Territorial competence for enforcement challenges against multiple debtors: enforcement court follows the authorization order despite debtor’s registered seat

Şedinţa publică din data de 9 februarie 2021

Asupra conflictului negativ de competenţă de faţă, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Cluj-Napoca la data de 04.03.2020, contestatorul Statul Român, prin Ministerul Finanţelor Publice, reprezentat de Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice Cluj, a formulat contestaţie la executare, în contradictoriu cu intimata Asociaţia de Proprietari str. x, împotriva executării silite demarate de BEJ A. în dosarul execuţional nr. x/2020, a încheierii de încuviinţare a executării silite nr. 927/CC/06.02.2020, pronunţată în dosarul nr. x/2020 al Judecătoriei Cluj-Napoca, şi a tuturor actelor de executare emise în acelaşi dosar de executare.

Prin sentinţa civilă nr. 3555 din 28.07.2020, Judecătoria Cluj-Napoca a admis excepţia necompetenţei sale teritoriale, invocată din oficiu, şi s-a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Sectorului 5 Bucureşti.

Instanţa a reţinut că art. 651 alin. (1) C. proc. civ., prevede că instanţa de executare este judecătoria în a cărei circumscripţie se află, la data sesizării organului de executare, domiciliul său, după caz, sediul debitorului, în afara cazurilor în care legea dispune altfel, iar alin. (3) al aceluiaşi articol mai menţionează şi faptul că instanţa de executare soluţionează cererile de încuviinţare a executării silite, contestaţiile la executare, precum şi orice alte incidente apărute în cursul executării silite, cu excepţia celor date de lege în competenta altor instanţe sau organe.

Potrivit art. 719 alin. (7) C. proc. civ., în cazuri urgente şi dacă s-a plătit cauţiunea prevăzută la alin. (2), instanţa poate dispune, prin încheiere şi fără citarea părţilor, suspendarea provizorie a executării până la soluţionarea cererii de suspendare. Încheierea nu este supusă niciunei căi de atac. Cauţiunea depusă potrivit prezentului alineat este deductibilă din cauţiunea finală stabilită de instanţă, dacă este cazul.

S-a reţinut că astfel cum rezultă din interpretarea coroborată a dispoziţiilor art. 651 alin. (1) şi (3) şi art. 719 alin. (7) C. proc. civ., competenţa de soluţionare a cererii de suspendare provizorie a executării silite aparţine instanţei de executare, respectiv instanţei în a cărei rază teritorială de competenţă se află situat sediul debitorului/debitoarei.

În concluzie, instanţa a reţinut că, întrucât, în speţă, potrivit titlului executoriu reprezentat de sentinţa civilă nr. 3738/23.05.2018, pronunţată de Judecătoria Cluj-Napoca în dosarul nr. x/2017, debitor este Statul Român, prin Ministerul Finanţelor Publice, iar sediul acestuia este în Bucureşti, str. x, instanţa de executare este Judecătoria Sectorului 5 Bucureşti.

Prin sentinţa civilă nr. 7237 din 17 noiembrie 2020, Judecătoria Sectorului 5 Bucureşti a admis excepţia necompetenţei sale teritoriale şi a declinat, la rândul său, competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Cluj Napoca. A constatat ivit conflictul negativ de competenţă şi a înaintat dosarul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie pentru a-l soluţiona.

În motivarea soluţiei de declinarea, instanţa a reţinut că prin încheierea nr. 927/CC din 06.02.2020, pronunţată de Judecătoria Cluj-Napoca, s-a admis cererea formulată de petentul BEJ A. şi s-a încuviinţat executarea silită la cererea creditorului Asociaţia de Proprietari str. x şi împotriva debitorilor Statul Român, prin Ministerul Finanţelor Publice şi Municipiul Cluj-Napoca, în temeiul titlului executoriu reprezentat de sentinţa civilă nr. 3738/2018 din data de 23 mai 2018 şi încheierea civilă din data de 07.09.2018, ambele pronunţate de Judecătoria Cluj-Napoca în dosarul nr. x/2017.

S-a reţinut că potrivit art. 651 alin. (1) teza I C. proc. civ., "instanţa de executare este judecătoria în a cărei circumscripţie se află, la data sesizării organului de executare, domiciliul sau, după caz, sediul debitorului, în afara cazurilor în care legea dispune altfel", iar potrivit alin. (3) al aceluiaşi articol, "instanţa de executare soluţionează cererile de încuviinţare a executării silite, contestaţiile la executare, precum şi orice alte incidente apărute în cursul executării silite, cu excepţia celor date de lege în competenţa altor instanţe sau organe".

În absenţa unui text de lege special care să reglementeze cum se determină instanţa de executare în caz de pluralitate de debitori cu sedii sau domicilii diferite, este aplicabilă, prin analogie, dispoziţia art. 112 alin. (1) teza I Cod pricedură civilă potrivit căreia "cererea de chemare în judecată a mai multor pârâţi poate fi introdusă la instanţa competentă pentru oricare dintre aceştia", text legal care reglementează prorogarea legală de competenţă în cazul pluralităţii de pârâţi.

De asemenea, s-a reţinut că devine aplicabilă, prin analogie, şi dispoziţia art. 116 C. proc. civ. potrivit căreia "reclamantul are alegerea între mai multe instanţe deopotrivă competente".

În concluzie, s-a reţinut că prin depunerea cererii de încuviinţare a executării silite la Judecătoria Cluj-Napoca, executorul judecătoresc a ales între cele două instanţe deopotrivă competente, fixând, în mod definitiv, competenţa teritorială de soluţionare a cauzei în favoarea instanţei de la sediul debitorului Municipiul Cluj-Napoca.

Cu privire la conflictul negativ de competenţă, cu a cărui judecată a fost legal sesizată, în condiţiile 135 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte reţine următoarele:

Obiectul cauzei de faţă, în legătură cu care s-a invit conflictul negativ de competenţă, îl reprezintă contestaţia la executare prin care contestatorul Statul Român, prin Ministerul Finanţelor Publice, reprezentat de Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice Cluj, în contradictoriu cu intimata Asociaţia de Proprietari str. x, a solicitat anularea executării silite demarate de BEJ A. în dosarul execuţional nr. x/2020, a încheierii de încuviinţare a executării silite nr. 927/CC/06.02.2020, pronunţată în dosarul nr. x/2020 al Judecătoriei Cluj-Napoca, şi a tuturor actelor de executare emise în acelaşi dosar de executare.

Contestaţia la executare este de competenţa exclusivă a instanţei de executare, aşa cum rezultă din prevederile art. 714 alin. (1) coroborate cu dispoziţiile art. 651 alin. (3) C. proc. civ., în sensul că "Instanţa de executare soluţionează cererile de încuviinţare a executării silite, contestaţiile la executare, precum şi orice alte incidente apărute în cursul executării silite, cu excepţia celor date de lege în competenţa altor instanţe sau organe".

Conform dispoziţiilor art. 651 alin. (1) C. proc. civ., instanţa de executare este judecătoria în a cărei circumscripţie se află, la data sesizării organului de executare, domiciliul sau, după caz, sediul debitorului.

Judecătoria Cluj Napoca, prin încheierea nr. 927/CC din 06.02.2020, a admis cererea formulată de petentul BEJ A. şi a încuviinţat executarea silită la cererea creditorului Asociaţia de Proprietari str. x, împotriva debitorilor Statul Român, prin Ministerul Finanţelor Publice şi Municipiul Cluj-Napoca, în temeiul titlului executoriu reprezentat de sentinţa civilă nr. 3738/2018 din data de 23 mai 2018 şi încheierea civilă din data de 07.09.2018, ambele pronunţate de Judecătoria Cluj-Napoca în dosarul nr. x/2017.

Cum cererea de încuviinţare a executării silite a fost admisă prin încheierea nr. 927/CC din 06.02.2020 a Judecătoriei Cluj Napoca, competenţa de soluţionare a cauzei având ca obiect contestaţie la executare se va stabili în favoarea judecătoriei care a încuviinţat executarea silită, şi anume Judecătoria Cluj Napoca, ca instanţă de executare.

În consecinţă, în aplicarea dispoziţiilor legale menţionate, Înalta Curte va stabili competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Cluj Napoca.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Cluj-Napoca.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 9 februarie 2021.