Recourse against final revision decision inadmissible: prohibition on challenging final judgments under Art. 513(5) and 634(1)(5) CPC

Şedinţa publică din data de 7 octombrie 2020

Analizând recursul în conformitate cu dispoziţiile art. 499 C. proc. civ., potrivit cărora în cazul în care recursul se respinge fără a fi cercetat în fond, hotărârea de recurs va cuprinde numai motivarea fără a se evoca şi analiza motivele de casare, Înalta Curte constată următoarele:

1. Circumstanţele cauzei. Obiectul cererii de chemare în judecată.

Prin cererea formulată şi înregistrată la data de 06 iulie 2015 pe rolul Judecătoriei Bacău, sub nr. x/2015, reclamantul A. a chemat în judecată pe pârâta S.C. B. S.A. pentru ca aceasta să fie obligată la plata de despăgubiri civile pe ultimii trei ani anteriori datei promovării acţiunii, respectiv 900 euro (25 euro/lunar) şi la plata sumei de 25 euro, lunar, cu titlu de chirie pentru suprafaţa ocupată de pârâtă, de la rămânerea definitivă a hotărârii sau, scutirea de la plata consumului de energie electrică a 1200 kw annual, adică 100 kw pe lună, precum şi la plata cheltuielilor de judecată.

Prin sentinta civilă nr. 7928 din 20 decembrie 2016, Judecătoria Bacău a admis excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a S.C. Eon B. S.A., invocată prin întâmpinare, a respins cererea formulată de către reclamantul A. având ca obiect pretenţii, ca fiind introdusă împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă şi a respins, ca neîntemeiată, cererea având ca obiect pretenţii formulată de către reclamantul A..

Prin decizia civilă nr. 511 din 27.06.2018, Tribunalul Bacău, secţia I Civilă a admis apelul civil declarat de apelantul-reclamant A. împotriva sentinţei civile nr. 7928 din 20 decembrie 2016, pronunţată de Judecătoria Bacău, a schimbat, în parte, sentinţa apelată, în sensul că a admis, în parte, acţiunea cu obligarea pârâtei C. S.A. să plătească reclamantului suma de 663 RON, reprezentând contravaloare lipsă folosinţă şi să încheie un contract de închiriere pentru suprafaţa de 24,11 m.p., aparţinând reclamantului cu o chirie în funcţie de preţul pieţei; a obligat pârâta să plătească şi suma de 2.262 RON către reclamant, reprezentând cheltuieli de judecată; a menţinut celelalte dispoziţii ale sentinţei. Curtea de Apel Bacău, prin decizia civilă nr. 173 din 17 aprilie 2019, a admis recursul exercitat de pârâta S.C. D. S.R.L., fostă S.C. C. S.A. împotriva deciziei civile nr. 511 din 27 iunie 2018, pronunţată de Tribunalul Bacău, a modificat, în tot, decizia recurată, în sensul că a respins apelul, ca nefondat.

Prin decizia civilă nr. 372 din 09 septembrie 2019, Curtea de Apel Bacău a respins contestaţia în anulare formulată de contestatorul A. împotriva deciziei civile nr. 173 din 17 aprilie 2019, pronunţată de Curtea de Apel Bacău, ca nefondată.

Prin decizia civilă nr. 15 din 13 ianuarie 2020, Curtea de Apel Bacău a respins, ca inadmisibilă, cererea de revizuire formulată de A., în temeiul dispoziţiilor art. 509 alin. (1) pct. 1 din C. proc. civ., împotriva deciziei civile nr. 372 din 09.09.2019, pronunţată de Curtea de Apel Bacău.

Împotriva deciziei pronunţate în soluţionarea cererii de revizuire a formulat prezenta cale de atac revizuentul A..

2. Calea de atac exercitată în cauză. Aspectele relevate prin cererea de recurs.

Cererea a fost înregistrată pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie la 18 februarie 2020, fiind repartizată aleatoriu, spre soluţionare, Completului de filtru nr. 10.

În cuprinsul cererii, revizuentul A. a susţinut că hotărârea civilă nr. 15 din 13 ianuarie 2020, pronunţată de Curtea de Apel Bacău este ilegală "pentru încălcarea dispoziţiilor imperative ale art. 41 din C. proc. civ., din perspectiva în care doamna judecător E., care a judecat cauza în calea de atac a recursului, a făcut parte şi din completul de judecată care a pronunţat hotărârea nr. 15/13.01.2020."

În continuare, a arătat că instanţa care a pronunţat hotărârea nr. 15/2020, a reţinut că, în cauză, contestaţia în anulare a societăţii S.C. D. S.A. a fost "sustrasă de la dosar", ceea ce, în opinia sa, conduce la concluzia că atât soluţionarea recursului cât şi a cererii de contestaţie în anulare a fost realizată fără ataşarea la dosar a acestei hotărâri, fapt ce contravine legii.

De asemenea, a susţinut că, existând autoritate de lucru judecat, hotărârea pronunţată în recurs se impunea a fi anulată şi din această perspectivă, şi că, în mod greşit, instanţa de revizuire a reţinut că nu au fost invocat motivele de revizuire cuprinse în art. 509 alin. (2) C. proc. civ. prevăzute de "punctul 3, cu nuanţarea citată punctul 4, respectiv, punctele de la 7 la 10".

Dosarul în care a fost pronunţată soluţia în recurs a fost, în opinia sa, incomplet, lipsind dosarul nr. x/2018. Ca atare, hotărârea pronunţată în soluţionarea recursului este lovită de nulitate faţă de împrejurarea că hotărârea care proba existenţa autorităţii de lucru judecat nu era ataşată.

A mai precizat că, în măsura în care instanţa apreciază că recursul este calea de atac "corectă", şi nu apelul, motivul de recurs invocat este cel prevăzut de art. 488, alin. (1), punctul 1 C. proc. civ., pentru nelegala "alcătuire" a completului de judecată.

3. Procedura de filtru.

Învestită cu soluţionarea căii de atac, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia I civilă a procedat la întocmirea raportului asupra admisibilităţii în principiu a căii de atac.

Prin raport s-a reţinut că, în opinia raportorului, recursul nu îndeplineşte condiţiile de admisibilitate, fiind declarat împotriva unei hotărâri definitive, care nu are deschisă calea de atac a recursului.

Totodată, s-a reţinut că în temeiul art. 493 alin. (1) C. proc. civ., completul de filtru va aprecia asupra admisibilităţii în pricipiu a cererii de recurs din perspectiva legalităţii căii de atac.

Completul de filtru C10, constatând că raportul întruneşte condiţiile art. 493 alin. (3) din C. proc. civ., a dispus comunicarea raportului părţilor, pentru ca acestea să depună puncte de vedere, aşa cum prevăd dispoziţiile art. 493 alin. (4) din C. proc. civ.

Potrivit dovezilor aflate la dosarul de recurs, raportul asupra admisibilităţii în principiu a recursului a fost comunicat părţilor la data de 05 iunie, respectiv 09 iunie 2020, iar la data de 15 iunie 2020, recurentul-revizuent A. a depus punct de vedere la raport.

4. Considerentele Înaltei Curţi

În drept, conform art. 508 alin. (4) din C. proc. civ., "Hotărârea dată în contestaţie în anulare este supusă aceloraşi căi de atac ca şi hotărârea atacată". De asemenea, potrivit art. 513 alin. (5) din acelaşi cod, " Hotărârea dată asupra revizuirii este supusă căilor de atac prevăzute de lege pentru hotărârea revizuită.".

Totodată, art. 634 alin. (1) pct. 5 din C. proc. civ. prevede că:

"(1) Sunt hotărâri definitive (…) hotărârile date în recurs, chiar dacă prin acestea s-a soluţionat fondul pricinii;".

În prezenta cauză, hotărârea atacată cu recurs, respectiv decizia civilă nr. 15 din 13 ianuarie 2020 a Curţii de Apel Bacău, secţia I civilă, a fost pronunţată în soluţionarea cererii de revizuire formulată de contestatorul A. împotriva deciziei civile nr. 372 din 09.09.2019, pronunţată de Curtea de Apel Bacău, hotărâre prin care s-a respins, ca nefondată, contestaţia în anulare formulată de contestatorul A. împotriva deciziei civile nr. 173/2019 a aceleiaşi instanţe, pronunţată, în soluţionarea unui recurs, în dosarul nr. x/2015, definitivă, conform art. 634 alin. (1) pct. 5 din C. proc. civ.

Aşadar, contestaţia în anulare, soluţionată prin decizia civilă nr. 372 din 09.09.2019, pronunţată de Curtea de Apel Bacău a avut ca obiect decizia civilă nr. 173 din 17 aprilie 2019, pronunţată de aceeaşi curte de apel, în dosarul nr. x/2015, în recurs.

În aplicarea prevederilor art. 508 alin. (4) din C. proc. civ., menţionate, decizia civilă nr. 372 din 09.09.2019, pronunţată de Curtea de Apel Bacău în dosarul nr. x/2019 este definitivă, şi nu poate fi suspusă controlului de legalitate pe calea recursului.

Cum decizia civilă nr. 372 din 09.09.2019, pronunţată de Curtea de Apel Bacău, este una definitivă, reiese deci, în conformitate cu dispoziţiile art. 513 alin. (5) din C. proc. civ., că şi decizia civilă nr. 15 din 13 ianuarie 2020, prin care a fost soluţionată cererea de revizuire exercitată împotriva acesteia, şi care face obiectul prezentei căi de atac, este una definitivă, şi deci nu este susceptibilă de recurs.

Înalta Curte reţine că, în afară de căile de atac prevăzute de lege, nu se pot folosi alte mijloace procedurale în scopul de a se obţine reformarea sau retractarea unei hotărâri judecătoreşti.

Această regulă are valoare de principiu constituţional, dispoziţiile art. 129 din Constituţie arătând că, împotriva hotărârilor judecătoreşti, părţile interesate şi Ministerul Public pot exercita căile de atac, în condiţiile legii.

În consecinţă, nici părţile şi nici instanţa de judecată nu pot deroga, pe cale de interpretare, de la căile de atac care pot fi exercitate împotriva hotărârilor judecătoreşti.

Faţă de cele ce preced, în temeiul dispoziţiilor art. 493 alin. (5) C. proc. civ., Înalta Curte va respinge recursul declarat de revizuentul A. împotriva deciziei civile nr. 15/2020 din 13 ianuarie 2020, pronunţată de Curtea de Apel Bacău, secţia I civilă, ca inadmisibil.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca inadmisibil, recursul declarat de revizuentul A. împotriva deciziei civile nr. 15/2020 din 13 ianuarie 2020, pronunţată de Curtea de Apel Bacău, secţia I civilă.

Potrivit dispoziţiilor art. 493 alin. (5) C. proc. civ., decizia nu este supusă niciunei căi de atac şi se comunică părţilor, conform art. 427 alin. (1) C. proc. civ.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 7 octombrie 2020.