Liability of state funding source for contractor's late payment penalties arising from municipal construction contract
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice dismissed the appeal filed by the Ministry of Education, upholding the lower courts' judgment that ordered the Ministry to pay the municipal claimant the outstanding balance of 386,607.53 RON. The dispute concerned liquidated damages (late payment penalties) incurred by a construction contractor due to delayed payments on a school campus construction project, which had been subcontracted by the municipality under a cooperation protocol with the state. The Court held that under the Civil Code provisions governing contractual liability and damages for non-performance, the Ministry, as the source of the state funding transferred to the municipality, remained liable for the penalties resulting from its failure to transfer the required funds on time. The Court rejected the Ministry's arguments that the municipality's failure to cover interim costs from its own budget constituted a fault exonerating the state, and noted that the Ministry's claim regarding the violation of technical documentation schedules was inadmissible because it had not been pursued in the lower instances.
Legislator headnote
AI generatedart. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ, art. 485 C. proc. civ, art. 496 alin. (1) C. proc. civ; Liability of state funding source for contractor's late payment penalties arising from municipal construction contract: , potrivit dispoziţiilor art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., se poate cere casarea când hotărârea a fost dată cu aplicarea greşită al legii.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedCited Case Law
AI generatedRelated Decisions
AI generatedFull text
Şedinţa publică din data de 4 noiembrie 2020
asupra cauzei de faţă, constată următoarele:
I. Circumstanţele cauzei
1. Obiectul cererii de chemare în judecată
Prin acţiunea înregistrată pe rolul Tribunalului Covasna, secţia civilă nr. 1227/119/2019 la data de 28.11.2018, reclamantul Oraşul Baraolt, prin primar, a solicitat, în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Educaţiei Naţionale, obligarea acestuia la plata sumei de 404.355,53 RON, reprezentând debit restant născut în urma încheierii Protocolului de colaborare nr. 3740/13.06.2007.
Ulterior, prin cererea depusă pentru termenul de judecată din data de 06.06.2019, reclamantul şi-a redus pretenţiile la suma de 386.612,53 RON.
2. Sentinţa pronunţată de Tribunalul Covasna
Prin sentinţa nr. 509/20.06.2019, Tribunalul Covasna, secţia civilă a admis în parte acţiunea; a obligat pârâtul la plata, către reclamant, a sumei de 386.607,53 RON, reprezentând debit restant născut în urma încheierii Protocolului de colaborare nr. 3740/13.06.2007; a luat act că reclamantul nu a solicitat cheltuieli de judecată.
3. Decizia pronunţată de Curtea de Apel Braşov
Prin decizia nr. 1583/Ap/13.11.2019, Curtea de Apel Braşov, secţia civilă a respins, ca nefondat, apelul pârâtului împotriva sentinţei.
4. Calea de atac a recursului exercitată în cauză
Împotriva acestei decizii a declarat recurs întemeiat pe dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., pârâtul Ministerul Educaţiei şi Cercetării, formulând următoarele critici:
- În mod greşit instanţa de apel face trimitere la soluţiile pronunţate în dosarul nr. x/2012, întrucât suma de 386.607,53 RON nu are ca temei Protocolul de colaborare nr. 3740/13.06.2007, ci culpa reclamantului, prin nevirarea la termen a sumelor alocate şi pasivitatea acestuia prin faptul că, nealocând mai devreme, din propriul buget, acele sume care, ulterior, urmau a fi recuperate, a condus la stabilirea de noi penalităţi;
- Dacă s-ar considera că prezentul debit are ca temei Protocolul de colaborare nr. 3740/13.06.2007, ar trebui avute în vedere şi prevederile art. 4 alin. (2) din acesta care stabilesc că nerespectarea graficelor şi etapelor de elaborare a documentaţiilor tehnice necesare, aşa cum au fost ele aprobate prin OMECT nr. 1265/08.06.2007, atrage după sine obligativitatea returnării fondurilor transferate şi retragerea obiectivului de investiţii. Or, aşa cum rezultă din actele dosarului, aceste grafice şi etape de elaborare a documentaţiilor tehnice nu au fost respectate de către intimate, lucru ce a condus la sistarea plăţilor;
- Preţul contractului de execuţie a lucrărilor este acoperit de plăţile efectuate de Ministerul Educaţiei şi Cercetării şi Ministerul Finanţelor Publice, sursa pretenţiilor solicitate nu este reprezentată de Protocolul de colaborare nr. 3740/13.06.2007, ci de culpa reclamantului.
5. Procedura de filtru
Raportul întocmit în cauză, în condiţiile art. 493 alin. (2) şi (3) C. proc. civ. a fost analizat în completul filtru, fiind comunicat părţilor, iar prin încheierea din 16.09.2020 completul de filtru a admis în principiu recursul şi a fixat termen de judecată în şedinţă publică pentru soluţionarea acestuia la data de 04.11.2020.
6. Apărările formulate în cauză
La data de 07.04.2020, intimata UAT Oraşul Baraolt a formulat întâmpinare, prin care a invocat excepţia de tardivitate a recursului raportat la faptul că decizia atacată a fost comunicată la data de 04.02.2020 către intimat, iar cel târziu la 05.02.2020 a ajuns şi la recurent, iar calea de atac a fost înregistrată la data de 06.03.2020, în afara termenului reglementat de art. 485 C. proc. civ.
În subsidiar, a solicitat respingerea, ca nefondat, a recursului.
II. Soluţia şi considerentele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie
Examinând decizia recurată, Înalta Curte constată că recursul este nefondat pentru considerentele ce urmează să fie expuse.
În drept, potrivit dispoziţiilor art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., se poate cere casarea când hotărârea a fost dată cu aplicarea greşită al legii.
Dispoziţiile art. 969 şi art. 1082 din vechiul C. civ., reţinute a fi incidente raportului juridic dedus judecăţii, prevăd următoarele: Convenţiile legal făcute au putere de lege între părţile contractante, respectiv Debitorul este osândit, de se cuvine, la plata de daune-interese sau pentru neexecutarea obligaţiei, sau pentru întârzierea executării, cu toate că nu este rea-credinţă din parte-i, afară numai dacă nu va justifica că neexecutarea provine din o cauză străină, care nu-i poate fi imputată.
În speţă, potrivit constatărilor de fapt ale instanţelor de fond, prin Memorandumul din data de 28 februarie 2007, partea pârâtă Ministerul Educaţiei şi Cercetării şi Tineretului a aprobat Programul "Campusuri Şcolare şi Şcoli de Artă şi Meserii".
În baza memorandumului, în vederea realizări investiţiei de la pct. 33, Grupul Şcolar "A." din Oraşul Baraolt, jud. Covasna, fost încheiat Protocolul de colaborare nr. 3916/2007 între partea pârâtă, prin Inspectoratul Şcolar Judeţean Covasna, şi partea reclamantă Primăria oraşului Baraolt.
Protocolul de colaborare s-a încheiat în baza H.G. nr. 454/2007 privind repartizarea unor sume din transferuri din bugetul de stat către bugetele locale, prevăzute în bugetul Ministerului Educaţiei, Cercetării şi Tineretului, pentru finanţarea în anul 2007 a unor cheltuieli de capital ale unităţilor de învăţământ preuniversitar de stat.
Potrivit art. 4 din Protocolul de colaborare încheiat, fondurile necesare realizării obiectivelor noi de investiţii - campusuri şcolare şi şcoli de arte şi meserii sunt transferate de la bugetul Ministerului Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului în bugetele locale, prin intermediul Inspectoratului Şcolar Judeţean, pe măsura executării lucrărilor şi sunt utilizate cu respectarea graficelor şi etapelor de elaborare a documentaţiilor tehnice necesare. (…).
În scopul realizării lucrărilor, partea reclamantă a încheiat cu executantul S.C. B. S.R.L. contractul de lucrări x/20.12.2007 având ca obiect executarea, finalizarea şi întreţinerea obiectivului campus şcolar "A.".
Neînţelegerile dintre părţile litigante în legătură cu transferul sumelor de bani, au generat întârzieri în plata lucrărilor, motiv pentru care executantul S.C. B. S.R.L. a acţionat în judecată, în baza contractului de execuţie, partea reclamantă Oraşul Baraolt.
La rândul său, partea reclamantă a acţionat în judecată partea pârâtă, în dosarul nr. x/2012, pentru obligarea acesteia la transferarea sumelor de bani necesare plăţii lucrărilor executate de S.C. B. S.R.L., dosar în care au fost pronunţate sentinţa civilă nr. 857/05.11.2015 a Tribunalului Covasna, definitivă prin decizia nr. 553/2016 a Curţii de Apel Braşov şi irevocabilă prin Decizia nr. 2045/2016 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
În raport de probatoriile administrate, instanţele de fond au stabilit că partea pârâtă, în baza Protocolului de colaborare nr. 3916/2007, avea obligaţia de a transfera părţii reclamante, sumele de bani cuvenite executantului S.C. B. S.R.L., pe măsura executării lucrărilor şi, în consecinţă, tot acesteia, părţii pârâte, îi incumbă obligaţia de a suporta contravaloarea penalităţilor de întârziere solicitate de executant de la partea reclamantă, ca urmare a plăţii cu întârziere a sumelor datorate conform contractului de execuţie.
Subsumat criticii de nelegalitate prevăzute de dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., partea pârâtă, Ministerul Educaţiei şi Cercetării, a pretins că hotărârea recurată este nelegală, întrucât clauzele stipulate în Protocolul de colaborare nr. 3740/13.06.2007 încheiat cu partea reclamantă, Primăria oraşului Baraolt, nu puteau constitui temei de drept pentru obligarea sa la plata sumei de 386.607,53 RON, reprezentând penalităţi de întârziere.
Aceasta, întrucât, în opinia sa, penalităţile de întârziere din procesul pendinte sunt datorate executantului din culpa părţii reclamante, care nu a înţeles să vireze la termen sumele alocate şi a dat dovadă de pasivitate, întrucât, ar fi putut plăti din propriul buget sumele datorate executantului pentru a nu se mai calcula penalităţi de întâziere, cunoscând că avea posibilitate să le recupereze ulterior din bugetul său.
Critica este nefondată.
Cu titlu prealabil, este de observat că partea pârâtă nu contestă că avea obligaţia de a trasfera în bugetul părţii reclamante sumele de bani necesare pentru plata lucrărilor executate de S.C. B. S.R.L., astfel cum s-a stipulat prin Protocolul de colaborare nr. 3740/13.06.2007.
Ceea ce pretinde partea pârâtă este de a fi exonerată de la plata penalităţilor de întârziere, sub motiv că partea reclamantă ar fi putut plăti din bugetul propriu contravaloarea lucrărilor de execuţie la timp, spre a se evita plata penalităţilor de întârziere pretinse de executantul lucrărilor.
Ori, împrejurarea că partea reclamantă ar fi putut să plătească din bugetul propriu anumite sume de bani pentru a nu mai fi calculate penalităţi de întârziere, nu se constituie într-o cauză exoneratoare de răspundere, astfel cum eronat pretinde partea pârâtă.
Penalităţile de întârziere sunt daune-interese la care creditorul are dreptul ca urmare a întârzierii debitorului de a executa obligaţia la termen.
Ori, debitorul sumelor de bani reprezentând contravaloarea lucrărilor executate de S.C. B. S.R.L., în baza contractului de execuţie lucrări încheiat cu partea reclamantă în condiţiile statuate prin Protocolul de colaborare nr. 3740/13.06.2007, este partea pârâtă.
Aşa fiind, în mod corect instanţele de fond au reţinut că partea pârâtă are obligaţia de a plăti părţii reclamante toate penalităţile de întârziere la care, la rându-i, a fost îndatorată de executantul lucrărilor.
În acest context al analizei, este de observat că la judecata în fond a cauzei nu s-a pretins şi nu s-a probat plata cu întârziere de către partea reclamantă a unor sume de bani care i-ar fi fost virate în cont de către partea pârâtă, astfel cum s-a invocat prin recurs.
În acest context al analizei, este de menţionat că trimiterile instanţelor de fond la considerentele hotărârilor judecătoreşti pronunţate în dosarul nr. x/2012, prin care partea pârâtă a fost obligată să plătească părţii reclamante suma de 976.309.03 RON, reprezentând datorii faţă de executantului S.C. B. S.R.L., contrar susţinerilor părţii pârâte, sunt justificate şi necesare, cât timp prin aceste hotărâri au fost tranşate chestiuni litigioase ivite între părţi în legătură cu executarea clauzelor stipulate prin Protocolul de colaborare nr. 3916/2007 ori prin contractul de esxecuţie încheiat cu S.C. B. S.R.L..
De altminteri, verificările se impuneau în considerarea apărării părţii pârâte potrivit căreia a plătit în integralitate sumele datorate părţii reclamante, anume preţul contractului de execuţie şi suma de 976.309.03 RON, stabilită prin hotărârile judecătoreşti menţionate cu titlu de datorii faţă de S.C. B. S.R.L., motiv pentru care nu mai datorează suma din litigiul pendinte.
Prin recurs, partea pârâtă a mai susţinut că instanţele de fond au ignorat prevederile art. 4 alin. (2) din protocol, potrivit cărora nerespectarea graficelor şi etapelor de elaborare a documentaţiilor tehnice necesare aşa cum au fost ele aprobate prin OMECT nr. 1265/08.06.2007, era de natură să atragă retragerea obiectivului de investiţii şi obligativitatea returnării fondurilor transferate.
Lucrările dosarului nu evidenţiază însă învestirea de către partea pârâtă cu judecată unei cereri întemeiate pe dispoziţiile art. 4 alin. (2) din protocolul de colaborare, motiv pentru care această apărare nu poate fi supusă examinării instanţei de recurs.
Aşa fiind, constatând că partea pârâtă nu a făcut dovada unei cauze exoneratoare de răspundere şi că acesteia îi revine obligaţia de a acoperi în integralitate prejudiciul cauzat executantului S.C. B. S.R.L. pentru plata cu întârziere a lucrărilor, Înalta Curte, în baza art. 496 alin. (1) C. proc. civ., va respinge recursul declarat de partea pârâtă, ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de pârâtul Ministerul Educaţiei şi Cercetării, cu sediul în Bucureşti, str. x, împotriva deciziei nr. 1583/Ap din 13 noiembrie 2019 a Curţii de Apel Braşov, secţia civilă în contradictoriu cu intimata-reclamantă UAT Oraşul Baraolt, cu sediul în Baraolt, judeţul Covasna.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică azi, 4 noiembrie 2020.