Jurisdictional conflict over vehicle deregistration: Plaintiff's choice of forum at domicile under Article 111 C. proc. civ. for claims against public authorities

Şedinţa publică din data de 21 octombrie 2020

Deliberând asupra conflictului negativ de competenţă, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Vişeu de Sus, la data de 02 august 2019, sub nr. x/2019, reclamantul A. a solicitat instanţei, în contradictoriu cu pârâţii Instituţia Prefectului Maramureş-Serviciul Public Comunitar Regim Permise de Conducere şi Înmatriculare a Vehiculelor, Direcţia Generală a Vămilor-Direcţia de Supraveghere şi Control Vamal-Directia Regională Galaţi- Biroul Vamal Giurgiuleşti, U.A.T. Galaţi şi B., obligarea pârâţilor la a-i preda documentele de înmatriculare ale autovehiculului marca x, înmatriculat cu numărul x, reţinut la data de 04 august 2017, de către Biroul Vamal Giurgiuleşti, în vederea radierii vehiculului de pe numele reclamantului.

Totodată, reclamantul a mai solicitat instanţei să oblige pârâtul Instituţia Prefectului Maramureş-Serviciul Public Comunitar Regim Permise de Conducere şi Înmatriculare a Vehiculelor să procedeze la radierea din circulaţie a autovehiculului menţionat.

În motivarea cererii, reclamantul a arătat că este proprietar al autoturismului anterior menţionat, iar la data de 25 septembrie 2013 a încheiat cu pârâtul B. un contract de comodat în formă autentică, prin care i-a transmis acestuia folosinţa cu titlu gratuit asupra autoturismului, perioada contractuală fiind 25 septembrie 2013-25 septembrie 2018. A arătat reclamantul faptul că, potrivit înţelegerii părţilor, autoturismul urma să fie utilizat de pârât pentru deplasări interne şi internaţionale.

A mai învederat că, la data de 04 august 2017, pe numele pârâtului B. a fost întocmit procesul-verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiilor nr. x seria x, din cuprinsul căruia rezultă că, în urma controlului vamal efectuat cu privire la autoturismul în cauză, au fost descoperite mai multe pachete de ţigarete ascunse şi nedeclarate, faptă în raport de care s-a dispus amendarea contravenientului B. şi reţinerea autoturismului până la data achitării amenzii.

În drept, reclamantul şi-a întemeiat cererea pe prevederile art. 1246, art. 1527 şi art. 1528 C. civ., art. 7, art. 24 şi art. 25 din Ordinul nr. 1501/2006, precum şi art. 17 alin. (1) din O.U.G. nr. 195/2002.

Prin întâmpinarea formulată în cauză, pârâtul Municipiul Galaţi a invocat excepţia necompetenţei teritoriale a Judecătoriei Vişeu de Sus, având în vedere prevederile art. 107 C. proc. civ., care statuează că cererea de chemare în judecată se introduce la instanţa în a cărei circumscripţie domiciliază sau îşi are sediul pârâtul, dacă legea nu prevede altfel.

Prin sentinţa civilă nr. 2330 din data de 19 decembrie 2019, pronunţată de Judecătoria Vişeu de Sus, a fost admisă excepţia necompetenţei teritoriale a acestei instanţe, astfel cum a fost invocată de pârâtul Municipiul Galaţi, şi a fost declinată soluţionarea cauzei, în favoarea Judecătoriei Galaţi.

Pentru a hotărî astfel, această instanţă a reţinut incidenţa dispoziţiilor art. 112 C. proc. civ. şi a avut în vedere faptul că nici unul dintre pârâţi nu au domiciliul sau sediul în raza teritorială a circumscripţiei Judecătoriei Vişeu de Sus.

În determinarea instanţei competente din punct de vedere teritorial, instanţa a reţinut că pârâtul Instituţia Prefectului judeţului Maramureş are sediul în localitatea Baia Mare, aflată în circumscripţia Judecătoriei Baia Mare şi nu în circumscripţia Judecătoriei Vişeu de Sus, iar ceilalţi pârâţi au sediul în localitatea Galaţi, în circumscripţia Judecătoriei Galaţi.

Învestită prin declinare, Judecătoria Galaţi, secţia civilă, prin sentinţa civilă nr. 3542/2020 din 19 august 2020, a admis excepţia necompetenţei teritoriale, invocată de reclamantul A. şi de către instanţă, a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Vişeu de Sus, a constatat ivit conflictul negativ de competenţă, a suspendat judecarea cauzei şi a înaintat dosarul către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în vederea soluţionării conflictului de competenţă.

În motivare, această instanţă a reţinut că, potrivit art. 111 C. proc. civ., cererile îndreptate împotriva statului, autorităţilor şi instituţiilor centrale sau locale, precum şi a altor persoane juridice de drept public pot fi introduse la instanţa de la domiciliul sau sediul reclamantului ori la instanţa de la sediul pârâtului.

În cauză, domiciliul legal al reclamantului este în localitatea Repedea, nr. 509, jud. Maramureş, localitate ce se află în circumscripţia teritorială a Judecătoriei Vişeu de Sus.

S-a mai reţinut că potrivit art. 112 alin. (1) C. proc. civ., cererea de chemare în judecată a mai multor pârâţi poate fi introdusă la instanţa competentă pentru oricare dintre aceştia; în cazul în care printre pârâţi sunt şi obligaţi accesoriu, cererea se introduce la instanţa competentă pentru oricare dintre debitorii principali.

Instanţa a mai arătat că Judecătoria Vişeu de Sus şi-a declinat în mod nelegal competenţa teritorială, în condiţiile în care niciunul dintre pârâţii indicaţi în cuprinsul cererii de chemare în judecată nu îşi are domiciliul sau sediul profesional în circumscripţia acestei instanţe, iar determinarea competenţei în favoarea Judecătoriei Galaţi, întrucât trei din cei patru pârâţi (excepţie făcând pârâtul Instituţia Prefectului jud. Maramureş) îşi au sediile, respectiv domiciliul, în circumscripţia teritorială a Judecătoriei Galaţi, nu are temei legal.

Această instanţă a mai reţinut că reclamantul a formulat şi înregistrat cererea de chemare în judecată pe rolul Judecătoriei Vişeu de Sus, întemeiat pe faptul că acesta domiciliază în localitatea Repedea, care se află în circumscripţia acestei instanţe, iar parte din pârâţii chemaţi în judecată sunt autorităţi publice locale, aspect ce atrage o competenţă alternativă, conform art. 111 C. proc. civ., în sensul că cererea poate fi introdusă atât la instanţa de la domiciliul reclamantului, cât şi la instanţa de la sediul pârâtului.

Conchizând, această instanţă a stabilit că, în condiţiile în care nici unul dintre pârâţi nu are domiciliul sau sediul profesional în circumscripţia Judecătoriei Vişeu de Sus, iar pârâtul Instituţia Prefectului jud. Maramureş are sediul stabilit în localitatea Baia Mare, competenţa teritorială în soluţionarea cauzei aparţine instanţei în circumscripţia căreia domiciliază reclamantul, respectiv Judecătoriei Vişeu de Sus.

Examinând conflictul negativ de competenţă cu a cărui judecată a fost legal sesizată, în temeiul dispoziţiilor art. 133 pct. 2 coroborate cu cele ale art. 135 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte reţine următoarele:

Obiectul litigiului este reprezentat de cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Judecătoriei Vişeu de Sus, prin care reclamantul A. a solicitat instanţei, în contradictoriu cu pârâţii Instituţia Prefectului Maramureş-Serviciul Public Comunitar Regim Permise de Conducere şi Înmatriculare a Vehiculelor, Direcţia Generală a Vămilor - Direcţia de Supraveghere şi Control Vamal-Directia Regională Galaţi-Biroul Vamal Giurgiuleşti, U.A.T. Galaţi şi B., obligarea acestora la a-i preda documentele de înmatriculare ale autovehiculului marca x, înmatriculat cu numărul x, reţinut în data de 04 august 2017, de către Biroul vamal Giurgiuleşti, în vederea radierii vehiculului de pe numele său.

Înalta Curte constată că, prin raportare la obiectul cererii de chemare în judecată, precum şi la calitatea de persoane juridice de drept public a trei dintre pârâţi, în cauză sunt incidente dispoziţiile art. 111 C. proc. civ., care dispun în sensul că:

"cererile îndreptate împotriva statului, autorităţilor şi instituţiilor centrale sau locale, precum şi a altor persoane juridice de drept public pot fi introduse la instanţa de la domiciliul sau sediul reclamantului ori la instanţa de la sediul pârâtului."

Astfel, dispoziţiile art. 111 C. proc. civ. reglementează un caz de competenţă de ordine privată, iar dreptul de opţiune aparţine exclusiv reclamantului care, potrivit art. 116 din acelaşi cod, are alegerea între mai multe instanţe deopotrivă competente.

În speţă, reclamantul a ales să sesizeze instanţa de la domiciliul său, şi, în consecinţă, prin alegerea făcută, în considerarea dispoziţiilor art. 111 şi art. 116 C. proc. civ., anterior evocate, a învestit, în mod legal, Judecătoria Vişeu de Sus, fiind stabilită în mod definitiv competenţa teritorială în favoarea acestei instanţe.

În raport de dispoziţiile legale anterior menţionate, Înalta Curte, în temeiul dispoziţiilor art. 135 alin. (4) C. proc. civ., va stabili competenţa de soluţionare a cererii de chemare în judecată formulate de reclamantul A., în contradictoriu cu pârâţii U.A.T. Galaţi, Instituţia Prefectului Judeţului Maramureş - Serviciul Public Comunitar Regim Permise de Conducere şi Înmatriculare a Vehiculelor, Direcţia Generală a Vămilor - Direcţia de Supraveghere şi Control Vamal - Direcţia Regională Galaţi - Biroul Vamal Giurgiuleşti şi B., având ca obiect "obligatia de a face", în favoarea Judecătoriei Vişeu de Sus.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabileşte competenţa de soluţionare a cererii de chemare în judecată formulate de reclamantul A., în contradictoriu cu pârâţii U.A.T. Galaţi, Instituţia Prefectului Judeţului Maramureş - Serviciul Public Comunitar Regim Permise de Conducere şi Înmatriculare a Vehiculelor, Direcţia Generală a Vămilor - Direcţia de Supraveghere şi Control Vamal - Direcţia Regională Galaţi - Biroul Vamal Giurgiuleşti şi B., având ca obiect "obligatia de a face", în favoarea Judecătoriei Vişeu de Sus.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 21 octombrie 2020.