Cassation inadmissible in electoral candidacy rejection appeal under Law no. 208/2015’s exclusive final appellate regime
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice dismissed the cassation appeal as inadmissible, thereby upholding the appellate decision that had rejected the challenge to the electoral authority's decision. The dispute involved a candidate contesting the rejection of their party's list for the 2020 Chamber of Deputies elections, based on the allegation that the list was signed by a person lacking the requisite legal authority. The court determined that the appeal was procedurally barred because the national special law governing electoral matters established a definitive appellate judgment without the right to cassation. Relying on Article 59 of Law no. 208/2015, which stipulates that appellate decisions in these matters are final, and Article 634 of the Civil Procedure Code, the court held that the two-level jurisdiction system provided by the legislature satisfied the requirements of the European Convention on Human Rights, rendering the cassation appeal a non-remediable procedural act.
Legislator headnote
AI generatedart. 248 alin. (1) C. proc. civ, art. 457 alin. (1) C. proc. civ, art. 52 alin. (8) din Legea nr. 208/2015, art. 59 alin. (7) din Legea nr. 208/2015; Cassation inadmissible in electoral candidacy rejection appeal under Law no. 208/2015’s exclusive final appellate regime: În şedinţa publică din 21 octombrie 2020, Înalta Curte a invocat, din oficiu, în temeiul art. 59 alin. (8) şi (9) din Legea nr. 208/2015, excepţia inadmisibilităţii recursului declarat de contestatoarea A..
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedFull text
Şedinţa publică din data de 21 octombrie 2020
După deliberare, asupra cauzei de faţă, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Bucureşti, secţia a V-a civilă, la data de 08 octombrie 2020, sub nr. x/2020, contestatoarea A. a solicitat anularea deciziei nr. 30 din 06 octombrie 2020, emisă de Biroul Electoral Central privind respingerea candidaturilor depuse de B.-România, prin prim-vicepreşedintele acesteia, la alegerile pentru Camera Deputaţilor din anul 2020, sub nr. x/2020 din data de 05 octombrie 2020 privind pe A., C., D. şi E..
Prin cererea de intervenţie accesorie, F., C. şi E. au solicitat admiterea în principiu a cererii de intervenţie şi admiterea contestaţiei formulată de A., cu consecinţa desfiinţării deciziei nr. 30 din 06 octombrie 2020 privind respingerea candidaturilor depuse de B.-România, prin prim-vicepreşedintele acesteia, F., la alegerile pentru Camera Deputaţilor din anul 2020, sub nr. x/2020 din data de 05 octombrie 2020.
Prin încheierea din 10 octombrie 2020, pronunţată de Tribunalul Bucureşti, secţia a V-a civilă, în dosarul nr. x/2020, a fost respinsă cererea de recuzare a doamnei judecător G., formulată de contestatoarea A..
Prin sentinţa civilă nr. 5/DEC/AGP din 10 octombrie 2020, Tribunalul Bucureşti, secţia a V-a civilă a respins contestaţia formulată de contestatoarea A., ca neîntemeiată, şi a respins cererea de intervenţie accesorie formulată de intervenienţii F., C. şi E., ca neîntemeiată.
Prin decizia nr. 1278 A/2020 din 13 octombrie 2020, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a IV-a civilă a respins apelurile formulate de apelanţii A., B. - România, F., C., E., împotriva încheierii din data de 10 octombrie 2020, prin care a fost respinsă excepţia lipsei calităţii de reprezentant a domnului F., a încheierii din data de 10 octombrie 2020 prin care a fost respinsă cererea de recuzare a doamnei judecător G. şi a sentinţei civile nr. 5/DEC/AGP din 10 octombrie 2020, pronunţate de Tribunalul Bucureşti, secţia a V-a civilă, în dosarul nr. x/2020, ca nefondate.
Împotriva acestei decizii a declarat recurs contestatoarea A. la 14 octombrie 2020, ora 19:51. Recursul a fost înregistrat pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie la 16 octombrie 2020, ora 10:30, sub nr. x/2020, fiind repartizat aleatoriu completului de judecată C10.
Prin cererea de recurs, întemeiată pe dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 5, 6 şi 8 C. proc. civ., contestatoarea a solicitat, în principal, admiterea recursului, anularea hotărârilor atacate, judecarea cauzei şi evocarea fondului pricinii, respectiv admiterea cererii de chemare în judecată, cu consecinţa anulării deciziei emise de Biroul Electoral Central şi admiterii candidaturilor depuse sub nr. x/2020 din data de 05 octombrie 2020 privind pe A., C., D. şi E..
Prin rezoluţia din 19 octombrie 2020, Completul nr. 10 noul C. proc. civ. a stabilit termen de judecată pentru soluţionarea recursului, la 21 octombrie 2020, în şedinţă publică, cu citarea părţilor în condiţiile prevăzute de art. 159 teza a II-a C. proc. civ., prin telefax şi poştă electronică, cu scurtarea termenului de înmânare a citaţiei la 24 de ore.
În şedinţa publică din 21 octombrie 2020, Înalta Curte a invocat, din oficiu, în temeiul art. 59 alin. (8) şi (9) din Legea nr. 208/2015, excepţia inadmisibilităţii recursului declarat de contestatoarea A..
Examinând cu prioritate excepţia inadmisibilităţii recursului, invocată de instanţă, conform dispoziţiilor art. 248 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte constată următoarele:
Potrivit prevederilor art. 457 alin. (1) C. proc. civ. "hotărârea judecătorească este supusă numai căilor de atac prevăzute de lege, în condiţiile şi termenele stabilite de aceasta, indiferent de menţiunile din dispozitivul ei".
Legalitatea căilor de atac presupune că o hotărâre judecătorească este supusă căilor de atac prevăzute de lege, neputând fi folosite alte mijloace procedurale, în scopul obţinerii reformării sau retractării unei hotărâri judecătoreşti.
Regula are valoare de principiu constituţional, dispoziţiile art. 129 din Constituţia României, republicată, stipulând că mijloacele procesuale de atac ale hotărârii judecătoreşti sunt cele prevăzute de normele legale, iar exercitarea acestora se realizează în condiţiile legii.
În cauză, cererea de recurs este îndreptată împotriva deciziei nr. 1278 A/2020 din 13 octombrie 2020, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a IV-a civilă, prin care au fost respinse apelurile formulate de apelanţii A., B. - România, F., C., E., împotriva încheierii din data de 10 octombrie 2020 şi a sentinţei civile nr. 5/DEC/AGP din 10 octombrie 2020, pronunţate de Tribunalul Bucureşti, secţia a V-a civilă, în dosarul nr. x/2020, ca nefondate.
Înalta Curte reţine că hotărârea supusă recursului a fost pronunţată într-o cauză având ca obiect anularea deciziei nr. 30 din 06 octombrie 2020, emisă de Biroul Electoral Central, prin care au fost respinse candidaturile propuse de B.-România, prin prim-vicepreşedintele acesteia, înregistrate cu nr. x din 05 octombrie 2020 privind pe A., C., D. şi E., urmare a constatării că nu a fost îndeplinită condiţia expres prevăzută de dispoziţiile art. 52 alin. (8) din Legea nr. 208/2015, cu modificările şi completările ulterioare, lista de candidaţi fiind semnată de o persoană fără calitate, respectiv de către domnul F., cauză ce intră sub incidenţa Legii nr. 208/2015.
Potrivit dispoziţiilor art. 59 alin. (7) din Legea nr. 208/2015, care are caracter de normă specială, "Contestaţiile privind deciziile de admitere sau respingere a candidaturilor adoptate de către birourile electorale de circumscripţie se soluţionează în termen de 48 de ore de la înregistrare, de către tribunalul în a cărui rază teritorială se află circumscripţia electorală. Contestaţiile privind deciziile de admitere sau respingere a candidaturilor de către Biroul Electoral Central ori de către biroul electoral de circumscripţie pentru cetăţenii români cu domiciliul sau reşedinţa în afara României se soluţionează de către Tribunalul Bucureşti. Hotărârea dată se afişează, în mod vizibil, la sediul instanţei care a emis-o".
Alin. (8) al aceluiaşi articol prevede că:
"Împotriva hotărârii date în contestaţie se poate face apel în termen de 48 de ore de la pronunţare, la instanţa ierarhic superioară. Apelul se soluţionează în termen de 48 de ore de la înregistrare, iar potrivit alin. (9):
"hotărârea pronunţată în apel este definitivă."
Potrivit prevederilor art. 634 alin. (1) pct. 4 teza I C. proc. civ., care completează norma specială, au caracter definitiv hotărârile date în apel, fără drept de recurs.
În consecinţă, decizia nr. 1278A/2020 din 13 octombrie 2020, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a IV-a civilă, este definitivă, în înţelesul textului legal menţionat, nefiind susceptibilă de recurs; principiul dublului grad de jurisdicţie nu este obligatoriu în materie civilă, fiind suficient, din perspectiva art. 6 par. 1 al Convenţiei Europene a Drepturilor Omului, ca o instanţă independentă şi imparţială, cu deplină jurisdicţie, în fapt şi în drept, să poată examina o contestaţie privind drepturi şi obligaţii cu caracter civil.
Or, se poate observa că legiuitorul naţional a ales în materie electorală să reglementeze un dublu grad de jurisdicţie, în faţa instanţelor de fond, instituind un regim mai favorabil decât cel reglementat de art. 6 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, corelat cu art. 13 din Convenţie, care reglementează dreptul la un recurs efectiv.
Pentru considerentele expuse, constatând că, din dispoziţiile legii speciale, rezultă cu evidenţă că împotriva hotărârilor date în contestaţiile reglementate de dispoziţiile art. 59 alin. (7) din Legea nr. 208/2015, se poate exercita doar calea de atac a apelului, nu şi recursul, Înalta Curte va respinge recursul declarat de recurenta A. împotriva deciziei nr. 1278A/2020 din 13 octombrie 2020, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a IV-a civilă, ca inadmisibil.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge recursul declarat de recurenta A. împotriva deciziei nr. 1278A/2020 din 13 octombrie 2020, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a IV-a civilă, ca inadmisibil.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 21 octombrie 2020.