Bulk trade of alcoholic beverages violation upheld; appeal dismissed as unfounded

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Reclamanta SC L.C.D. SRL a chemat în judecată Ministerul Finanțelor Publice și Garda Financiară Tulcea, pentru ca în contradictoriu cu acestea, instanța să dispună anularea deciziei nr. 2011 din 12 decembrie 2001 și procesul-verbal nr. 542548 din 27 martie 2001, emise de Ministerul Finanțelor Publice.

În motivarea acțiunii, reclamanta a arătat că în urma unui control efectuat de comisari ai Gărzii Financiare Tulcea, s-au constatat nereguli în activitatea societății, în legătură cu achiziționarea unor produse alcoolice, ceea ce a dus la emiterea actelor contestate.

Reclamanta a susținut că achiziționarea produselor în discuție a fost făcută cu respectarea dispozițiilor legale, respectiv a dispozițiilor art. 3 lit. a) din O.G. nr. 27/2000, modificată prin O.U.G. nr. 134/2000.

Curtea de Apel Constanța, secția de contencios administrativ, prin sentința civilă nr. 140/CA din 30 octombrie 2002, a respins ca nefondată, acțiunea promovată de reclamanta SC L.C.D. SRL Măcin - Tulcea.

Instanța a reținut faptul că reclamanta SC L.C.D. SRL a achiziționat în luna noiembrie 2000, băuturi alcoolice vrac, de la două societăți comerciale, în condițiile în care prin art. 1 din O.U.G. nr. 137/2000, pentru modificarea și completarea O.G. nr. 27/2000, privind regimul accizelor, începând cu 1 noiembrie 2000, se interzice comercializarea în vrac a băuturilor alcoolice și utilizarea, ca materie primă, pentru fabricarea altor băuturi alcoolice.

S-a constatat că documentele de transport care au însoțit băuturile alcoolice, nu sunt semnate și stampilate de supraveghetorul fiscal, al societății furnizoare, că facturile fiscale nu au fost însoțite de documentele de supraveghere fiscală, care să ateste proveniența legală a băuturilor alcoolice, iar prin utilizarea după 1 noiembrie 2000, a băuturilor alcoolice achiziționate în vrac, ca materie primă, au fost încălcate dispozițiile art. 3 lit. a) alin. ultim din O.G. nr. 27/2000, așa cum a fost modificată și completată prin O.U.G. nr. 134/2000.

Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs, SC L.C.D. SRL, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie, motivat de faptul că hotărârea nu conține argumentele de fapt și de drept pe care se întemeiază, că nu a fost stabilită corect și concret, situația de fapt a operațiunilor efectuate de societate.

A mai arătat recurenta, faptul că organul de control a făcut o interpretare în extenso a normelor de drept aplicabile, susținând că nu era obligatorie mențiunea scopului achiziționării, precum și faptul că expertiza contabilă efectuată în cauză, a stabilit că recurenta nu datorează bugetului de stat, nici o sumă.

Curtea, analizând motivele de recurs invocate, în raport cu sentința atacată și probele administrate în cauză, a constatat nefondat, recursul declarat, pentru considerentele ce vor fi expuse în continuare:

Potrivit dispozițiilor art. 3 lit. a) din O.U.G. nr. 27/2000 privind regimul produselor supuse accizelor, modificată prin O.U.G. nr. 134/2000, modificată la rândul ei prin O.U.G. nr. 157/2000, cu termen de aplicare de la 1 noiembrie 2000, „se interzice comercializarea în vrac, a băuturilor alcoolice spirtoase, indiferent de concentrația alcoolică a acestora, cu excepția cazurilor în care agenții economici producători livrează băuturile alcoolice spirtoase, în vrac, agenților economici, care le achiziționează în scopul îmbutelierii, fără a modifica caracteristicile și concentrația alcoolică a produsului și numai în baza contractelor scrise încheiate cu aceștia”.

Coroborând aceste dispoziții indicate mai sus, cu dispozițiile art. 283 din O.G. nr. 27/2000, modificată și completată prin O.U.G. nr. 134/2000, se constată că achiziționarea cantității de alcool în luna noiembrie 2000, de către reclamantă, s-a făcut cu încălcarea dispozițiilor legale.

Analizând contractele de vânzare-cumpărare încheiate cu societățile comerciale vânzătoare, se constată că acestea nu conțin precizări în legătură cu scopul achiziționării cantității de alcool vrac.

În mod corect, instanța de fond a reținut faptul că interpretarea dată de expertiza contabilă, a termenului de intrare în vigoare a O.U.G. nr. 157/2000, este greșită și nici nu poate fi primită, atât timp, cât data intrării în vigoare a unei dispoziții legale este prevăzută expres în dispoziția legală cu pricina ori conform Legii fundamentale a statului - Constituția.

Prin urmare, rezultatul expertizei contabile efectuate în cauză, în mod corect a fost înlăturat, iar soluția instanței de fond este legală și temeinică.

Având în vedere toate aceste considerente, recursul formulat urmează a fi respins.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de SC L.C.D. SRL Măcin, județul Tulcea, împotriva sentinței civile nr. 140/CA din 30 octombrie 2002 a Curții de Apel Constanța, secția de contencios administrativ, ca nefondat.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 1 octombrie 2004.