Nullity of appeal due to failure to frame claims within exclusive grounds of illegality regarding unsigned procedural document
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice declared the appeal null and void, leaving the appellate court's decision suspending the judgment of the revision action intact. The dispute concerned a procedural objection where the appellant challenged a 2020 appellate decision suspending the trial of their revision petition, arguing that the served copy of the ruling was unsigned and thus null. The court found the appeal legally unfounded because the appellant failed to frame their arguments within the exclusive grounds of illegality prescribed for appeal, instead focusing on the validity of the served document rather than the illegality of the substantive decision. Citing Articles 486, 488, and 489 of the Civil Procedure Code, which require appeals to be based strictly on limited grounds of illegality and declare appeals null if they fall outside these categories, the court concluded that the complaints regarding the signature on the served copy did not constitute valid grounds for challenging the ruling.
Legislator headnote
AI generatedart. 493 alin. (2) C. proc. civ, art. 486 alin. (1) lit. d) C. proc. civ, art. 488 C. proc. civ, art. 489 alin. (2) C. proc. civ, art. 488 alin. (1) C. proc. civ, art. 426 alin. (6) C. proc. civ; Nullity of appeal due to failure to frame claims within exclusive grounds of illegality regarding unsigned procedural document: La 3 iunie 2020, Înalta Curte a procedat, în temeiul art. 493 alin. (2) C. proc. civ., la întocmirea raportului asupra admisibilităţii în principiu a recursului, prin care s-a concluzionat că se pune problema nulităţii recursului formulat de către recurent.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedFull text
Şedinţa publică din data de 20 octombrie 2020
Asupra cauzei de faţă, constată următoarele:
Prin încheierea de şedinţă din data de 12 februarie 2020, pronunţată de Curtea de Apel Timişoara, secţia I civilă în dosarul nr. x/2019.1, s-a dispus suspendarea judecării recursului formulat de către revizuentul A. împotriva încheierii de suspendare din data de 16.09.2019, pronunţată de Tribunalul Arad în dosar nr. x/2019.
Împotriva acestei încheieri de suspendare din 12 februarie 2020 a formulat recurs A..
Prin motivele de recurs acesta arată că hotărârea atacată i-a fost comunicată fără semnături, contrar dispoziţiilor art. 426 şi 427 C. proc. civ.. De asemenea, în Regulamentul de Ordine Interioară al instituţiei nu se menţionează că acest act nu trebuie comunicat părţilor din dosar fără semnătura judecătorilor. Se solicită a se avea în vedere că actul atacat nu poate fi luat în considerare, fiind lovit de nulitate, putând fi atrasă şi răspunderea penală a magistraţilor şi grefierului.
Recursul nu a fost întemeiat în drept.
La 3 iunie 2020, Înalta Curte a procedat, în temeiul art. 493 alin. (2) C. proc. civ., la întocmirea raportului asupra admisibilităţii în principiu a recursului, prin care s-a concluzionat că se pune problema nulităţii recursului formulat de către recurent.
Asupra recursului formulat în cauză, Înalta Curte constată următoarele:
Potrivit art. 486 alin. (1) lit. d) C. proc. civ., cererea de recurs va cuprinde motivele de nelegalitate pe care se întemeiază recursul şi dezvoltarea lor sau, după caz, menţiunea că motivele vor fi depuse printr-un memoriu separat. De asemenea, potrivit art. 488 C. proc. civ., casarea unei hotărâri se poate cere numai pentru motivele de nelegalitate limitativ prevăzute la pct. 1-8 din acest text legal.
Potrivit prevederilor art. 489 alin. (2) C. proc. civ., recursul este nul dacă motivele invocate nu se încadrează în cazurile de nelegalitate prevăzute de art. 488 C. proc. civ.
În speţă, recurentul nu a încadrat criticile formulate în motivele de nelegalitate prevăzute de art. 488 alin. (1) C. proc. civ., iar din dezvoltarea motivelor de recurs reiese că acesta este nemulţumit de faptul că exemplarul încheierii recurate, ce i-a fost comunicat acestuia, nu este semnat de membrii completului de judecată.
Astfel, reiese cu evidenţă că motivele de recurs cuprind critici care nu vizează nelegalitatea soluţiei din încheierea de şedinţă din 12 februarie 2020 a Curţii de Apel Timişoara, secţia I civilă, întocmită în două exemplare originale conform art. 426 alin. (6) C. proc. civ., ci exemplarul de pe acest act procedural ce i-a fost comunicat recurentului.
În consecinţă, Înalta Curte, în conformitate cu prevederile art. 493 alin. (5) C. proc. civ., coroborate cu cele ale art. 489 alin. (2) C. proc. civ., va constata nulitatea recursului declarat de recurentul-revizuent împotriva încheierii din 12 februarie 2020 a Curţii de Apel Timişoara, secţia I civilă.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Constată nul recursul declarat de revizuentul A. împotriva încheierii din 12 februarie 2020 pronunţată de Curtea de Apel Timişoara, secţia I civilă.
Fără cale de atac.
Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 20 octombrie 2020.