Jurisdiction for claims between heirs regarding unauthorized use of a heritage asset while co-ownership subsists
Legislator summary
AI generatedThe Supreme Court ruled in favor of the Bucharest Sector 1 Court, establishing its exclusive territorial jurisdiction to hear the case and reversing the conflicting rulings of the Moreni Court and the initial Bucharest Court. The dispute involved co-heirs suing a co-heir for compensation equal to half the monetary value of unauthorized exclusive use of an apartment, a specific asset within a larger inheritance estate, after both lower courts had disputed whether the matter fell under exclusive inheritance jurisdiction or ordinary civil procedure. The decisive legal basis was Article 118(1) of the Code of Civil Procedure, which grants exclusive jurisdiction to the court of the deceased's last domicile for claims between heirs until the legal termination of the co-ownership (indivision). The Supreme Court determined that because the heirs had not completed a formal partition of the entire estate, the state of indivision subsisted, thereby classifying the claim as an inheritance matter subject to the exclusive jurisdiction of the court of the deceased's last domicile.
Legislator headnote
AI generatedart. 118 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ, art. 135 alin. (1) C. proc. civ, art. 118 alin. (1) C. proc. civ, art. 135 alin. (4) C. proc. civ; Jurisdiction for claims between heirs regarding unauthorized use of a heritage asset while co-ownership subsists: The dispute involved co-heirs suing a co-heir for compensation equal to half the monetary value of unauthorized exclusive use of an apartment, a specific asset within a larger inheritance estate, after both lower courts had disputed whether the matter fell under exclusive inheritance jurisdiction or ordinary civil procedure. The decisive legal basis was Article 118(1) of the Code of Civil Procedure, which grants exclusive jurisdiction to the court of the deceased's last domicile for claims between heirs until the legal termination of the co-ownership (indivision). The Supreme Court determined that because the heirs had not completed a formal partition of the entire estate, the state of indivision subsisted, thereby classifying the claim as an inheritance matter subject to the exclusive jurisdiction of the court of the deceased's last domicile.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedKey legal questions extracted by Legislator
AI generatedProcedural basis cited in the decision's operative part to establish the competence of the Bucharest Sector 1 Court to resolve the conflict.
Full text
Şedinţa publică din data de 4 noiembrie 2020
I. Circumstanţele cauzei:
1. Obiectul cauzei:
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Sectorului 1 Bucureşti la data de 13.08.2019 sub nr. x/2019, reclamantele A. şi B. au solicitat ca în contradictoriu cu pârâtul C., să se dispună obligarea acestuia 1) la plata despăgubirilor reprezentând cota de 1/2 din echivalentul bănesc al lipsei de folosinţa pe care acesta a exercitat-o singur şi fără acordul reclamantelor, asupra imobilului situat în Bucureşti, Bd. x (fost Bd. x) nr. 13, sector 1 compus din 3 camere şi dependinţe - bun succesoral, pentru perioada de la 24-12-2016 la data de 21-08-2018; 2) la plata daunelor moratorii şi a daunelor interese de la data introducerii acţiunii şi până la achitarea integrală a despăgubirilor; 3) la plata cheltuielilor de judecată.
2. Hotărârile care au generat conflictul negativ de competenţă:
2.1. Prin sentinţa civilă nr. 7720/29.11.2019 Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti a admis excepţia necompetenţei teritoriale invocate de pârât prin întâmpinare şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Moreni.
Pentru a dispune această soluţie Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti a apreciat că cererea formulată de reclamante nu este o cerere în materie de moştenire, nefiind incidente dispoziţiile art. 118 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ., constatând că de pe urma defunctei D., decedată la data de 23.12.2016 a fost emis Certificatul de moştenitor nr. x din 30.06.2017 de Biroul Individual Notarial E. prin care s-au stabilit atât moştenitorii cât şi cotele părţi deţinute de fiecare din aceştia, iar apartamentul nr. x situat în Bucureşti, Bld Mareşal Averescu, nr. 13, sector 1 a fost vândut de comun - acord de părţile din prezentul dosar, cotele de proprietate, fiind determinate şi necontestate.
2.2. Învestită cu soluţionarea cauzei, Judecătoria Moreni prin sentinţa civilă nr. 715 din data de 30 septembrie 2020, pronunţată în dosarul nr. x/2019, a admis excepţia necompetenţei teritoriale a acestei instanţe, a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Sectorului 1 Bucureşti, a constatat ivit conflictul negativ de competenţă, a suspendat judecarea cauzei şi a dispus înaintarea dosarului către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în vederea soluţionării conflictului de competenţă.
Judecătoria Moreni a reţinut, în esenţă, că, părţile nu au ieşit din indiviziune (prin partaj amiabil sau judiciar), cu privire la întreaga masă succesorală, astfel că cererea ce formează obiectul prezentului dosar, pretenţii pe care moştenitorii le au unul împotriva altuia, este de competenţa exclusivă a instanţei celui din urmă domiciliu al defunctului, potrivit dispoziţiilor art. 118 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ. deşi părţile au vândut de comun acord apartamentul nr. x situat în Bucureşti, Bld. Mareşal Averescu, nr. 13, acesta nu este unicul bun ce compune masa succesorală indicată în certificatul de moştenitor nr. x/30.06.2017.
II. Considerentele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie cu privire la prezentul conflict negativ de competenţă:
Cu privire la conflictul negativ de competenţă, cu a cărui judecată a fost legal sesizată în baza art. 133 pct. 2 raportat la art. 135 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte reţine următoarele:
Potrivit art. 118 alin. (1) C. proc. civ.:
"În materie de moştenire, până la ieşirea din indiviziune sunt de competenţa exclusivă a instanţei celui din urmă domiciliu al defunctului: 1. cererile privitoare la validitatea sau executarea dispoziţiilor testamentare; 2. cererile privitoare la moştenire şi la sarcinile acesteia, precum şi cele privitoare la pretenţiile pe care moştenitorii le-ar avea unul împotriva altuia; 3. cererile legatarilor sau ale creditorilor defunctului împotriva vreunuia dintre moştenitori sau împotriva executorului testamentar."
Textul legal menţionat precizează în mod clar aplicarea sa în timp, respectiv faptul că în materie de moştenire este competentă instanţa de la ultimul domiciliul al defunctului "până la ieşirea din indiviziune", adică atâta vreme cât între moştenitori subzistă starea de indiviziune.
Prin urmare, după lichidarea moştenirii, adică după desăvârşirea împărţelii între moştenitori, nu mai subzistă motivele care să justifice o competenţă teritorială exclusivă, pentru că după acest moment nu se mai poate vorbi despre "cereri în materie de moştenire".
Obiectul prezentei cauze îl constituie cererea reclamantelor de obligare a pârâtului la plata despăgubirilor reprezentând cota de 1/2 din echivalentul bănesc al lipsei de folosinţa pe care acesta a exercitat-o singur şi fără acordul reclamantelor, asupra imobilului situat în Bucureşti, Bd. x (fost Bd. x) nr. 13, sector 1 compus din 3 camere şi dependinţe - bun succesoral, pentru perioada de la 24-12-2016 la data de 21-08-2018.
Cum, în cauză, masa succesorală indicată în certificatul de moştenitor nr. x/30.06.2017 de pe urma defuntei D. nu este formată numai din imobilul situat în Bucureşti, Bd. x (fost Bd. x) nr. 13, în legătură cu care se afirmă pretenţiile reclamantelor şi nu s-a făcut dovada că părţile ar fi ieşit din indiviziune (prin partaj amiabil sau judiciar), cu privire la întreaga masă succesorală, rezultă că între moştenitori subzistă starea de indiviziune, pretenţiile reclamantelor făcând astfel parte din categoria "cereri în materie de moştenire", anume pretenţii pe care moştenitorii le au unul împotriva altuia, în legătură cu moştenirea.
Ca atare, criteriul de determinare a competenţei teritoriale este dat de ultimul domiciliu al defunctului [art. 118 alin. (1) C. proc. civ..], cu ultimul domiciliu în Bucureşti, în raport de acesta urmând a se stabili competenţa instanţei.
Faţă de aceste considerente, în baza dispoziţiilor art. 135 alin. (4) C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Sectorului 1 Bucureşti.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Sectorului 1 Bucureşti.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 4 noiembrie 2020.