Territorial jurisdiction for judicial staff claims under Art. 127 CPC: exclusive competence of neighbor-jurisdiction court
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice definitively resolved a negative conflict of jurisdiction by assigning the case to the Macin Court, rejecting the Bacau Court's declination and establishing that the Macin Court holds exclusive territorial competence. The dispute arose from a claim seeking to establish the non-existence of a debt against a co-ownership association, where the Macin Court initially declined jurisdiction to Bacau based on the defendant's domicile, but the Bacau Court then declined back to Macin because the plaintiff was a clerk employed at the Bacau Court. Relying on Article 127(1) and (3) of the Code of Civil Procedure, the court determined that when a judge, prosecutor, judicial assistant, or clerk acts as a plaintiff in a case within their own court or an inferior one, they must file suit in a court of the same degree located in the jurisdiction of a neighboring Court of Appeal, thereby triggering a legal prorogation of competence; the High Court interpreted this provision restrictively, consistent with prior decisions and Constitutional Court ruling No. 290/2018, to mandate the use of the specific neighbor-jurisdiction venue selected by the plaintiff to safeguard judicial impartiality.
Legislator headnote
AI generatedart. 107 alin. (1) din C. proc. civ, art. 113 din C. proc. civ, art. 135 alin. (1) din C. proc. civ, art. 133 pct. 2 din C. proc. civ, art. 127 din C. proc. civ, art. 127 alin. (1) din C. proc. civ; Territorial jurisdiction for judicial staff claims under Art. 127 CPC: exclusive competence of neighbor-jurisdiction court: Pentru a hotărî astfel, Judecătoria Brăila, secţia civilă a constatat că Judecătoria Măcin este competentă teritorial să soluţioneze cererea de chemare în judecată în raport de dispoziţiile art. 127 alin. (1) şi (3) din C. proc. civ., fiind instanţa sesizată de reclamantă, de acelaşi grad aflată în circumscripţia oricăreia dintre curţile de apel învecinate cu curtea de apel în a cărei circumscripţie se află instanţa la care se desfăşoară activitatea reclamanta.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedFull text
Şedinţa publică din data de 30 septembrie 2020
Asupra conflictului negativ de competenţă;
I. Circumstanţele cauzei
1. Cererea de chemare în judecată
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Măcin data de 21 noiembrie 2019, sub nr. x/2019, reclamanta A. a chemat în judecată pârâta Asociaţia de Proprietari nr. 167 Brăila, solicitând instanţei ca prin hotărârea ce se va pronunţa să constate inexistenţa creanţei în sumă de 5.500 RON.
Cererea nu a fost motivată în drept.
2. Hotărârile care au generat conflictul negativ de competenţă
2.1. Prin sentinţa civilă nr. 314 din 12 martie 2020, Judecătoria Măcin a admis excepţia de necompetenţă teritorială şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Brăila.
Pentru a pronunţa această hotărâre, Judecătoria Măcin s-a raportat la dispoziţiile art. 107 alin. (1) din C. proc. civ., reţinând că pârâta Asociaţia de Proprietari nr. 167 Brăila are sediul în municipiul Brăila, cartier Progresul, nr. 3, localitate situată în raza de competentă teritorială a Judecătoriei Brăila, şi nu operează unul dintre cazurile de competenţă alternativă prevăzut de art. 113 din C. proc. civ. care să atragă competenţa Judecătoriei Măcin.
2.2. Învestită cu soluţionarea cauzei prin declinare de competenţă, Judecătoria Brăila, secţia civilă, prin sentinţa civilă nr. 2765 din 03 iulie 2020, a admis excepţia necompetenţei teritoriale, invocată de reclamantă şi a declinat compentenţa de soluţionare a acţiunii în favoarea Judecătoriei Măcin. Totodată, a constatat conflictul negativ de competenţă, a suspendat judecarea cauzei şi a înaintat dosarul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie să hotărască asupra conflictului de competenţă.
Pentru a hotărî astfel, Judecătoria Brăila, secţia civilă a constatat că Judecătoria Măcin este competentă teritorial să soluţioneze cererea de chemare în judecată în raport de dispoziţiile art. 127 alin. (1) şi (3) din C. proc. civ., fiind instanţa sesizată de reclamantă, de acelaşi grad aflată în circumscripţia oricăreia dintre curţile de apel învecinate cu curtea de apel în a cărei circumscripţie se află instanţa la care se desfăşoară activitatea reclamanta.
II. Înalta Curte, competentă să soluţioneze conflictul în conformitate cu dispoziţiile art. 135 alin. (1) din C. proc. civ., urmează a stabili competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Măcin, în considerarea argumentelor ce succed:
În ceea ce priveşte legalitatea învestirii în vederea soluţionării conflictului de competenţă, Înalta Curte constată că, în conformitate cu dispoziţiile art. 133 pct. 2 din C. proc. civ., există conflict negativ de competenţă atunci când două sau mai multe instanţe şi-au declinat reciproc competenţa de a judeca acelaşi proces sau, în cazul declinărilor succesive, dacă ultima instanţă învestită îşi declină la rândul său competenţa în favoarea uneia dintre instanţele care anterior s-au declarat necompetente.
Din perspectiva conflictului de competenţă ivit între Judecătoria Măcin şi Judecătoria Brăila, reţine că reclamanta are calitatea de grefier care îşi desfăşoară activitatea în cadrul Judecătoriei Brăila şi, în acest context, Înalta Curte constată că art. 127 alin. (1) şi (3) din C. proc. civ. este norma aplicabilă în stabilirea instanţei competente teritorial să soluţioneze acţiunea reclamantei, incidenţa acestui text de lege fiind atrasă de calitatea acesteia.
Conform art. 127 din C. proc. civ., "(1) Dacă un judecător are calitatea de reclamant într-o cauză de competenţa instanţei în care îşi desfăşoară activitatea sau a unei instanţe inferioare acesteia, va sesiza una dintre instanţele judecătoreşti de acelaşi grad aflate în circumscripţia oricăreia dintre curţile de apel învecinate cu curtea de apel în a cărei circumscripţie se află instanţa la care îşi desfăşoară activitatea. (2) În cazul cererii introduse împotriva unui judecător care ar fi de competenţa instanţei la care acesta îşi desfăşoară activitatea sau a unei instanţe inferioare acesteia, reclamantul poate sesiza una dintre instanţele judecătoreşti de acelaşi grad aflate în circumscripţia oricăreia dintre curţile de apel învecinate cu curtea de apel în a cărei circumscripţie se află instanţa care ar fi fost competentă, potrivit legii. (...) (3) Dispoziţiile alin. (1) şi (2) se aplică în mod corespunzător şi în cazul procurorilor, asistenţilor judiciari şi grefierilor."
Aceste dispoziţii legale reglementează un caz de necompetenţă teritorială absolută a instanţei la care îşi desfăşoară activitatea grefierul care are calitate de reclamant al unei pricini, iar, pe de altă parte, prevăd o prorogare legală de competenţă teritorială în favoarea uneia dintre instanţele judecătoreşti de acelaşi grad aflate în circumscripţia oricăreia dintre curţile de apel învecinate cu curtea de apel în a cărei circumscripţie se află instanţa la care îşi desfăşoară activitatea grefierul reclamant, calitate pe care acesta trebuie să o întrunească la momentul sesizării instanţei.
În altă ordine de idei, interesul ocrotit prin norma legală menţionată este unul general, şi anume apărarea prestigiului şi imparţialităţii justiţiei, garanţie instituţională a dreptului la un proces echitabil, prin care sunt oferite părţii adverse dintr-un litigiu pârghiile necesare pentru înlăturarea oricăror suspiciuni care ar plana asupra imparţialităţii instanţei la care îşi desfăşoară activitatea judecătorul, procurorul, asistentul judiciar sau grefierul, subiecţii pe care legiuitorul a înţeles să îi plaseze în sfera de aplicare a normei juridice.
Potrivit deciziei nr. 7 din data de 16 mai 2016 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în recurs în interesul legii, în interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 127 alin. (1) şi (3) din C. proc. civ., sintagma "instanţa la care îşi desfăşoară activitatea" din cuprinsul art. 127 alin. (1) din C. proc. civ. trebuie interpretată restrictiv, în sensul că se referă la situaţia în care judecătorul, asistentul judiciar sau grefierul îşi desfăşoară efectiv activitatea în cadrul instanţei competente să se pronunţe asupra cererii de chemare în judecată în prima instanţă.
Ulterior, prin Decizia nr. 290 din 26 aprilie 2018 a Curţii Constituţionale, publicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 638 din 23 iulie 2018, s-a statuat că dispoziţiile art. 127 alin. (1) şi (2) din C. proc. civ. sunt neconstituţionale, încălcând principiul imparţialităţii justiţiei cuprins în art. 124 alin. (2) şi, implicit, dreptul la un proces echitabil prevăzut de art. 21 alin. (3) din Constituţie, prin limitarea pe care o operează prin sintagma "instanţei la care îşi desfăşoară activitatea" din cuprinsul lor.
De asemenea, s-a statuat că noţiunea de "judecător" din cuprinsul art. 127 alin. (1) şi (2) din C. proc. civ. îşi găseşte un sens constituţional numai în măsura în care aceasta vizează şi instanţa de judecată, astfel încât competenţa facultativă urmează a se aplica şi în ipoteza în care instanţa de judecată are calitatea de reclamant sau de pârât, după caz.
Prin urmare, interpretarea dată de Curtea Constituţională asupra modului în care pot fi interpretate sintagma "instanţa la care îşi desfăşoară activitatea" şi noţiunea de "judecător" din cuprinsul prevederilor art. 127 alin. (1) şi (3) din C. proc. civ. se impun cu caracter obligatoriu şi în speţa de faţă.
Cum dispoziţiile art. 127 alin. (1) şi (3) din C. proc. civ. conţin o derogare de la normele de competenţă, reglementând o situaţie excepţională, şi cum, în cauză, este îndeplinită condiţia premisă, aceea ca grefierul să funcţioneze la instanţa competentă să soluţioneze pricina, Înalta Curte constată ca în cauză operează prorogarea de competenţă în favoarea Judecătoriei Măcin, instanţă de acelaşi grad, aflată în circumscripţia Curţii de Apel Constanţa, învecinată Curţii de Apel Galaţi, în a cărei circumscripţie se află Judecătoria Brăila, unde reclamanta îşi desfăşoară activitatea.
Cum reclamanta, în aplicarea art. 127 alin. (1) şi (3) din C. proc. civ., s-a adresat Judecătoriei Măcin, astfel a determinat competenţa teritorială exclusivă în soluţionarea acţiunii.
Pentru considerentele expuse, Înalta Curte constată că Judecătoria Măcin este instanţa competentă teritorial să soluţioneze cererea de chemare în judecată dedusă judecăţii, urmând a dispune în acest sens, pe calea regulatorului de competenţă, conform art. 135 din C. proc. civ.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Măcin.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 30 septembrie 2020.