-a civilă, în dosarul nr. x/2014, a fost respins, ca inadmisibil, prin decizia nr. 181 din 31 martie 2017 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a III-a civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie, în dosarul nr. x/2014, în considerarea dispoziţiilor art. 718 alin. (1) C. proc. civ., potrivit cărora "Hotărârea pronunţată cu privire la contestaţie poate fi atacată numai cu apel, cu excepţia hotărârilor pronunţate în temeiul art. 712 alin. (4) şi art. 715 alin. (4) care pot fi atacate în condiţiile dreptului comun."

Împotriva deciziei civile nr. 181 din 31 martie 2017, recurentul A. a formulat calea de atac extraordinară a revizuirii, alăturând şi o "cerere de îndreptare, lămurire şi completare a hotărârii", fără a fi motivată în fapt şi în drept, doar cu menţiunea de a fi soluţionată anterior revizuirii.

Prin hotărâre definitivă - decizia nr. 29 din 26 ianuarie 2018, cererea de îndreptare, lămurire şi completare a deciziei nr. 181 din 31 martie 2017, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a III a civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie, în dosarul nr. x/2014, formulată de contestatorul A., a fost respinsă, ca inadmisibilă, având în vedere dispoziţiile art. 446 C. proc. civ., conform cărora "Încheierile pronunţate în temeiul art. 442 şi 443, precum şi hotărârea pronunţată potrivit art. 444 sunt supuse aceloraşi căi de atac ca şi hotărârile în legătură cu care s-a solicitat, după caz, îndreptarea, lămurirea sau înlăturarea dispoziţiilor contradictorii ori completarea".

Prin decizia civilă nr. 238 din 22 martie 2019, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a III a civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie, în dosarul nr. x/2018, a fost respinsă, ca inadmisibilă, cererea de revizuire formulată de revizuentul A. împotriva deciziei nr. 29 din 26 ianuarie 2018, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a III-a civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie, în dosarul nr. x/2014.

Potrivit art. 634 alin. (1) pct. 4 C. proc. civ., sunt hotărâri definitive, hotărârile date în apel, fără drept de recurs, precum şi cele neatacate cu recurs, iar art. 513 alin. (5) C. proc. civ. prevede că hotărârea dată asupra revizuirii este supusă căilor de atac prevăzute de lege pentru hotărârea revizuită.

De asemenea, art. 457 alin. (1) C. proc. civ. prevede că hotărârea judecătorească este supusă numai căilor de atac prevăzute de lege, în condiţiile şi termenele stabilite de aceasta, indiferent de menţiunile din dispozitivul ei.

Din interpretarea textelor procedurale mai sus menţionate, rezultă că decizia atacată nu este susceptibilă de exercitarea controlului judiciar al recursului.

Persoana interesată poate formula căile de atac pe care le consideră necesare în apărarea drepturilor sale, însă în condiţiile legii, cu respectarea normelor procesuale civile de ordine publică care reglementează regulile de sesizare a instanţelor judecătoreşti şi de soluţionare a cererilor deduse judecăţii, implicit a căilor de atac.

Recunoaşterea unei căi de atac în alte situaţii decât cele prevăzute de legea procesuală constituie atât o încălcare a principiului legalităţii, cât şi a principiului constituţional al egalităţii în faţa legii, motiv pentru care, apare ca o soluţie inadmisibilă în ordinea de drept.

Ca atare, în raport de dispoziţiile legale care reglementează normele procesuale aplicabile în cauză, decizia civilă nr. 238 din 22 martie 2019, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a III-a civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie, nu este supusă, prin lege, cenzurii căii de atac a recursului.

Pentru aceste considerente, calea de atac a recursului formulat în cauză de contestatorul A. va fi respinsă, ca inadmisibilă, în temeiul dispoziţiilor art. 496 alin. (1) C. proc. civ.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca inadmisibil, recursul declarat de reclamantul A. împotriva deciziei civile nr. 238 din 22 martie 2019, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a III-a civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie.

Fără cale de atac.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 26 noiembrie 2020.