Jurisdictional conflict between administrative and commercial courts over nullity of company "Terms of Reference" issued by a public agency.
Romania (RO)
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice dismissed the appellant's appeal, upholding the lower court's declination of jurisdiction and confirming that the matter falls within the competence of the commercial section of the Bucharest County Court. The dispute concerned the absolute nullity of the "Terms of Reference" (Caiet de sarcini) issued by a public authorities agency in connection with a general assembly of a joint-stock company, where the appellant argued the act was one of public authority. Relying on Article 40 of Law No. 137/2002, the court held that claims challenging operations or acts governed by that law and OUG No. 88/1997 are specifically within the material jurisdiction of the commercial sections of the courts, thereby validating the initial transfer to the commercial tribunal.
Legislator headnote
AI generatedart. 40 din Legea nr. 137/2002; Jurisdictional conflict between administrative and commercial courts over nullity of company "Terms of Reference" issued by a public agency: În conformitate cu dispozițiile art. 40 din Legea nr. 137/2002, cererile prin care se atacă o operațiune sau un act prevăzut în prezenta lege și în O.U.G. nr. 88/1997, aprobată prin Legea nr. 44/1998, or se valorifică un drept conferit de acestea, sunt de competența secțiilor comerciale ale tribunalelor.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedFull text
Asupra recursului de față;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin acțiunea formulată la 18 august 2003, reclamanta L.G., în nume propriu și în calitate de mandatar al A.G.A. de la SC C. SA, a chemat în judecată A.P.A.P.S., solicitând să se constate nulitatea absolută a „Caietului de sarcini” emis în baza hotărârii Consiliului de Administrație și obligarea acesteia de a emite un nou „Caiet de sarcini”, ulterior primei A.G.A. a SC C. SA.
Prin sentința civilă nr. 1551 din 8 octombrie 2003, Curtea de Apel București, secția de contencios administrativ, a admis excepția de necompetență materială invocată de pârâtă și și-a declinat competența de soluționare a acțiunii, în favoarea Tribunalului București, secția comercială, reținându-se pentru aceasta, incidența dispozițiilor O.U.G. nr. 88/1997 și Legii nr. 137/2002.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs, reclamanta L.G., care a susținut în esență că actul dedus judecății este în fapt un act de autoritate.
Recursul nu este fondat.
În conformitate cu dispozițiile art. 40 din Legea nr. 137/2002, cererile prin care se atacă o operațiune sau un act prevăzut în prezenta lege și în O.U.G. nr. 88/1997, aprobată prin Legea nr. 44/1998, or se valorifică un drept conferit de acestea, sunt de competența secțiilor comerciale ale tribunalelor.
Astfel fiind și cum solicitarea reclamantei are în vedere „Caietul de sarcini”, așa cum este el definit de dispozițiile art. 32 și 36 din O.U.G. nr. 88/1997, urmează a se aprecia ca legală și temeinică, soluția de declinare pronunțată de Curtea de Apel București, secția de contencios administrativ.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge recursul declarat de L.G. împotriva sentinței civile nr. 1551 din 8 octombrie 2003 a Curții de Apel București, secția de contencios administrativ, ca nefondat.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 12 octombrie 2004.