Contractual indemnification for audit-imputed illegal payments under public service contracts and non-exhaustion of cassation grounds

Şedinţa publică din data de 4 noiembrie 2020

asupra cauzei de faţă, constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei

1. Obiectul cererii de chemare în judecată

Prin cererea înregistrată la data de 23.05.2018 pe rolul Tribunalului Argeş, secţia civilă, reclamanta Unitatea Administrativ Teritorială Judeţul Argeş a solicitat, în contradictoriu cu pârâţii Regia de Administrare a Domeniului Public şi Privat al Judeţului Argeş RA, Spitalul de Pediatrie Piteşti şi Spitalul Judeţean de Urgenţă Piteşti, obligarea Regiei de Administrare a Domeniului Public şi Privat al Judeţului Argeş RA la plata sumei de 148.672 RON, din care: 3.686 RON plăţi nelegale + 542 RON accesorii aferente, reprezentând tarif transport decontat nelegal către RADPP Argeş prin includerea în tarifele aplicabile în anul 2015 a unor elemente de cheltuială directă neprevăzute de legislaţia în vigoare, precum cote procentuale de 2%, reprezentând alte cheltuieli cu munca vie; 57.139 RON plăţi nelegale +8.562 RON accesorii aferente, reprezentând tarif servicii decontate nelegal către RADPP Argeş pentru Spitalul de Pediatrie Piteşti şi 68.393 RON plăţi nelegale + 10.350 RON accesorii aferente reprezentând tarif servicii decontate nelegal pentru Spitalul de Judeţean de Urgenţă Piteşti, reprezentând prejudiciul pe care aceasta l-a produs Judeţului Argeş, prin executarea necorespunzătoare a obligaţiilor asumate la art. 6. pct. 6.3 lit. b) din contractele de servicii nr. x/2015 şi nr. y/2015.

2. Sentinţa pronunţată de Tribunalul Argeş

Prin sentinţa nr. 107/06.03.2019, Tribunalul Argeş, secţia civilă a admis acţiunea şi a obligat pârâta Regia de Administrare a Domeniului Public şi Privat al judeţului Argeş la plata sumei de 148.672 RON plăţi nelegale.

3. Decizia pronunţată de Curtea de Apel Piteşti

Prin decizia nr. 4520/19.11.2019, Curtea de Apel Piteşti, secţia I civilă a respins, ca nefondat, apelul pârâtei pârâta Regia de Administrare a Domeniului Public şi Privat al judeţului Argeş împotriva sentinţei.

4. Calea de atac a recursului exercitată în cauză

Împotriva acestei decizii a declarat recurs întemeiat pe dispoziţiile art. 486 C. proc. civ. pârâta Regia de Administrare a Domeniului Public şi Privat al Judeţului Argeş RA, învederând următoarele:

Recurenta-pârâtă a arătat că în mod greşit a fost obligată la plata sumei de 148.672 RON, din care 129.218 RON reprezintă plăţi nelegale şi 19454 RON majorări de întârziere şi a precizat că urmează se depună, prin memoriu separat, motivele de recurs.

A mai arătat recurenta-pârâtă că este o entitate juridică de drept public şi de interes judeţean ce funcţionează sub autoritatea Consiliului Judeţean Argeş, luând fiinţă prin HCJ nr. 175/20.09.2010 şi funcţionând pe bază de gestiune economică şi autonomie financiară, potrivit legilor în vigoare şi a regulamentului propriu de organizare şi funcţionare, având în administrare bunuri din domeniul public şi privat al judeţului Argeş.

În anul 2012, în baza HCJ nr. 184/08.10.2010, prin procesul-verbal nr. x/21.12.2012-y/27.12.2012 încheiat între Consiliul Judeţean Argeş şi RADPP Argeş RA, au fost primite în administrare mai multe imobile (terenuri şi construcţii) în care îşi desfăşoară activitatea Spitalul Judeţean de Urgenţă Piteşti şi Spitalul de Pediatrie Piteşti, toată activitatea de mentenanţă a acestor bunuri fiind preluată de către RADPP Argeş RA, pe bază de tarife aprobate anual, prin hotărâri ale Consiliului Judeţean Argeş.

În perioada 04.05.-29.06.2016, urmare a efectuării auditului financiar asupra conturilor anuale ale unităţii administrativ teritoriale, s-au întocmit procesul-verbal de constatare nr. x/29.05.2015 şi raportul de audit financiar nr. x/29.06.2016, documente asupra cărora UAT Judeţul Argeş a formulat obiecţiuni şi prin care s-a constatat că suma de 148.672 RON a fost plătită în mod nelegal către RADPP Argeş RA.

Curtea de Conturi a respins contestaţia formulată de UAT Argeş prin decizia nr. 32/28.06.2016, soluţie menţinută prin sentinţa civilă nr. 290/03.03.2017 pronunţată de Tribunalul Argeş în dosar nr. x/2016 şi de Curtea de Apel Piteşti, prin decizia nr. 792/26.06.2017.

În acelaşi timp, în perioada 03.11.2017-29.11.2017, Curtea de Conturi a efectuat un control la RADPP RA Argeş aferent perioadei 01.01.2014-31.12.2016, fiind întocmit raportul de control nr. x/29.11.2017, care nu a constatat deficienţe în activitatea financiară.

Întrucât cele două controale efectuate de către Curtea de Conturi la UAT Argeş şi RADPP s-au suprapus în privinţa anului fiscal 2015, ar fi trebuit ca cele constatate să fie identice, însă nu s-a întâmplat astfel, existând constatări diferite cu privire la aceleaşi aspecte, respectiv atât prejudiciul cât şi culpa au fost reţinute în sarcina structurilor UAT Argeş, iar nu la nivelul RADPP RA Argeş.

Faţă de cele arătate (reţinute şi de către instanţa de fond), nu sunt întrunite condiţiile răspunderii contractuale a RADPP RA Argeş, toate obligaţiile asumate de către aceasta fiind îndeplinite.

Pe de altă parte, reclamanta nu a stabilit prejudiciul, ci s-a limitat la a prelua ca atare suma estimată de organul de control.

În raport de art. 1117 raportat la art. 14 C. civ., recurenta-pârâtă este un terţ de bună credinţă în relaţia contractuală pe care a avut-o cu reclamantul, neexistând nicio probă în sens contrar, situaţie faţă de care, dacă se va constata existenţa unui prejudiciu, în temeiul art. 1362 C. civ., plata nu trebuie să cuprindă şi accesoriile adiacente.

Se pretinde că pârâta nu a nerespectat dispoziţiile art. 6 pct. 6.3 lit. b) din contractele nr. x/1256/605/2015 şi nr. 2843/5660/606/2015, potrivit cărora prestatorul (Regia) se obliga să despăgubească beneficiarul pentru sumele imputate de Curtea de Conturi în urma controalelor efectuate în perioada derulării acestor contracte, însă această obligaţie priveşte sume imputate beneficiarului prin neîndeplinirea corespunzătoare, de către prestator, a obligaţiilor asumate prin prestarea serviciilor ce fac obiectul acestor contracte.

Prin decizia Curţii de Conturi se impută reclamantului (iar nu Regiei) suma de 148.672 RON, nu dintr-o neîndeplinire parţială sau totală a obligaţiilor asumate de către Regie, ci dintr-un fapt care-i poate fi imputat pârâtei, respectiv acceptarea de către reclamant la plată, a unor servicii pe care auditorul le-a considerat lucrări de intervenţie şi pentru plata cărora au fost aplicate tarife ce nu ar fi respectat H.G. nr. 28/2008, astfel încât nu poate fi cerută Regiei o sumă care nu rezultă din îndeplinirea culpabilă a obligaţiilor contractuale.

Eroarea constă în faptul că se consideră drept lucrări de intervenţii unele servicii prestate de pârâtă, confundându-se rapoartele de activitate privind serviciile de mentenanţă prestate, ori serviciile de transport şi de asigurare deservent conducător auto, cu veritabile situaţii de lucrări ce ar fi trebuit să derive din contracte de execuţie de lucrări de intervenţie, pentru care nu se aplică tarifele pentru contracte de servicii.

În continuare, recurenta-pârâtă a explicitat, pe larg, ce înseamnă lucrări de intervenţii, prestarea unor servicii de mentenanţă, lucrări de reparaţii sau renovări, etc. şi a concluzionat că în cauză nu sunt îndeplinite condiţiile răspunderii contractuale, iar în cazul în care se va aprecia incidentă răspunderea civilă delictuală, trebuie reţinut că reclamantul nu a făcut dovada prejudiciului, nu s-a încălcat vreun drept subiectiv şi nu există faptă ilicită, recurenta realizând plăţile pentru serviciile prestate conform legii.

5. Procedura de filtru

Raportul întocmit în cauză, în condiţiile art. 493 alin. (2) şi (3) C. proc. civ. a fost analizat în completul filtru, fiind comunicat părţilor, iar prin rezoluţia din 22.07.2020, s-a fixat termen pentru soluţionarea recursului în cameră de consiliu, fără citare părţi, la data de 04.11.2020.

6. Apărările formulate în cauză

La data de 10.03.2020 (data vizei de înregistrare), intimata-reclamantă Unitatea Administrativ Teritorială Judeţul Argeş a formulat întâmpinare, prin care a invocat excepţia de nulitate a recursului pentru neîncadrarea criticilor deduse judecăţii în cazurile expres reglementate de art. 488 C. proc. civ.. În subsidiar, a solicitat respingerea recursului, arătând că în cauză sunt îndeplinite condiţiile răspunderii civile contractuale, respectiv neexecutarea obligaţiei asumate prin contract, existenţa culpei debitorului (ce rezultă din neexecutarea obligaţiei), existenţa prejudiciului (dovedit şi stabilit în cauză), existenţa raportului de cauzalitate (neexecutarea obligaţiei prevăzută la art. 6 pct. 6.3 lit. b) din contractele de servicii încheiate între părţi este consecinţa ce conduce la prejudiciul cauzat bugetului Judeţului Argeş).

Recurenta nu a formulat răspuns la întâmpinare.

II. Soluţia şi considerentele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie

Examinând decizia recurată, Înalta Curte constată că recursul este nul pentru considerentele ce urmează să fie expuse.

Recurenta-pârâtă expune un istoric de fapt al cauzei, fără a indica, în concret, în ce modalitate instanţa de apel a pronunţat o hotărâre neconformă legii.

Memoriul de recurs reproduce, într-o manieră identică, motivele de apel, cu ample referiri la situaţia de fapt pe care instanţa devolutivă deja a analizat-o şi care nu mai poate face obiect de analiză în calea extraordinară de atac.

Dealtfel chiar recurenta a apreciat că memoriul depus la dosar reprezintă doar un istoric al cauzei, precizând că va depune, printr-un memoriu separat, motivele de recurs, lucru pe care însă nu l-a realizat.

Argumentele privind modalitatea în care instanţa de apel a apreciat asupra condiţiilor răspunderii civile contractuale sunt identice cu cele din calea respectivă de atac, reiterarea acestora în recurs nefiind permisă, câtă vreme nu aduc un element de noutate care să atragă incidenţa uneia din ipotezele reglementate de art. 488 C. proc. civ.

Astfel, prin decizia recurată s-a reţinut, în esenţă, că pârâta datorează reclamantei suma de 148.672 RON, plăţi nelegale, constatate urmare a controlului Curţii de Conturi şi datorate conform clauzelor contractuale cuprinse la art. 6 pct. 6.3, potrivit cărora prestatorul (Regia) s-a obligat să despăgubească achizitorul (UAT Argeş) pentru sumele imputate de Curtea de Conturi în urma controalelor efectuate de aceasta din urmă.

În contracte nu s-a prevăzut nicio procedură de urmat de către părţi, pentru a se stabili cuantumul acestor despăgubiri ce urmau a fi suportate de prestator, nu s-a făcut nicio distincţie în funcţie de culpa uneia sau alteia dintre părţi pentru suma imputată prin actele de control, nu s-au stabilit condiţiile în care pârâta-Regie ar fi exonerată de plata acestor despăgubiri.

Dimpotrivă, prin clauzele amintite, prestatorul s-a obligat să despăgubească achizitorul pentru sumele imputate de Curtea de Conturi, potrivit actelor de control încheiate de acestea, acceptând implicit să suporte integral consecinţele constatărilor efectuate de această instituţie, fără nicio distincţie, singura condiţie fiind aceea ca sumele imputate să privească raporturile derulate în temeiul contractelor.

În aceste condiţii, instanţa de apel a reţinut că apelanta-pârâtă nu se poate apăra invocând lipsa unei culpe în îndeplinirea obligaţiilor contractuale, corelativ cu invocarea culpei organelor reclamantei, pentru acceptarea la plată a sumelor ce rezultă din situaţiile de lucrări înaintate pentru decontare.

Reclamanta a contestat în instanţă decizia Curţii de conturi, iar printr-o hotărâre judecătorească definitivă s-a stabilit că cele constatate de auditorii publici sunt legale şi temeinice. Pârâta nu poate opune reclamantei apărări privind eroarea auditorilor cu privire la caracterul serviciilor prestate şi aplicarea dispoziţiilor H.G. nr. 28/2008, problema fiind analizată şi tranşată, cu autoritate de lucru judecat, de instanţa de contencios administrativ.

Întrucât pârâta a susţinut buna sa credinţă şi împrejurarea că nu îi pot fi imputate accesoriile calculate la suma reprezentând plăţi nelegale, instanţa de apel a reţinut, pe de o parte, că situaţia constatată de Curtea de Conturi are la bază situaţiile de lucrări şi devizele întocmite eronat de pârâta-Regie, aceasta având obligaţia de a respecta, la rândul său, legislaţia în materie, iar, pe de altă parte că, potrivit art. 731 din Legea nr. 500/2002, recuperarea sumelor reprezentând prejudicii/plăţi nelegale din fonduri publice, stabilite de organele de control competente, se face cu perceperea de dobânzi şi penalităţi de întârziere sau majorări de întârziere, după caz, aplicabile pentru veniturile bugetare, calculate pentru perioada de când s-a produs prejudiciul/s-a efectuat plata şi până s-au recuperat sumele. Aşadar, suma imputată, ce trebuie suportată de pârâtă, potrivit obligaţiei contractuale asumată, cuprinde nu doar prejudiciul propriu-zis produs prin plata nelegală, ci şi accesoriile calculate conform legii.

Prin recursul formulat, pârâta face ample referiri la situaţia de fapt dedusă judecăţii, la modalitatea în care a fost contestată în contencios administrativ decizia Curţii de Conturi prin care s-au constatat neregulile ce au condus la declanşarea prezentului litigiu şi la aspecte legate de neîndeplinirea condiţiilor răspunderii civile contractuale asupra cărora instanţa de apel deja a statuat, potrivit celor anterior arătate.

Se constată că recurenta-pârâtă, pe de o parte, expune stări de fapt ce nu pot fi analizate de către instanţa de recurs, iar pe de altă parte preia, în totalitate, apărări din etapa procesuală anterioară ce au primit dezlegări din partea instanţei de apel, fără a indica, punctual, care sunt aspectele de nelegalitate ale hotărârii atacate, situaţie faţă de care chestiunile învederate nu sunt încadrabile în dispoziţiile art. 488 C. proc. civ.

Pentru aceste considerente, Înalta Curte va anula recursul declarat de pârâta Regia de Administrare a Domeniului Public şi Privat al Judeţului Argeş RA împotriva deciziei nr. 4520 din 19 noiembrie 2019 a Curţii de Apel Piteşti, secţia I civilă.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Anulează recursul declarat de pârâta Regia de Administrare a Domeniului Public şi Privat al Judeţului Argeş RA, cu sediul în Piaţa Vasile Milea-Palatul Administrativ nr. 1 et. 2, camera 86, Piteşti, judeţul Argeş împotriva deciziei nr. 4520 din 19 noiembrie 2019 a Curţii de Apel Piteşti, secţia I civilă, în contradictoriu cu intimata-reclamantă Unitatea Administrativ Teritorială Judeţul Argeş, cu sediul în Piaţa Vasile Milea nr. 1, Piteşti, judeţul Argeş, intimaţii-pârâţi Spitalul de Pediatrie Piteşti cu sediul în Piteşti, judeţul Argeş, Spitalul Judeţean de Urgenţă Piteşti, cu sediul în Piteşti, judeţul Argeş.

Fără cale de atac.

Pronunţată în şedinţă publică azi, 04 noiembrie 2020.