Correction-order appeal inadmissible; final decision not subject to further recourse.

Şedinţa publică din data de 10 noiembrie 2020

Asupra cauzei de faţă, constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei:

1. Obiectul cererii de chemare în judecată:

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Sectorului 3 la data de 21.07.2017, reclamanta A. a solicitat obligarea pârâţilor B. şi C. la încetarea faptelor ilicite care determină încălcarea dreptului la imagine şi interzicerea pentru viitor a săvârşirii acestor fapte, la plata sumei de 100.000 RON, cu titlu de daune morale, la publicarea, pe proprie cheltuială, într-un ziar de largă circulaţie, a hotărârii care urmează a fi pronunţată, în termen de 15 de zile de la comunicare.

2. Sentinţa pronunţată de Judecătoria Sectorului 3 Bucureşti:

Prin sentinţa civilă nr. 5327/27.04.2018, Judecătoria Sectorului 3 Bucureşti a respins, ca neîntemeiată, cererea formulată de reclamanta A..

3. Decizia pronunţată de Tribunalul Bucureşti:

Prin decizia civilă nr. 4176/A/8.11.2018, Tribunalul Bucureşti, secţia a IV-a civilă a respins apelul formulat de apelanta-reclamantă A., ca neîntemeiat.

4. Hotărâri pronunţate de de Curtea de Apel Bucureşti:

Prin decizia civilă nr. 15 din 8 ianuarie 2020, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a III-a civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie a respins, ca nefondat, recursul formulat de recurenta-reclamantă A..

Prin încheierea din 4 martie 2020, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a III-a civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie în dosarul nr. x/2017, a fost anulată cererea de îndreptare a erorii materiale formulată de petenţii B. şi C. privind decizia civilă nr. 15 din 8 ianuarie 2020 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a III-a civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie în dosarul nr. x/2017, pentru lipsa semnăturii (cerere înregistrată la data de 20.01.2020).

Prin încheierea din 6 martie 2020, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a III-a civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie în dosarul nr. x/2017, a fost respinsă, ca neîntemeiată, cererea de îndreptare a erorii materiale înregistrată la data de 21.02.2020, formulată de petenţii B. şi C. privind decizia civilă nr. 15 din 8 ianuarie 2020 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a III-a civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie în dosarul nr. x/2017.

5. Calea de atac formulată în cauză:

Împotriva încheierilor 4 martie 2020 şi 6 martie 2020, pronunţate de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a III-a civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie în dosarul nr. x/2017, au declarat recurs petenţii B. şi C., cu a cărui soluţionare a fost învestită Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în prezenta cauză.

6. Procedura derulată în faţa Înaltei Curţi:

Învestită cu soluţionarea căii de atac, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia I civilă, în temeiul art. 493 alin. (2) C. proc. civ., a procedat la întocmirea raportului asupra admisibilităţii în principiu a recursului.

În procedura de filtru, constatând că raportul întruneşte condiţiile art. 493 alin. (3) C. proc. civ., instanţa a dispus comunicarea acestuia, pentru depunerea punctelor de vedere, conform dispoziţiilor art. 493 alin. (4) C. proc. civ.

Recurenţii au depus punct de vedere la raport prin care se contestă cele reţinute în raport referitor la admisibilitatea recursului.

Intimata A. a depus punct de vedere la raport prin care a susţinut inadmisibilitatea şi nulitatea recursului.

II. Considerentele Înaltei Curţi asupra recursului:

Analizând recursul, Înalta Curte constată că este inadmisibil, în considerarea argumentelor ce succed:

Prin cererea de recurs formulată au fost atacate încheierile 4 martie 2020 şi 6 martie 2020, pronunţate de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a III-a civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie în dosarul nr. x/2017, încheieri vizând îndreptarea erorii materiale privind decizia civilă nr. 15 din 8 ianuarie 2020 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a III-a civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie în dosarul nr. x/2017.

Îndreptarea erorilor materiale este reglementată de prevederile art. 442 C. proc. civ., potrivit cărora:

"(1) Erorile sau omisiunile cu privire la numele, calitatea şi susţinerile părţilor sau cele de calcul, precum şi orice alte erori materiale cuprinse în hotărâri sau încheieri pot fi îndreptate din oficiu ori la cerere. (2) Instanţa se pronunţă prin încheiere dată în camera de consiliu. Părţile vor fi citate numai dacă instanţa socoteşte că este necesar ca ele să dea anumite lămuriri. (3) În cazul hotărârilor, îndreptarea se va face în ambele exemplare ale hotărârii".

Potrivit dispoziţiilor art. 446 C. proc. civ.:

"Încheierile pronunţate în temeiul art. 442 şi 443, precum şi hotărârea pronunţată potrivit art. 444 sunt supuse aceloraşi căi de atac ca şi hotărârile în legătură cu care s-a solicitat, după caz, îndreptarea, lămurirea sau înlăturarea dispoziţiilor contradictorii ori completarea".

Decizia civilă nr. 15 din 8 ianuarie 2020 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a III-a civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie în dosarul nr. x/2017, vizată de cele două încheieri de îndreptare a erorii materiale, este o hotărâre definitivă, având în vedere prevederile art. 634 alin. (1) pct. (5) C. proc. civ., potrivit cărora hotărârile date în recurs, chiar dacă prin acestea s-a soluţionat fondul pricinii, sunt hotărâri definitive.

Faţă de conţinutul dispoziţiilor anterior citate, rezultă că, raportat la faptul că decizia nr. 15 din 8 ianuarie 2020 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a III-a civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie în dosarul nr. x/2017 este o hotărâre definitivă, încheierile atacate ce vizează îndreptarea erorii materiale cu privire la această decizie nu sunt supuse recursului.

Această concluzie este susţinută şi de principiul legalităţii căilor de atac, principiu reglementat prin dispoziţiile art. 457 din C. proc. civ., potrivit cărora hotărârea judecătorească este supusă numai căilor de atac prevăzute de lege, în condiţiile şi termenele stabilite de aceasta, indiferent de menţiunile din cuprinsul ei.

Astfel, în afară de căile de atac prevăzute de lege nu se pot folosi alte mijloace procedurale în scopul de a se obţine reformarea sau retractarea unei hotărâri judecătoreşti.

Faţă de toate cele de mai sus, recursul declarat în cauză apare ca inadmisibil, urmând a fi respins ca atare.

În consecinţă, pentru considerentele expuse, instanţa urmează să respingă, ca inadmisibil, recursul declarat de petenţii B. şi C. împotriva încheierilor din data de 4 martie 2020 şi 6 martie 2020, pronunţate de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a III-a civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie în dosarul nr. x/2017.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca inadmisibil, recursul declarat de petenţii B. şi C. împotriva încheierilor din data de 4 martie 2020 şi 6 martie 2020, pronunţate de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a III-a civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie în dosarul nr. x/2017.

Fără cale de atac.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 10 noiembrie 2020.