Territorial competence for enforcement challenges: branch location governs jurisdiction when obligations arise from branch acts
Legislator summary
AI generatedThe Supreme Court resolved a negative conflict of jurisdiction by establishing the competence of the Judecătoria Făgăraş (Făgăraş Court) to hear the case, effectively overturning the Cluj-Napoca Court's declination of jurisdiction and validating the Făgăraş Court's initial territorial competence. The dispute involved a challenge to enforcement acts and excessive enforcement costs (attorney and bailiff fees) in a forced execution procedure, initiated by a creditor entity against a debtor corporate debtor whose main registered office was in Cluj-Napoca but which had a branch in Făgăraş where the underlying obligation originated. The decisive legal basis relied on the principle that the "court of execution" for an enforcement challenge is determined by the debtor's seat or location of the branch at the time the enforcement body was seised, supplementing the specific rules on enforcement jurisdiction with the general territorial competence provision allowing actions against a legal entity at the location of a branch for obligations arising from acts concluded by that branch, thereby confirming that the Făgăraş branch's involvement created the relevant connection for that specific court.
Legislator headnote
AI generatedart. 670 alin. (4) din C. proc. civ, art. 651 alin. (3) C. proc. civ, art. 109 C. proc. civ, art. 135 alin. (1) C. proc. civ, art. 651 C. proc. civ, art. 227 C. civ; Territorial competence for enforcement challenges: branch location governs jurisdiction when obligations arise from branch acts: The dispute involved a challenge to enforcement acts and excessive enforcement costs (attorney and bailiff fees) in a forced execution procedure, initiated by a creditor entity against a debtor corporate debtor whose main registered office was in Cluj-Napoca but which had a branch in Făgăraş where the underlying obligation originated. The decisive legal basis relied on the principle that the "court of execution" for an enforcement challenge is determined by the debtor's seat or location of the branch at the time the enforcement body was seised, supplementing the specific rules on enforcement jurisdiction with the general territorial competence provision allowing actions against a legal entity at the location of a branch for obligations arising from acts concluded by that branch, thereby confirming that the Făgăraş branch's involvement created the relevant connection for that specific court.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedKey legal questions extracted by Legislator
AI generatedThe procedural basis cited in the dispositive to establish the competence of the designated court to resolve the negative conflict of jurisdiction.
Full text
Şedinţa publică din data de 18 noiembrie 2020
Asupra conflictului negativ de competenţă, constată următoarele:
I. Circumstanţele cauzei:
1. Cererea de chemare în judecată:
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Făgăraş la data de 23 decembrie 2019, sub nr. x/2019, contestatoarea A. S.A. Sucursala Braşov a solicitat, în contradictoriu cu intimata B., ca prin sentinţa ce se va pronunţa, să se dispună: anularea actelor de executare emise în dosarul de executare silită nr. x/2019 al SCPEJ C., întrucât executorul nu este competent, iar instanţa ce a încuviinţat executarea nu este competentă; anularea, în parte, a actelor execuţionale constând în încheierea de stabilire a cheltuielilor de executare silită, prin cenzurarea sumei pretinsă de creditoarea urmăritoare cu titlu de cheltuieli de executare constând în onorariu de avocat în faza executării silite, aceasta fiind vădit disproporţionată în raport cu prestaţia profesională a avocatului din această faza a procesului civil şi, totodată, excesivă în raport cu suma urmărită în temeiul titlului executoriu pus în executare în această fază a executării silite, precum şi a sumei pretinsă cu titlu de cheltuieli de executare, constând din onorariu executor judecătoresc şi anularea actelor subsecvente referitoare la acele cheltuieli; obligarea intimatei la plata cheltuielilor de judecata ocazionate de soluţionarea prezentei cauze.
A mai solicitat admiterea excepţiei necompetenţei teritoriale a Judecătoriei Făgăraş şi a SCPEJ C.; anularea actelor de executare emise în dosarul de executare silită nr. 536/3019, întrucât executorul nu este competent, iar instanţa ce a încuviinţat executarea nu este competentă.
În drept au fost invocate dispoziţiile art. 712 si urm. din C. proc. civ., coroborate cu cele ale art. 670 alin. (4) din C. proc. civ. şi cele ale art. 451 alin. (2) şi art. 453 din acelaşi act normativ.
Intimata a depus la dosar întâmpinare la contestaţia la executare formulată de contestatoarea A. S.A., solicitând ca, după administrarea probelor, prin hotărârea ce se va pronunţa să fie respinsă ca neîntemeiată, nelegală şi nefondată.
2. Hotărârile care au generat conflictul negativ de competenţă:
2.1. Prin sentinţa civilă nr. 266 din data de 25 februarie 2020, pronunţată în dosarul nr. x/2019, Judecătoria Făgăraş a admis excepţia necompetenţei teritoriale a acestei instanţe şi a dispus declinarea competenţei de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Cluj Napoca.
Pentru a hotărî astfel, în esenţă, Judecătoria Făgăraş a reţinut că potrivit art. 651 alin. (3) C. proc. civ., contestaţiile la executare se soluţionează de către instanţa de executare, iar potrivit art. 651 alin. (1) din acelaşi cod, instanţa de executare este judecătoria în a cărei circumscripţie se află, la data sesizării organului de executare, sediul debitorului. Or, la data sesizării organului de executare, sediul debitoarei se afla în municipiul Cluj Napoca, în Braşov fiinţând doar o sucursală într-un imobil închiriat.
2.2. Învestită cu soluţionarea cauzei, Judecătoria Cluj- Napoca, prin sentinţa civilă nr. 3257 din data de 16 iulie 2020, a admis excepţia necompetenţei sale teritoriale, invocată din oficiu, a declinat competenţa de soluţionare a prezentei cauze în favoarea Judecătoriei Făgăraş, a constatat ivit conflictul negativ de competenţă, a suspendat judecata cauzei şi a înaintat dosarul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în vederea soluţionării conflictului negativ de competenţă.
La pronunţarea soluţiei, Judecătoria Cluj - Napoca a reţinut că dispoziţiile art. 651 alin. (1) şi (3) C. proc. civ., care reglementează competenţa de soluţionare a contestaţiei la executare, se completează cu dispoziţiile generale privind înţelesul noţiunii de sediu, respectiv dispoziţiile art. 109 C. proc. civ., potrivit cărora:
"Cererea de chemare în judecată împotriva unei persoane juridice de drept privat se poate face şi la instanţa locului unde ea are un dezmembrământ fără personalitate juridică, pentru obligaţiile ce urmează a fi executate în acel loc sau care izvorăsc din acte încheiate prin reprezentantul dezmembrământului ori din fapte săvârşite de acesta."
Astfel, Judecătoria Cluj - Napoca avut în vedere că în cauză titlul executoriu este reprezentat de sentinţa civilă nr. 184/13.02.2018, pronunţată de Judecătoria Făgăraş, aspect ce denotă faptul că este vorba de obligaţii izvorâte din acte încheiate de sucursala din localitatea Făgăraş (sucursala persoanei juridice cu care a fuzionat prin absorbţie). Încuviinţarea executării silite s-a făcut de către Judecătoria Făgăraş prin încheierea pronunţată la data de 03.12.2019 în dosar nr. x/2019, stabilindu-se astfel instanţa de executare.
II. Considerentele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie cu privire la prezentul conflict negativ de competenţă:
Cu privire la conflictul negativ de competenţă, cu a cărui judecată a fost legal sesizată în baza art. 133 pct. 2 raportat la art. 135 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte reţine următoarele:
Litigiul dedus judecăţii are ca obiect cererea contestatoarei A. S.A. Sucursala Braşov de anulare a actelor de executare emise în dosarul de executare silită nr. x/2019 al SCPEJ C..
Contestaţia la executare este de competenţa exclusivă a instanţei de executare, aşa cum rezultă din prevederile art. 714 alin. (1) coroborate cu cele ale art. 651 alin. (3) C. proc. civ., care prevăd că "Instanţa de executare soluţionează cererile de încuviinţare a executării silite, contestaţiile la executare, precum şi orice alte incidente apărute în cursul executării silite, cu excepţia celor date în competenţa altor instanţe sau organe".
În cauză, titlul executoriu este reprezentat de sentinţa civilă nr. 184 din 13 februarie 2018, pronunţată de Judecătoria Făgăraş, aspect ce relevă faptul că este vorba de obligaţii izvorâte din acte încheiate de sucursala din localitatea Făgăraş (sucursala persoanei juridice cu care a fuzionat prin absorbţie).
Încuviinţarea executării silite s-a făcut de către Judecătoria Făgăraş prin încheierea pronunţată la data de 03 decembrie 2019 în dosarul nr. x/2019, stabilindu-se astfel instanţa de executare (dosar Judecătoria Făgăraş).
Este real că din punct de vedere al competenţei de soluţionare a cauzei, în materia executării silite sunt relevante prevederile art. 651 C. proc. civ. care reglementează instanţa de executare ca fiind judecătoria în a cărei circumscripţie se află, la data sesizării organului de executare, domiciliul sau sediul debitorului.
Referirea normei legale la domiciliul ori, după caz, sediul debitorului implică raportarea la persoana fizică sau juridică ce are această calitate în proces, în faza execuţională.
Norme specială mai sus redată, care reglementează competenţa soluţionării contestaţiei la executate, se completează cu dispoziţile art. 109 C. proc. civ., care prevăd că "cererea de chemare în judecată împotriva unei persoane juridice de drept privat se poate face şi la instanţa locului unde ea are un dezmembrământ fără personalitate juridică, pentru obligaţiile ce urmează a fi executate în acel loc sau care izvorăsc din acte încheiate prin reprezentantul dezmembrământului ori din fapte săvârşite de acesta".
De asemenea, sunt de reţinut şi dispoziţiile art. 227 C. civ., care reglementează sediul persoanei juridice, şi care prevăd că, în funcţie de obiectul de activitate, persoana juridică poate avea mai multe sedii cu caracter secundar pentru sucursale, reprezentanţele sale teritoriale şi punctele de lucru, cum este cazul în speţă.
Aşadar, dezmembrămintele personalităţii juridice, respectiv extensiile în teritoriu ale activităţii persoanei juridice, au mase patrimoniale distincte sau fonduri de comerţ, putând fi vândute sau executate silit separat de masa patrimoniului unic al persoanei juridice.
Faţă de considerentele expuse, Înalta Curte, în temeiul art. 135 alin. (4) C. proc. civ., va stabili competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Făgăraş.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Făgăraş.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 18 noiembrie 2020.