Child support increase action validly filed at claimant's chosen forum; negative jurisdictional conflict resolved in favor of Curtea de Argeș Court.
Romania (RO)
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice resolved a negative jurisdictional conflict in favor of the Curtea de Argeș Court, ruling that it is the competent court to hear the claimant's action to increase child support, thereby overturning the Constanța Court's referral and rejecting the Curtea de Argeș Court's sua sponte declination of jurisdiction. The dispute arose from a father's legal representative claim under Article 531 Civil Code to increase the monthly child support (set at 262 RON in 2015) owed by the mother, who now resides and works in England, with the minor living with the father in Constanța; both lower courts declined territorial jurisdiction. Decisively, the High Court held that jurisdiction in such maintenance-increase claims is alternative under Article 113(1)(2) Civil Procedure Code—allowing the claimant to choose either the defendant's domicile court (Curtea de Argeș) or the creditor's domicile court—making incompetence a matter of private order that, under Article 130(3) Civil Procedure Code, cannot be invoked by the court sua sponte but only by the defendant in the response or first hearing; since the defendant did not raise it, the initially seized Curtea de Argeș Court remains bound and competent, the ruling being final.
Legislator headnote
AI generatedart. 531 C. civ, art. 453 C. proc. civ, art. 114 alin. (1) C. proc. civ, art. 130 alin. (3) C. proc. civ, art. 129 alin. (3) C. proc. civ, art. 130 alin. (4) C. proc. civ; Child support increase action validly filed at claimant's chosen forum; negative jurisdictional conflict resolved in favor of Curtea de Argeș Court: A reţinut incidenţa art. 531 C. civ. raportat la art. 114 alin. (1) C. proc. civ., precum şi că din menţiunile făcute de părţi rezultă că minora locuieşte împreună cu tatăl ei, A., din 2018, în Municipiul Constanţa, unde este înscrisă la şcoală şi la medicul de familie.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedFull text
Şedinţa publică din data de 15 octombrie 2020
Asupra cauzei de faţă, reţine următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Curtea de Argeş la data de 13.08.2019, reclamantul A., în numele şi ca reprezentant legal al minorei B., a chemat în judecată pe pârâta C., solicitând instanţei ca prin hotărârea ce se va pronunţa să fie dispusă majorarea pensiei de întreţinere stabilită prin sentinţa civilă nr. 744/21.10.2015 pronunţată de Judecătoria Curtea de Argeş în dosarul nr. x/2015, cu obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată.
În motivarea cererii, s-a arătat că din căsătoria părţilor a rezultat minora B.. Căsătoria a fost desfăcută prin sentinţa civilă nr. 376/29.03.2013, pronunţată de Judecătoria Curtea de Argeş în dosarul nr. x/2013, locuinţa minorei fiind stabilită la mama pârâtă, iar reclamantul a fost obligat la plata unei pensii de întreţinere.
Ulterior prin sentinţa civilă nr. 744/21.10.2015 pronunţată de Judecătoria Curtea de Argeş în dosarul nr. x/2015, a fost stabilit domiciliul minorei la tatăl reclamant, iar pârâta a fost obligată la plata pensiei de întreţinere în cuantum de 262 RON lunar, ţinând cont că pârâta nu realiza venituri.
În prezent însă, situaţia pârâtei s-a schimbat, fiind rezidentă pe teritoriul Angliei şi realizează venituri cu caracter permanent.
În drept s-au invocat dispoziţiile art. 531 C. civ. şi art. 453 C. proc. civ.
Prin sentinţa civilă nr. 1746/17.12.2019 Judecătoria Curtea de Argeş a admis excepţia necompetenţei teritoriale invocată din oficiu şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Constanţa.
În motivare, a reţinut că prezenta cerere are ca obiect majorare pensie de întreţinere, iar beneficiara pensiei de întreţinere este minora B..
A reţinut incidenţa art. 531 C. civ. raportat la art. 114 alin. (1) C. proc. civ., precum şi că din menţiunile făcute de părţi rezultă că minora locuieşte împreună cu tatăl ei, A., din 2018, în Municipiul Constanţa, unde este înscrisă la şcoală şi la medicul de familie.
Deoarece la data introducerii prezentei cereri, minora locuieşte împreună cu tatăl ei (persoană la care i s-a stabilit locuinţa, în Constanţa), rezultă că instanţa competentă să soluţioneze prezenta cerere este Judecătoria Constanţa.
Învestită prin declinare, Judecătoria Constanţa, secţia Civilă a pronunţat sentinţa nr. 5056 din 6 iulie 2020, prin care a admis excepţia necompetenţei teritoriale a Judecătoriei Constanţa, invocată din oficiu, a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Curtea de Argeş.
A constatat existenţa unui conflict negativ de competenţă, a dispus suspendarea judecării cauzei şi a înaintat dosarul la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie pentru soluţionarea conflictului de competenţă.
În motivare, a arătat că în materia litigiilor având ca obiect stabilire ori majorare pensie de întreţinere formulate de creditorul întreţinerii poate fi sesizată, la alegerea creditorului reclamant, fie instanţa de drept comun, de la domiciliul pârâtului, fie instanţa în a cărei circumscripţie domiciliază creditorul reclamant. Odată ce a optat pentru una din instanţele competente reclamantul nu mai poate reveni asupra alegerii sale.
Competenţa în cazul cererilor de majorare a pensiei de întreţinere formulate de creditor este una teritorială alternativă.
Ca urmare, reţine instanţa, că pârâta nu a invocat excepţia necompetenţei teritoriale în condiţiile prevăzute de art. 130 alin. (3) C. proc. civ., astfel că instanţa trebuia să constate că este competentă să judece cauza.
Pe cale de consecinţă, neinvocarea excepţiei necompetentei teritoriale de către pârâtă face ca norma de competenta să devină absolută pentru instanţa iniţial învestită, aceasta fiind legată de învestirea reclamantei şi fără a mai avea posibilitatea de a o înlătura.
În condiţiile în care reclamantul a înţeles să introducă acţiunea la Judecătoria Curtea de Argeş după criteriul domiciliului pârâtei, iar pârâta nu a invocat excepţia necompetentei teritoriale, Judecătoria Curtea de Argeş a rămas instanţa competentă în judecarea cauzei, in cauză nefiind aplicabile disp.art. 114 alin 1 C. proc. civ. care reglementează o competentă teritorială exclusivă
Această soluţie este adoptată în mod constant şi în practica judiciară, relevantă fiind în acest sens Decizia nr. 2224/12.06.2014 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia a II-a civilă, pronunţată în dosarul nr. x/2013 având ca obiect conflict de competenţă, dar şi Decizia nr. 1699/18.06.2015 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia a II-a civilă, pronunţată în dosarul nr. x/2013 având ca obiect conflict de competenţă, publicate de portalul http://www.x.ro.
În considerentele deciziilor menţionate s-a reţinut, în esenţă, faptul că, în cazul încălcării normelor de competenţă teritorială, în afară de cea exclusivă, conform prevederilor art. 130 alin. (3) C. proc. civ., excepţia de necompetenţă de ordine privată (relativă) poate fi invocată numai de către pârât şi numai prin întâmpinare sau, dacă întâmpinarea nu este obligatorie, cel mai târziu la primul termen de judecată la care părţile sunt legal citate în faţa primei instanţe. Prin urmare, instanţa nu poate să invoce din oficiu excepţia necompetenţei teritoriale, întrucât, potrivit art. 129 alin. (3) C. proc. civ., necompetenţa în această situaţie este de ordine privată, şi nici reclamantul, deoarece art. 130 alin. (4) C. proc. civ. prevede că, dacă necompetenţa nu este de ordine publică, partea care a făcut cererea la o instanţă necompetentă nu va putea cere declararea necompetenţei.
Faţă de argumentele expuse, în condiţiile în care Judecătoria Curtea dec Arges a invocat, din oficiu, excepţia necompetenţei teritoriale, conduită procedurală prohibită prin dispoziţiile art. 130 C. proc. civ., instanţa va admite excepţia necompetenţei teritoriale a Judecătoriei Constanţa invocată din oficiu şi va declina competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Curtea de Argeş.
Analizând conflictul de competenţă, Înalta Curte reţine următoarele:
Obiectul prezentului dosar îl constituie cererea reclamantului de majorare a pensiei minorei, stabilită în sarcina pârâtei.
Ca urmare, acestei cereri îi sunt aplicabile prevederile art. 113 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ., care stipulează că "În afară de instanţele prevăzute la art. 107-112, mai sunt competente:2. instanţa în a cărei circumscripţie domiciliază creditorul reclamant, în cererile referitoare la obligaţia de întreţinere, inclusiv cele privind alocaţiile de stat pentru copii".
Aşadar, în acest caz necompetenţa este una de ordine privată, fiind incidente prevederile art. 130 alin. (3) C. proc. civ. "Necompetenţa de ordine privată poate fi invocată doar de către pârât prin întâmpinare sau, dacă întâmpinarea nu este obligatorie, cel mai târziu la primul termen de judecată la care părţile sunt legal citate în faţa primei instanţe şi pot pune concluzii".
Verificând dosarul Judecătoriei Curtea de Argeş, Înalta Curte constată că excepţia necompetenţei teritoriale a fost invocată de instanţă, din oficiu, şi nu de către pârâtă prin întâmpinare, cu încălcarea textului de lege mai sus citat.
Înalta Curte reţine că neinvocarea excepţiei necompetentei teritoriale de către pârâtă face ca norma de competenţă să devină absolută pentru instanţa iniţial învestită, aceasta fiind legată de învestirea reclamantei şi fără a mai avea posibilitatea de a o înlătura.
Pentru aceste considerente, Înalta Curte va stabili competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Curtea de Argeş.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Curtea de Argeş.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 15 octombrie 2020.