Ministry wins appeal; retired magistrate denied retroactive pre-retirement indemnity.
Romania (RO)
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice (Administrative and Fiscal Division) admitted the appeal by the Ministry of Justice, reversed the lower court’s judgment, and dismissed the claimant’s action as unfounded, thereby denying the claimant’s right to an indemnity equal to 5 net salaries under art. 104 of Law No. 92/1992. The claimant, a magistrate with over 20 years’ continuous service, had been retired on 1 June 1990 and later resumed work as a legal adviser while drawing a pension until 1 September 2003; the court held that applying art. 104 (introduced by Law No. 142/1997) to a legal relationship that took effect in 1990 constituted prohibited retroactive application of the law, and that the post-retirement period of work did not meet the statutory duration threshold. The decision was based on procedural grounds (art. 304 pt. 9 C. proc. civ.) and constitutional and legal principles barring retroactive legislation.
Legislator headnote
AI generatedart. 104 din Legea nr. 92/1992; Ministry wins appeal; retired magistrate denied retroactive pre-retirement indemnity: Într-adevăr, potrivit art. 104 din Legea nr. 92/1992, pentru organizarea judecătorească, cu modificările și completările ulterioare, magistrații cu o vechime continuă în magistratură în ultimii 20 de ani, înainte de data pensionării, beneficiază la această dată, de o indemnizație egală cu 5 salarii de bază nete, dar aceste dispoziții au fost introduse prin Legea nr. 142/1997 (M. Of. nr. 170/25.07.1997).
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedFull text
Asupra recursului de față;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentința atacată cu recurs, sentința civilă nr. 110, pronunțată la data de 26 ianuarie 2004 în dosarul nr. 3425/2003, Curtea de Apel București, secția de contencios administrativ, a admis acțiunea formulată de reclamantă și a obligat Ministerul Justiției, să-i recunoască dreptul la plata indemnizației egală cu 5 salarii nete, prevăzută de art. 104 din Legea nr. 92/1992, cu modificările și completările ulterioare.
Pentru a pronunța această soluție, curtea de apel a reținut, în esență, că reclamanta a avut o vechime continuă în magistratură, mai mare de 20 de ani, astfel că, potrivit prevederilor art. 104 din Legea nr. 92/1992, introdus prin Legea nr. 142/1997, este îndreptățită să primească indemnizația egală cu 5 salarii de bază nete, la data când a fost eliberată din funcție, din motive neimputabile.
Împotriva acestei soluții a formulat recurs, Ministerul Justiției, susținând, în esență, că instanța de fond a pronunțat o hotărâre lipsită de temei legal (art. 304 pt. 9 C. proc. civ.), prevederile legale în materie fiind interpretate în mod greșit.
Recursul este întemeiat.
Este necontestat că intimata-reclamantă avea la data eliberării din funcție - data de 1 iunie 1990, când a fost pensionată pentru limită de vârstă, o vechime continuă în magistratură mai mare de 20 de ani.
Într-adevăr, potrivit art. 104 din Legea nr. 92/1992, pentru organizarea judecătorească, cu modificările și completările ulterioare, magistrații cu o vechime continuă în magistratură în ultimii 20 de ani, înainte de data pensionării, beneficiază la această dată, de o indemnizație egală cu 5 salarii de bază nete, dar aceste dispoziții au fost introduse prin Legea nr. 142/1997 (M. Of. nr. 170/25.07.1997).
Or, aplicarea acestor dispoziții legale, unui raport juridic care și-a produs efectele la data de 1 iunie 1990, echivalează cu o aplicare retroactivă a legii, ceea ce constituie o încălcare a prevederilor legale și constituționale care interzic acest lucru.
În ceea ce privește situația survenită ulterior datei de pensionare, când intimata-reclamantă și-a reluat activitatea, prin cumul cu pensia, în funcția de consilier juridic în cadrul Ministerului Justiției, până la data de 1 septembrie 2003, dispozițiile art. 104 din Legea nr. 92/1992, nu sunt aplicabile, această nouă perioadă fiind o perioadă distinctă și sub limita duratei prevăzute de lege.
În concluzie, recursul va fi admis, hotărârea instanței de fond va fi casată, fiind dată ca urmare a aplicării greșite a prevederilor legale citate mai sus.
Rejudecând cauza, potrivit considerentelor de mai sus, acțiunea va fi respinsă ca nefondată, cererea reclamantei fiind lipsită de temei legal.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Admite recursul declarat de Ministerul Justiției împotriva sentinței civile nr. 110 din 26 ianuarie 2004 pronunțată de Curtea de Apel București, secția de contencios administrativ.
Casează sentința atacată și pe fond, respinge acțiunea, ca nefondată.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 30 septembrie 2004.