Recourse annulled for non-payment of judicial stamp duty, leaving lower court inadmissibility ruling in force

Şedinţa publică din data de 22 octombrie 2020

Asupra prezentului recurs, reţine următoarele:

1. Circumstanţele cauzei

Prin încheierea din camera de consiliu de la 16 iunie 2020, pronunţată în dosarul nr. x/2020, Tribunalul Călăraşi, secţia civilă, a admis excepţia de netimbrare a cererii de reexaminare şi a anulat, ca netimbrată, cererea de reexaminare, formulată de petentul A. împotriva încheierii din 13 mai 2020, pronunţată de Tribunalul Călăraşi în dosarul nr. x/2020.

Împotriva acestei încheieri a formulat recurs petentul A., dosarul fiind înregistrat pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, secţia a III a civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie la 29 iunie 2020.

2. Hotărârea recurată

Prin decizia civilă nr. 394 din 27 iulie 2020, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a III a civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie a fost respins, ca inadmisibil, recursul formulat de recurentul A. împotriva încheierii din 16 iunie 2020, pronunţată în dosarul nr. x/2020 de Tribunalul Călăraşi, secţia civilă.

3. Recursul declarat în cauză

Împotriva acestei decizii a formulat recurs petentul A., dosarul fiind înregistrat pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie la 3 septembrie 2020.

4. Procedura în recurs

Prin rezoluţia din 8 septembrie 2020 s-a dispus citarea recurentului cu menţiunea achitării taxei judiciare de timbru, în cuantum de 20 RON, pentru termenul de judecată de la 22 octombrie 2020, stabilit prin aceeaşi rezoluţie.

La acest termen de judecată, Înalta Curte a invocat excepţia de netimbrare şi a reţinut cauza în pronunţare asupra acestei excepţii.

5. Soluţia şi considerentele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie

Analizând recursul din perspectiva excepţiei de netimbrare, invocată din oficiu, Înalta Curte constată următoarele:

Potrivit art. 1 alin. (1) din O.U.G. nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, "acţiunile şi cererile introduse la instanţele judecătoreşti, precum şi cererile adresate Ministerului Justiţiei şi Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie sunt supuse taxelor judiciare de timbru prevăzute în prezenta ordonanţă de urgenţă."

Dispoziţiile art. 33 alin. (1) din actul normativ mai sus menţionat prevăd că "taxele judiciare de timbru se plătesc anticipat", iar pentru situaţia în care cererea de chemare în judecată este netimbrată sau insuficient timbrată, "reclamantului i se pune în vedere, în condiţiile art. 200 alin. (2) teza I din C. proc. civ., obligaţia de a timbra cererea în cuantumul stabilit de instanţă şi de a transmite instanţei dovada achitării taxei judiciare de timbru, în termen de cel mult 10 zile de la primirea comunicării instanţei."

Art. 486 alin. (2) C. proc. civ. prevede că "la cererea de recurs se va ataşa dovada achitării taxei de timbru, conform legii." Potrivit alin. (3) al aceluiaşi articol, neîndeplinirea acestei cerinţe este sancţionată cu nulitatea.

În speţă, prin rezoluţia din 8 septembrie 2020, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia I civilă a stabilit că recurentul A. datorează, pentru soluţionarea recursului, o taxă judiciară de 20 RON, în temeiul art. 25 alin. (1) lit. c) din O.U.G. nr. 80/2013.

Prin aceeaşi rezoluţie, recurentului i s-a pus în vedere că are posibilitatea să formuleze cerere de acordare a facilităţilor la plata taxei judiciare de timbru, în termen de 5 zile de la data comunicării acesteia, în condiţiile prevăzute de art. 33 alin. (2) din O.U.G. nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, precum şi cerere de reexaminare împotriva modului de stabilire a taxei judiciare de timbru, conform art. 39 alin. (1) din acelaşi act normativ.

Deşi legal citat pentru termenul din 22 octombrie 2020, recurentul nu s-a prezentat în instanţă, nu a depus la dosar dovada îndeplinirii obligaţiei legale privind taxa de timbru şi nu a formulat cerere de reexaminare împotriva modului de stabilire a taxei judiciare de timbru, în condiţiile prevăzute de art. 39 alin. (1) din O.U.G. nr. 80/2013 şi nici cerere de acordare a facilităţilor la plata taxei de timbru, conform dispoziţiilor art. 33 alin. (2) din actul normativ anterior menţionat, deşi instanţa i-a pus în vedere că are această posibilitate.

Neplata taxei judiciare de timbru a fost apreciată de către legiuitor ca reprezentând o cauză de nulitate extrinsecă actului de procedură, astfel cum reiese din conţinutul art. 174 alin. (1) din C. proc. civ., potrivit căruia "Nulitatea este sancţiunea care lipseşte total sau parţial de efecte actul de procedură efectuat cu nerespectarea cerinţelor legale, de fond sau de formă".

Pentru considerentele expuse, Înalta Curte, constată că cererea de recurs formulată de recurentul A. nu îndeplineşte una dintre condiţiile de formă prevăzute de art. 486 alin. (2) C. proc. civ., şi va anula, ca netimbrat, recursul declarat împotriva deciziei nr. 394 din 27 iulie 2020, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a III-a civilă şi pentru cauze cu minori şi familie.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Anulează, ca netimbrat, recursul declarat de recurentul A. împotriva deciziei nr. 394 din 27 iulie 2020, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a III-a civilă şi pentru cauze cu minori şi familie.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 22 octombrie 2020.