Insufficiency of legal reasoning in appellate appeal against interlocutory suspension order

Şedinţa publică din data de 8 octombrie 2020

După deliberare, asupra cauzei de faţă, constată următoarele:

1. Obiectul cauzei

Prin cererea înregistrată sub nr. x/2019 pe rolul Curţii de Apel Bacău, secţia I civilă, contestatoarea A. a formulat contestaţie în anulare împotriva deciziei civile nr. 329 din 8 iulie 2019, pronunţate de Curtea de Apel Bacău în dosarul nr. x/2019, în contradictoriu cu intimatul B..

2. Încheierile Curţii de Apel Bacău

Prin încheierea din 16 octombrie 2019, Curtea de Apel Bacău a dispus suspendarea judecăţii cauzei, în temeiul art. 242 alin. (1) C. proc. civ., pentru neîndeplinirea de către contestatoare a obligaţiilor stabilite în sarcina sa, respectiv de a preciza motivele contestaţiei în anulare formulate împotriva deciziei civile nr. 329 din 8 iulie 2019, pronunţate de Curtea de Apel Bacău în dosarul nr. x/2019.

Prin încheierea din camera de consiliu din 17 octombrie 2019, aceeaşi instanţă a dispus, din oficiu, îndreptarea erorii materiale din cuprinsul dispozitivului încheierii din 16 octombrie 2019 şi a minutei aferente din dosarul nr. x/2019, având ca obiect contestaţie în anulare formulată de contestatoarea A. împotriva deciziei civile nr. 329 din 8 iulie 2019, pronunţate de Curtea de Apel Bacău în dosarul nr. x/2019, în sensul că se va menţiona "Cu recurs pe durata suspendării, recurs ce se va depune la Curtea de Apel Bacău sub sancţiunea anulării", în loc de "Cu recurs pe durata suspendării".

3. Recursul

Recurenta A. a formulat recurs în dosarul nr. x/2019, fără a indica hotărârea atacată.

4. Procedura de filtrare a recursului

Intimatul B. a depus întâmpinare prin care a invocat excepţia nulităţii recursului pentru nemotivare.

La 11 februarie 2020, recurenta a depus răspuns la întâmpinare prin care arată că de cinci ani contestă hotărârea nr. 1783 din decembrie 2016.

Prin raportul întocmit în condiţiile art. 493 alin. (2) C. proc. civ. s-a reţinut că, deşi recurenta nu a indicat concret hotărârea pe care o atacă, din cererea formulată rezultă că aceasta a exercitat recurs împotriva hotărârii pronunţate în dosarul nr. x/2019, respectiv împotriva încheierii din 16 octombrie 2019, îndreptată prin încheierea din 17 octombrie2019.

De asemenea, s-a reţinut că, deşi calea de atac a recursului este admisibilă, fiind declarată împotriva unei încheieri de suspendare a cauzei, conform art. 414-416 C. proc. civ., criticile formulate nu pot fi încadrate în motivele de nelegalitate prevăzute de art. 488 alin. (1) din acest act normativ, aspect ce atrage sancţiunea nulităţii prevăzute de art. 486 alin. (1) lit. d) din cod.

5. Soluţia şi considerentele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie asupra recursului

În raport de prevederile art. 493 alin. (5) C. proc. civ., cu referire la art. 499 teza finală din acest act normativ, Înalta Curte urmează a analiza, cu prioritate, conform dispoziţiilor art. 248 alin. (2) din acelaşi Cod, excepţia nulităţii recursului, invocată de intimatul B. prin întâmpinare, asupra căreia constată următoarele:

Potrivit art. 486 alin. (1) C. proc. civ., "cererea de recurs va cuprinde: lit. d) motivele de nelegalitate pe care se întemeiază recursul şi dezvoltarea lor, sau, după caz, menţiunea că acestea vor fi depuse printr-un memoriu separat".

Dispoziţiile art. 487 C. proc. civ. stipulează că "recursul se va motiva prin însăşi cererea de recurs", iar art. 486 alin. (3) din acest act normativ sancţionează cu nulitatea lipsa din cererea de recurs a motivelor de nelegalitate.

Motivarea recursului înseamnă, pe de o parte, arătarea cazului de nelegalitate prin indicarea unuia dintre motivele prevăzute limitativ de art. 488 alin. (1) pct. 1-8 C. proc. civ., iar pe de altă parte, dezvoltarea acestuia, în sensul formulării unor critici concrete cu privire la judecata realizată de instanţa care a pronunţat hotărârea recurată, din perspectiva motivului de nelegalitate invocat.

În cauză, prin motivele de recurs deduse judecăţii, neîncadrate în drept, recurenta a invocat aspecte legate de dificultăţile şi pretinsele nelegalităţi întâmpinate la diverse instituţii ale statului, exprimându-şi nemulţumirea faţă de nesoluţionarea unor dosare penale, precum şi faţă de soluţiile de respingere a recursurilor şi contestaţiilor formulate de aceasta în cauze civile.

Însă, condiţia legală a dezvoltării motivelor de recurs implică invocarea motivelor de nelegalitate ale hotărârii pronunţate de instanţa a cărei hotărâre se atacă şi încadrarea acestora în motivele de casare limitativ prevăzute de art. 488 alin. (1) pct. 1-8 C. proc. civ. ori a unor critici care să permită o astfel de încadrare juridică, pentru ca instanţa de recurs să poată exercita controlul de legalitate.

Reţinând că recurenta nu a indicat care sunt criticile de nelegalitate ale încheierii atacate şi că nu au fost identificate motive de ordine publică, care să poată fi invocate de instanţă, din oficiu, în condiţiile art. 489 alin. (3) C. proc. civ., Înalta Curte constată că cererea de recurs dedusă judecăţii nu îndeplineşte cerinţa prevăzută de art. 486 lit. d) din acest act normativ, sub sancţiunea nulităţii conform alin. (3) al aceluiaşi articol din acelaşi cod.

Pentru considerentele expuse, Înalta Curte va admite excepţia nulităţii recursului, invocată de intimatul B. prin întâmpinare şi va anula recursul declarat de recurenta C. împotriva încheierii din 16 octombrie 2019, îndreptată prin încheierea din 17 octombrie 2019 a Curţii de Apel Bacău, secţia I civilă.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite excepţia nulităţii recursului, invocată de intimatul B..

Anulează recursul declarat de recurenta C. împotriva încheierii din 16 octombrie 2019, îndreptată prin încheierea din 17 octombrie 2019 a Curţii de Apel Bacău, secţia I civilă.

Fără cale de atac.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 8 octombrie 2020.