Jurisdictional declination order final; appeal against appellate review of it inadmissible.
Romania (RO)
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice dismissed as inadmissible the claimant's appeal against the Court of Appeal's decision that had rejected as inadmissible the appeal against the trial court's jurisdictional declination order, thereby leaving the referral of the case to the lower court in force; the dispute concerned a claim against local authorities for allocation of additional land under Law No. 42/1990, in which the trial court declined its material jurisdiction in favor of the district court; the Court held that under Article 132(3) of the Code of Civil Procedure, a decision declaring lack of jurisdiction is not subject to any appeal, ordinary or extraordinary, and that Article 457(1), read with Article 129 of the Constitution, limits appeals to those expressly provided by law, so the appellate decision resolving an appeal against such a declination order was likewise not subject to appeal.
Legislator headnote
AI generatedart. 5 lit. e) din Legea nr. 42/1990, art. 132 alin. (3) C. proc. civ, art. 483 alin. (1) C. proc. civ, art. 457 alin. (1) C. proc. civ, art. 496 alin. (1) C. proc. civ; Jurisdictional declination order final; appeal against appellate review of it inadmissible: 42/1990, in which the trial court declined its material jurisdiction in favor of the district court; the Court held that under Article 132(3) of the Code of Civil Procedure, a decision declaring lack of jurisdiction is not subject to any appeal, ordinary or extraordinary, and that Article 457(1), read with Article 129 of the Constitution, limits appeals to those expressly provided by law, so the appellate decision resolving an appeal against such a declination order was likewise not subject to appeal.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedKey legal questions extracted by Legislator
AI generatedProcedural basis for rejecting the appeal as inadmissible.
Cited together with Art. 496 alin. (1) C. proc. civ. to establish that the decision is not subject to any appeal, justifying the inadmissibility.
Full text
Şedinţa publică din data de 15 octombrie 2020
Asupra recursului de faţă, constată următoarele:
1. Circumstanţele cauzei
Prin cererea de chemare în judecată înregistrată la Tribunalul Timişoara, secţia I civilă, sub nr. x/2019, la data de 06.08.2019, reclamanta A. a solicitat, în contradictoriu cu pârâţii Consiliului local al Municipiului Timişoara, Primăria Municipiului Timişoara şi Primarul Municipiului Timişoara, obligarea la atribuirea diferenţei de teren de la 32 mp la 100 mp la dresa din str. x, judeţul Timiş.
În drept, a invocat dispoziţiile art. 5 lit. e) din Legea nr. 42/1990.
2. Hotărârea pronunţată de instanţa de fond
Prin sentinţa civilă nr. 1133/24.09.2019, pronunţată de Tribunalul Timiş în dosarul nr. x/2019, a fost admisă excepţia necompetenţei materiale şi a fost declinată competenţa de soluţionare a cauzei privind cererea formulată de reclamanta A. în contradictoriu cu pârâţii Consiliului local al Municipiului Timişoara, Primăria Municipiului Timişoara şi Primarul Municipiului Timişoara, în favoarea Judecătoriei Timişoara.
3. Hotărârea pronunţată de instanţa de apel
Prin decizia civilă nr. 32 din 25 februarie 2020 a Curţii de Apel Timişoara, secţia I civilă, a fost respins, ca inadmisibil, apelul formulat de către apelanta A. împotriva sentinţei civile nr. 1133/24.09.2019 pronunţate de Tribunalul Timiş în dosarul nr. x/2019.
4. Calea de atac formulată în cauză
Împotriva acestei hotărâri a promovat recurs A., nemotivat.
5. Soluţia şi considerentele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie
Analizând, cu prioritate, excepţia de inadmisibilitate a cererii de recurs, Înalta Curte o va admite pentru următoarele considerente:
Prin decizia nr. 32 din 25 februarie 2020, Curtea de Apel Timişoara, secţia I civilă, a respins, ca inadmisibil, apelul formulat de către apelanta A. împotriva sentinţei civile nr. 1133/24.09.2019 pronunţate de Tribunalul Timiş în dosarul nr. x/2019.
Potrivit dispoziţiilor art. 132 alin. (3) C. proc. civ., dacă instanţa se declară necompetentă, hotărârea nu este supusă niciunei căi de atac, dosarul fiind trimis de îndată instanţei competente sau, după caz, altui organ cu activitate jurisdicţională competent, în timp ce prevederile art. 483 alin. (1) C. proc. civ. stipulează că:
"Hotărârile date în apel, cele date, potrivit legii, fără drept de apel, precum şi alte hotărâri în cazurile expres prevăzute de lege sunt supuse recursului", iar, conform art. 634 alin. (1) pct. 1 şi 6 din acelaşi cod, sunt hotărâri definitive, hotărârile care nu sunt supuse apelului şi nici recursului, precum şi orice alte hotărâri care, potrivit legii, nu mai pot fi atacate cu recurs.
Prin urmare, cu privire la litigiile în care instanţa s-a declarat necompetentă, legiuitorul a stabilit expres că împotriva hotărârii prin care a fost declinată competenţa de soluţionare a unei cauze nu poate fi exercitată nicio cale de atac, ordinară sau extraordinară.
În raport de dispoziţiile legale menţionate, decizia nr. 32 din 25 februarie 2020 a Curţii de Apel Timişoara, secţia I civilă, atacată în prezenta cauză, prin care a fost soluţionat un apel formulat împotriva unei hotărâri a primei instanţe de declinare a cauzei, nu este supusă recursului.
Conform dispoziţiilor art. 457 alin. (1) C. proc. civ., hotărârea judecătorească este supusă numai căilor de atac prevăzute de lege, în condiţiile şi termenele stabilite de aceasta.
Din interpretarea acestui text legal, reiese că o hotărâre judecătorească nu este susceptibilă de a fi atacată pe alte căi decât cele expres prevăzute de lege sau, cu alte cuvinte, căile de atac ale hotărârilor judecătoreşti nu pot exista în afara legii, regula având valoare de principiu constituţional, în raport de prevederile art. 129 din Constituţie.
Faţă de cele ce preced, în raport de dispoziţiile legale mai sus menţionate, constatând că decizia civilă nr. 32 din 25 februarie 2020 a Curţii de Apel Timişoara, secţia I civilă, nu este supusă prin lege cenzurii acestei căi de atac, în temeiul dispoziţiilor art. 496 alin. (1) coroborate cu art. 132 alin. (3) C. proc. civ., Înalta Curte urmează a respinge, ca inadmisibil, recursul.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca inadmisibil, recursul declarat de reclamanta A. împotriva deciziei civile nr. 32 din 25 februarie 2020 a Curţii de Apel Timişoara, secţia I civilă.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 15 octombrie 2020.