Copyright claim extinguished as appeal annulled for unpaid stamp duty

Şedinţa publică din data de 10 noiembrie 2020

Asupra cauzei de faţă, constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei:

1. Obiectul cererii de chemare în judecată:

Prin cererea, astfel cum a fost modificată la data de 23.11.2016, înregistrată pe rolul Tribunalului Prahova sub nr. x/2015 reclamantul A. a chemat în judecată pe pârâtele Visarion Mingopol C. şi D., solicitând instanţei ca prin hotărârea ce se va pronunţa pârâtele să fie obligate la plata sumei de 1000 euro pentru prejudiciul cauzat prin faptele lor culpabile, constând în încălcarea dreptului său de autor pentru textul "Liberi" şi recunoaşterea dreptului său de autor pentru acest text, repararea prejudiciului în cuantum de 300.000 euro, conform art. 1387 alin. (2)-(4) şi art. 139 alin. (3) din Legea nr. 8/1996, anularea înregistrării nr. 5419/03.07.2015 emisă de ORD A, având ca obiect dreptul de autor al pârâtei C. petru lucrarea "E.".

2. Sentinţa pronunţată de Tribunalul Prahova:

Prin sentinţa civilă nr. 3133/11 iulie 2017 Tribunalul Prahova, secţia 1 civilă a admis excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a pârâtei D., respingând acţiunea în contradictoriu cu aceasta ca fiind formulată împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă şi a respins acţiunea modificată în totalitate, ca neîntemeiată, fiind obligat reclamantul la 1.000 RON cheltuieli de judecată către pârâtă.

3. Decizia pronunţată de Curtea de Apel Ploieşti:

Prin decizia civilă nr. 316 din 05.02.2018, Curtea de Apel Ploieşti, secţia I civilă, a respins, ca nefondat, apelul declarat de reclamantul A..

A obligat apelantul la 1000 RON cheltuieli de judecată către intimatele-pârâte.

4. Decizia pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie:

Prin decizia civilă nr. 3489 din 5 octombrie 2018, pronunţată în dosarul nr. x/2015, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia I civilă a constatat nul recursul declarat de reclamantul A. împotriva deciziei nr. 316 din 5 februarie 2018 a Curţii de Apel Ploieşti, secţia I civilă.

5. Calea de atac formulată în cauză:

Împotriva deciziei nr. 316 din 5 februarie 2018, pronunţată de Curtea de Apel Ploieşti, secţia I civilă a fost înregistrată o nouă cerere de recurs formulată de reclamantul A., cu a cărui soluţionare a fost învestită Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în prezenta cauză.

6. Procedura derulată în faţa Înaltei Curţi:

Învestită cu soluţionarea căii de atac, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia I civilă, în temeiul art. 493 alin. (2) C. proc. civ., a procedat la întocmirea raportului asupra admisibilităţii în principiu a recursului.

În raport s-a reţinut şi aspectul că recurentul nu a făcut dovada achitării taxei judiciare de timbru, arătându-se că se pune problema nulităţii recursului, în raport de prevederile art. 486 alin. (3) C. proc. civ., în situaţia în care nu se va face dovada achitării sumei de 100 RON, reprezentând taxă judiciară de timbru datorată pentru recurs.

În procedura de filtru, constatând că raportul întruneşte condiţiile art. 493 alin. (3) C. proc. civ., instanţa a dispus comunicarea acestuia, pentru depunerea punctelor de vedere, conform dispoziţiilor art. 493 alin. (4) C. proc. civ.

Nu au fost depuse puncte de vedere la raportul privind admisibilitatea în principiu a recursului.

II. Considerentele Înaltei Curţi asupra recursului:

Înalta Curte urmează a analiza cu prioritate aspectul referitor la netimbrarea cererii de recurs, întrucât acesta priveşte legalitatea învestirii instanţei, astfel că nu se pot analiza alte probleme legate de judecarea litigiului dedus spre soluţionare înainte de satisfacerea cerinţei de achitare a taxei de timbru.

Prin rezoluţia din data de 26 noiembrie 2019, s-a stabilit în sarcina recurentului obligaţia de a achita o taxă judiciară de timbru în cuantum de 100 RON, în raport de dispoziţiile art. 24 alin. (1) din O.U.G. nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, sub sancţiunea anulării cererii.

Potrivit art. 33 alin. (1) din O.U.G. nr. 80/2013 taxele judiciare de timbru se plătesc anticipat, iar pentru situaţia în care cererea de chemare în judecată este netimbrată sau insuficient timbrată, alin. (2) al art. 33 din O.U.G. nr. 80/2013 statuează că instanţa va pune în vedere reclamantului, în condiţiile art. 200 alin. (2) teza I C. proc. civ., obligaţia de a timbra cererea în cuantumul stabilit de instanţă şi de a transmite dovada achitării acestei taxe în cel mult 10 zile de la primirea comunicării instanţei.

În acelaşi timp, dispoziţiile art. 486 alin. (2) C. proc. civ. prevăd că la cererea de recurs se va ataşa dovada achitării taxei de timbru, conform legii. Lipsa menţiunilor prevăzute la alin. (1) lit. a) şi c)-e), precum şi neîndeplinirea cerinţelor prevăzute de alin. (2) sunt sancţionate, potrivit alin. (3) al art. 486 C. proc. civ., cu nulitatea.

Recurentul nu a ataşat la cererea de recurs o dovadă din care să rezulte achitarea taxei judiciare de timbru.

Conform actelor de procedură aflate la fila nr. x şi 98 din dosarul de recurs, comunicate la data de 5 decembrie 2019 (potrivit dovezilor de comunicare aflate la filele nr. x şi 102 din dosarul de recurs), s-a pus în vedere recurentului, prin comunicări efectuate la adresa de domiciliu, să depună la dosar dovada achitării sumei de 100 RON, reprezentând taxă judiciară de timbru, în temeiul art. 24 alin. (1) din O.U.G. nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, sub sancţiunea anulării cererii.

Faţă de împrejurarea că recurentul nu a făcut dovada achitării taxei judiciare de timbru în cuantumul stabilit de către instanţă, în raport de prevederile art. 24 alin. (1) din O.U.G. nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru şi art. 486 alin. (3) C. proc. civ., Înalta Curte va anula recursul, ca netimbrat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Anulează, ca netimbrată, cererea de recurs formulată de reclamantul A. împotriva deciziei nr. 316 din 5 februarie 2018, pronunţată de Curtea de Apel Ploieşti, secţia I civilă.

Fără cale de atac.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 10 noiembrie 2020.