Inadmissible cassation for failure to frame grounds within statutory non-legality requirements

Şedinţa publică din data de 15 octombrie 2020

Asupra cauzei de faţă, constată următoarele:

1. Obiectul cauzei

Prin cererea înregistrată la data de 26 iulie 2019, pe rolul Curţii de Apel Craiova, secţia I civilă, revizuenta A. a solicitat revizuirea deciziei civile nr. 1533 din 28 mai 2019 pronunţate de Curtea de Apel Craiova, secţia I civilă, în dosarul nr. x/2018.

2 Încheierea atacată

Prin încheierea din 19 septembrie 2019 a Curţii de Apel Craiova, secţia I civilă a fost suspendată judecarea cererii de revizuire formulată de revizuienta A. împotriva deciziei civile nr. 1533 din 28 mai 2019 pronunţate de Curtea de Apel Craiova, secţia I civilă, în dosarul nr. x/2018, în baza dispoziţiilor art. 411 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ.

3. Cererea de recurs

Împotriva încheierii de suspendare pronunţate de instanţa de apel a declarat recurs revizuenta A..

În motivarea cererii de recurs, revizuenta A. a arătat că, prin sentinţa nr. 1533/2019, instanţa a încadrat greşit obiectul dosarului ca fiind pretenţii în loc de despăgubiri în valoare de 800.000 euro.

A susţinut că judecătorul are îndatorirea să stăruie prin toate mijloacele legale pentru a preveni orice greşeală privind aflarea adevărului în cauză pe baza stabilirii faptelor şi prin aplicarea corectă a legii, în scopul pronunţării unei hotărâri temeinice şi legale. Or, curtea de apel a refuzat să afle acest adevăr de la reclamantă.

A mai arătat că suspendarea din 19 septembrie 2019 este un act unilateral al curţii de apel, nelegal, menit să cenzureze drepturile revizuentei care are calitatea de victimă.

Recursul nu a fost încadrat în drept.

5. Procedura de filtru

Raportul întocmit în cauză, în condiţiile art. 493 alin. (2) şi (3) C. proc. civ. a fost analizat în completul filtru, fiind comunicat părţilor.

Părţile nu au depus puncte de vedere la raport.

6. Soluţia şi considerentele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie asupra recursului

Examinând recursul, în condiţiile art. 493 alin. (5) C. proc. civ., în raport de excepţia nulităţii recursului, reţinută prin raport, faţă de dispoziţiile art. 248 alin. (1) din C. proc. civ., Înalta Curte urmează a constata nulitatea recursului, pentru următoarele considerente:

Conform art. 486 alin. (1) lit. d) C. proc. civ., cererea de recurs trebuie să cuprindă motivele de nelegalitate pe care se întemeiază recursul şi dezvoltarea lor sau, după caz, menţiunea că motivele vor fi depuse printr-un memoriu separat, sancţiunea pentru nerespectarea acestei cerinţe fiind nulitatea recursului, conform dispoziţiilor art. 486 alin. (3) din acelaşi cod.

Recursul se motivează, conform art. 407 alin. (1) C. proc. civ., prin însăşi cererea de recurs, iar potrivit art. 489 alin. (1) recursul este nul dacă nu a fost motivat în termenul legal, cu excepţia cazurilor prevăzute la alin. (2), care se referă la motivele de ordine publică.

Aceeaşi sancţiune intervine şi în cazul prevăzut de art. 489 alin. (2) C. proc. civ., respectiv atunci când motivele invocate nu se încadrează în motivele de casare prevăzute de art. 488.

Condiţia legală a dezvoltării motivelor de recurs implică determinarea greşelilor anume imputate instanţei şi încadrarea lor în motivele de nelegalitate, limitativ prevăzute de art. 488 C. proc. civ., întrucât, potrivit legii, nu orice nemulţumire a părţii poate duce la casarea sau modificarea unei hotărâri.

În cuprinsul cererii de recurs cu care a învestit Înalta Curte, recurenta îşi exprimă nemulţumiri generale cu privire la autoritatea judecătorească, fără să formuleze critici care să aibă legătură cu încheierea recurată.

Astfel, recurenta nu a arătat care sunt argumentele pentru care consideră că nu este legală soluţia de suspendare a cauzei pentru lipsa părţilor, raportat la motivarea dată de instanţă acestei soluţii, respectiv că niciuna din părţi, deşi legal citate, nu s-au prezentat în instanţă şi nici nu au solicitat judecata cauzei în lipsă.

Or, condiţia legală a dezvoltării motivelor de recurs implică determinarea greşelilor anume imputate instanţei şi încadrarea lor în motivele de nelegalitate, limitativ prevăzute de art. 488 C. proc. civ., ori a unor critici susceptibile de o astfel de încadrare juridică.

Or, în cuprinsul cererii de recurs deduse judecăţii, nu se regăsesc veritabile critici la adresa deciziei pronunţate în apel şi nici nu se arată în ce constă nelegalitatea deciziei atacate, prin raportare la soluţia pronunţată în apel şi la argumentele arătate de instanţă în fundamentarea acesteia, care să permită încadrarea acestora, de către instanţă, potrivit art. 489 alin. (2) C. proc. civ., într-unul din motivele de recurs strict şi limitativ prevăzute de art. 488 alin. (1) pct. 1-8 C. proc. civ.

În consecinţă, se constată că recurenta, în cuprinsul memoriului de recurs, a enunţat doar susţineri referitoare la aspecte de fapt, criticând hotărârea atacată din perspectiva administrării şi interpretării greşite a probatoriului din cauză, care nu sunt susceptibile de încadrare în vreunul dintre motivele de nelegalitate prevăzute de art. 488 din C. proc. civ., pentru exercitarea controlului judiciar în recurs.

Aşa fiind, cum aspectele invocate de recurentă nu se grefează pe conţinutul încheierii atacate şi cum, în cauză, nu pot fi reţinute motive de ordine publică, Înalta Curte va aplica sancţiunea expres prevăzută într-o asemenea situaţie de art. 489 alin. (1) şi (2) C. proc. civ., respectiv aceea a nulităţii recursului, admiţând excepţia cu acest obiect.

Pentru aceste considerente, în aplicarea dispoziţiilor art. 493 alin. (5) C. proc. civ., Înalta Curte va anula recursul.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Anulează recursul declarat de revizuenta A. împotriva încheierii din 19 septembrie 2020, pronunţată de Curtea de Apel Craiova, secţia I civilă, în dosarul nr. x/2019.

Fără cale de atac.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 15 octombrie 2020.