Ex officio invocation of relative territorial incompetence in payment order proceedings precluded when debtor fails to plead exception
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice resolved a negative conflict of jurisdiction by assigning the case to the Babadag Court, ruling that the court originally seized by the creditor remained competent despite the absence of a direct territorial nexus. The dispute involved a payment order claim for unpaid invoices arising from a sales contract, where the Babadag Court initially declined jurisdiction in favor of the Braila Court (located in the debtor's seat) based on the place of contract performance, but the Braila Court subsequently declined jurisdiction back to Babadag, arguing that the territorial jurisdiction was of a private order and could only be challenged by the debtor. Relying on Article 130(3) of the Code of Civil Procedure and Article 113(1)(3), the Court held that territorial jurisdiction based on the contract place is of a private order, meaning the exception of incompetence could not be raised ex officio by the court; since the debtor failed to file an answer challenging jurisdiction within the statutory deadline, the Babadag Court became exclusively competent to adjudicate the merits.
Legislator headnote
AI generatedart. 1016 C. proc. civ, art. 116 C. proc. civ, art. 130 alin. (3) C. proc. civ, art. 135 alin. (1) C. proc. civ, art. 133 pct. 2 C. proc. civ, art. 113 alin. (1) pct. 3 C. proc. civ; Ex officio invocation of relative territorial incompetence in payment order proceedings precluded when debtor fails to plead exception: Dispoziţiile art. 133 pct. 2 C. proc. civ. prevăd că există conflict negativ de competenţă atunci când două sau mai multe instanţe şi-au declinat reciproc competenţa de a judeca acelaşi proces sau, în cazul declinărilor succesive, dacă ultima instanţă învestită îşi declină la rândul său competenţa în favoarea uneia dintre instanţele care anterior s-au declarat necompetente.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedFull text
Şedinţa publică din data de 13 octombrie 2020
I. Circumstanţele cauzei:
1. Obiectul cauzei:
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Babadag la data de 7 mai 2020, sub nr. x/2020, creditoarea A. S.R.L., în contradictoriu cu debitoarea B. S.R.L., a solicitat instanţei obligarea debitoarei la plata sumei de 64.811,36 RON din care 54.514,44 RON reprezentând debit principal, 200 RON reprezentând taxa judiciară de timbru şi 10.096,92 RON reprezentând penalităţi în cuantum de 0,1%/zi întârziere pentru fiecare dintre facturile neachitate, cu cheltuieli de judecată.
2. Hotărârile care au generat conflictul negativ de competenţă:
2.1. Prin sentinţa civilă nr. 210 din data de 23 iunie 2020, pronunţată în dosarul nr. x/2020, Judecătoria Babadag a admis excepţia necompetenţei teritoriale, invocată din oficiu, şi a declinat judecarea cauzei în favoarea Judecătoriei Brăila.
Pentru a hotărî astfel, instanţa a reţinut că sediul pârâtei-debitoare este în localitatea Brăila, iar locul de desfăşurare a contractului este tot în Brăila, astfel că, în raport de dispoziţiile art. 1016 C. proc. civ., competenţa de soluţionare a cauzei aparţine Judecătoriei Brăila.
2.2. Învestită cu soluţionarea cauzei, Judecătoria Brăila, prin sentinţa civilă nr. 3934 din data de 13 august 2020, pronunţată în dosarul nr. x/2020, a admis excepţia necompetenţei teritoriale a acestei instanţe, invocată din oficiu, a declinat competenţa de soluţionare a cauzei, în favoarea Judecătoriei Babadag, a constatat ivit conflictul negativ de competenţă, a suspendat judecarea cauzei şi a înaintat dosarul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în vederea soluţionării conflictului de competenţă.
Judecătoria Brăila, în esenţă, a reţinut că, în raport de obiectul cauzei (acţiune întemeiată pe dispoziţiile art. 1014 şi următoarele C. proc. civ., privitoare la emiterea ordonanţei de plată), sunt incidente dispoziţiile legale ce reglementează competenţa teritorială alternativă, de ordine privată.
A arătat că în toate cazurile de competenţă teritorială alternativă alegerea între mai multe instanţe deopotrivă competente aparţine reclamantului (art. 116 C. proc. civ.), iar, în situaţia în care acesta ar sesiza o instanţă necompetentă, doar pârâtul este cel care ar putea să invoce necompetenţa teritorială, în raport de cele reglementate de art. 130 alin. (3) C. proc. civ.
Prin urmare, reţinând că pârâtul, deşi era obligat la depunerea întâmpinării, potrivit dispoziţiilor at. 1019 alin. (3) C. proc. civ., nu a formulat întâmpinare, a constatat că instanţa învestită de reclamant, chiar necompetentă teritorial, devine astfel competentă a soluţiona prezenta cauză.
II. Considerentele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie cu privire la prezentul conflict negativ de competenţă:
Cu privire la conflictul negativ de competenţă, cu a cărui judecată a fost legal sesizată în baza art. 133 pct. 2 raportat la art. 135 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte reţine următoarele:
Dispoziţiile art. 133 pct. 2 C. proc. civ. prevăd că există conflict negativ de competenţă atunci când două sau mai multe instanţe şi-au declinat reciproc competenţa de a judeca acelaşi proces sau, în cazul declinărilor succesive, dacă ultima instanţă învestită îşi declină la rândul său competenţa în favoarea uneia dintre instanţele care anterior s-au declarat necompetente.
Înalta Curte constată că, în speţă, Judecătoria Babadag şi Judecătoria Brăila şi-au declinat reciproc competenţa de soluţionare a cauzei, având ca obiect "ordonanţă de plată", prezentul conflict negativ de competenţă fiind generat de aprecierea diferită a celor două judecătorii cu privire la posibilitatea invocării din oficiu, în prezentul litigiu, a excepţiei necompetenţei teritoriale.
Astfel, Judecătoria Bagadag a invocat din oficiu excepţia necompetenţei sale teritoriale, în raport de dispoziţiile art. 1016 C. proc. civ. şi reţinând că atât sediul pârâtei-debitoare, cât locul de desfăşurare a contractului sunt în Brăila, iar Judecătoria Brăila a constatat că prima instanţă învestită a invocat excepţia cu încălcarea dispoziţiilor art. 130 alin. (3) C. proc. civ., iar, în condiţiile învestirii sale de către reclamant şi a neinvocării, în condiţiile legii, a excepţiei de către pârât, aceasta rămâne competentă să soluţioneze pricina.
Prin prezentul demers judiciar, creditoarea A. S.R.L. a solicitat emiterea ordonanţei de plată şi obligarea debitoarei B. S.R.L. la plata sumei de 64.811,36 RON, plus taxele aferente cheltuielilor de judecată, arătând că debitoarea nu a achitat sumele datorate, potrivit contractului de vânzare-cumpărare încheiat între părţi.
În conformitate cu dispoziţiile art. 1016 C. proc. civ., dacă debitorul nu plăteşte în termenul prevăzut la art. 1015 alin. (1) din acelaşi act normativ, creditorul poate introduce cererea privind ordonanţa de plată la instanţa competentă pentru judecarea fondului cauzei în primă instanţă.
În speţă, fondul cauzei îl reprezintă o acţiune ce priveşte executarea unui contract, fiind incidente dispoziţiile art. 113 alin. (1) pct. 3 C. proc. civ., potrivit cărora, în afară de instanţele prevăzute la art. 107-112 din acelaşi cod, mai este competentă instanţa locului prevăzut în contract pentru executarea, fie chiar în parte, a obligaţiei, în cazul cererilor privind executarea, anularea, rezoluţiunea sau rezilierea unui contract.
În conformitate cu dispoziţiile art. 130 C. proc. civ., excepţia necompetenţei se invocă în mod diferit, în funcţie de caracterul necompetenţei (absolută sau relativă), derivat din caracterul de ordine publică sau privată al normei de competenţă încălcate.
Necompetenţa este de ordine publică în situaţiile expres prevăzute de art. 129 alin. (2) C. proc. civ., respectiv când sunt încălcate normele privind competenţa generală a instanţelor judecătoreşti, competenţa materială şi competenţa teritorială exclusivă, când procesul este de competenţa unei alte instanţe de acelaşi grad şi părţile nu o pot înlătura.
În toate celelalte cazuri, art. 129 alin. (3) C. proc. civ. prevede că necompetenţa este de ordine privată.
Norma de competenţă reglementată de art. 113 alin. (1) pct. 3 C. proc. civ., în concurs cu cea de la art. 107 din C. proc. civ., sunt de ordine privată, iar, potrivit art. 130 alin. (3) C. proc. civ., necompetenţă de ordine privată poate fi invocată doar de către pârât prin întâmpinare, sau, dacă întâmpinarea nu este obligatorie, cel mai târziu până la primul termen de judecată la care părţile sunt legal citate în faţa primei instanţe şi pot pune concluzii.
Faţă de dispoziţiile art. 1019 alin. (3) C. proc. civ., în procedura ordonanţei de plată, debitorul este obligat să depună întâmpinare cu trei zile înaintea termenului de judecată acordat în cauză.
În condiţiile în care această excepţie nu este invocată de către debitor, instanţa învestită nu o poate invoca din oficiu, rămânând competentă să soluţioneze pricina.
În cauză, în termenul stabilit de lege, debitoarea B. S.R.L. nu a invocat excepţia necompetenţei teritoriale a Judecătoriei Babadag, nedepunând întâmpinare, ci instanţa a invocat această excepţie din oficiu, la termenul de judecată din data de 23 iunie 2020.
Or, invocarea din oficiu de către Judecătoria Babadag (instanţa iniţial învestită) a excepţiei necompetenţei sale teritoriale, fără ca aceasta să fi fost ridicată de către debitoare, s-a realizat cu nerespectarea normei imperative prevăzute de textul art. 130 alin. (3) C. proc. civ.
Prin sesizarea Judecătoriei Babadag de către creditoare, coroborată cu neinvocarea excepţiei de necompetenţă teritorială de către debitoare, această instanţă a devenit în mod exclusiv competentă să soluţioneze prezentul litigiu, chiar dacă la momentul sesizării nu era competentă să judece cauza după niciunul dintre criteriile de competenţă alternativă.
În raport de considerentele expuse, Înalta Curte, în temeiul art. 135 C. proc. civ., va stabili competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Babadag.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Babadag.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 13 octombrie 2020.