Appeal against suspension of revision proceedings declared null for lack of valid grounds of illegality
Romania (RO)
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice declared the appellant's appeal null and void, thereby upholding the lower court's procedural order and leaving the suspension of the revision proceedings in force. The dispute concerned a challenge to an interlocutory decision by the Timișoara Court of Appeal that suspended the judgment of a revision action; the appellant argued the challenged decision was null because the copy served lacked the judges' signatures, citing violations of procedural codes and internal regulations. The Supreme Court rejected this argument, holding that under Article 426(6) of the Code of Civil Procedure and Article 131(5) of the Internal Regulations, only two original copies bear signatures while parties receive unsigned copies, and further ruled that the appeal failed to meet the mandatory formal requirements of Article 486(3) C.Civ.Proc. because it did not articulate specific grounds of illegality as defined in Article 488 or provide concrete criticism of the lower court's reasoning on the suspension itself.
Legislator headnote
AI generatedart. 411 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ, art. 427 C. proc. civ, art. 488 C. proc. civ, art. 486 alin. (3) din C. proc. civ, art. 493 alin. (5) C. proc. civ, art. 483 alin. (3) C. proc. civ; Appeal against suspension of revision proceedings declared null for lack of valid grounds of illegality: The dispute concerned a challenge to an interlocutory decision by the Timișoara Court of Appeal that suspended the judgment of a revision action; the appellant argued the challenged decision was null because the copy served lacked the judges' signatures, citing violations of procedural codes and internal regulations. The Supreme Court rejected this argument, holding that under Article 426(6) of the Code of Civil Procedure and Article 131(5) of the Internal Regulations, only two original copies bear signatures while parties receive unsigned copies, and further ruled that the appeal failed to meet the mandatory formal requirements of Article 486(3) C.Civ.Proc. because it did not articulate specific grounds of illegality as defined in Article 488 or provide concrete criticism of the lower court's reasoning on the suspension itself.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedKey legal questions extracted by Legislator
AI generatedProcedural basis cited in the dispositive for annulling the appeal due to non-compliance with formal requirements.
Full text
Şedinţa publică din data de 29 septembrie 2020
Asupra cauzei de faţă, constată următoarele:
Prin încheierea de şedinţă din 3 iunie 2020, Curtea de Apel Timişoara, secţia I civilă, în temeiul dispoziţiilor art. 411 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ., a suspendat judecata recursului declarant de revizuentul A. împotriva deciziei nr. 90 din 13.02.2020 pronunţate de Curtea de Apel Timişoara în dosarul nr. x/2017.3.3.2.
Împotriva acestei încheieri, contestatorul A. a declarant recurs.
Dosarul a fost înregistrat pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia I civilă la data de 24 iunie 2020 şi a fost repartizat aleatoriu spre soluţionare completului de filtru nr. 2.
Prin recursul formulat, neîncadrat în drept, recurentul a arătat că actul procedural, constând într-o încheiere de şedinţă, nu este semnat, fiind încălcate dispoziţiile art. 426 alin. (5) şi art. 427 C. proc. civ., precum şi dispoziţiile cuprinse în Regulamentul de ordine interioară al instanţelor, situaţie faţă de care acesta este lovit de nulitate, neputând fi luat în considerare.
Învestită cu soluţionarea căii de atac, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia I civilă a procedat la întocmirea raportului asupra admisibilităţii în principiu a căii de atac.
Prin raport s-a reţinut că, în opinia raportorului, recursul nu respectă cerinţa de formă a încadrării criticilor formulate în dispoziţiile art. 488 C. proc. civ., respectiv că cererea de recurs nu cuprinde motive de nelegalitate care să vizeze hotărârea atacată, cerinţă a cărei lipsă este sancţionată cu nulitatea potrivit art. 486 alin. (3) din C. proc. civ.
Raportul întocmit în cauză, în condiţiile art. 493 alin. (2) şi (3) C. proc. civ., a fost analizat în complet de filtru şi comunicat recurentului care nu a formulat punct de vedere la raport.
Examinând recursul, în condiţiile art. 493 alin. (5) C. proc. civ., în raport de excepţia nulităţii recursului reţinută prin raport, Înalta Curte constată următoarele:
Potrivit dispoziţiilor art. 483 alin. (3) C. proc. civ., recursul urmăreşte să supună Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie examinarea, în condiţiile legii, a conformităţii hotărârii atacate cu regulile de drept aplicabile.
Potrivit art. 486 alin. (1) lit. d) C. proc. civ., cererea de recurs va cuprinde motivele de nelegalitate pe care se întemeiază recursul şi dezvoltarea lor, sau, după caz, menţiunea că acestea vor fi depuse printr-un memoriu separat, iar alin. (3) al aceluiaşi articol sancţionează cu nulitatea lipsa din cererea de recurs a motivelor de nelegalitate.
Totodată, conform dispoziţiilor art. 489 alin. (1) C. proc. civ., recursul este nul dacă nu a fost motivat în termenul legal, cu excepţia cazului în care se invocă motive de casare de ordine publică, care pot fi ridicate din oficiu de către instanţă, chiar după împlinirea termenului de motivare a recursului.
Aceeaşi sancţiune intervine şi în cazul în care criticile formulate nu se încadrează în motivele de casare prevăzute de art. 488 C. proc. civ., astfel cum rezultă din cele statuate de art. 489 alin. (2) din acelaşi act normativ.
A motiva recursul înseamnă, pe de o parte, arătarea cazului de nelegalitate prin indicarea unuia dintre motivele prevăzute limitativ de art. 488 C. proc. civ., iar, pe de altă parte, dezvoltarea acestuia, în sensul formulării unor critici concrete cu privire la judecata realizată de instanţa care a pronunţat hotărârea recurată, din perspectiva motivului de nelegalitate invocat.
Aşadar, pe lângă cerinţa încadrării criticilor formulate în motivele de nelegalitate prevăzute de art. 488 C. proc. civ., Înalta Curte reţine că aceste critici trebuie să vizeze argumentele instanţei care a pronunţat hotărârea atacată, în caz contrar, neputând fi exercitat controlul judiciar de către instanţa de recurs.
În cauză, prin motivele de recurs, recurentul A. nu a arătat în ce constă nelegalitatea încheierii atacate, prin raportare la soluţia pronunţată de Curtea de Apel Timişoara, care a dispus suspendarea judecării cauzei, în temeiul dispoziţiilor art. 411 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ., ci s-a limitat să învedereze că încheierea comunicată nu este semnată, contrar dispoziţiilor art. 426 alin. (5) şi art. 427 C. proc. civ. şi Regulamentului de ordine interioară al instanţelor de judecată.
Cu privire la susţinerile recurentului referitoare la lipsa semnăturii membrilor completului de judecată de pe exemplarul hotărârii care i-a fost comunicată, Înalta Curte reţine că potrivit art. 426 alin. (6) din C. proc. civ. şi art. 131 alin. (5) din Regulamentul de ordine interioară a instanţelor judecătoreşti, aprobat prin Hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr. 1375/2015, hotărârea judecătorească se întocmeşte în două exemplare originale, dintre care unul se ataşează la dosarul cauzei, iar celălalt se depune spre conservare la dosarul de hotărâri al instanţei.
De asemenea, potrivit art. 427 alin. (1) din C. proc. civ. şi art. 131 alin. (8) din acelaşi regulament, hotărârea se comunică din oficiu părţilor, în copie, chiar dacă este definitivă.
Ca atare, împrejurarea că exemplarul comunicat recurentului, identic cu cel aflat la dosarul cauzei, nu poartă semnăturile completului de judecată se explică prin aceea că, potrivit dispoziţiilor legale mai sus indicate, hotărârea se redactează doar în două exemplare originale, purtând semnăturile membrilor completului de judecată.
Având în vedere că recurentul nu a arătat care sunt criticile care susţin nelegalitatea încheierii atacate, iar în cauză, nu au fost identificate motive de ordine publică, care să poată fi invocate din oficiu, în condiţiile art. 489 alin. (3) C. proc. civ., Înalta Curte constată că cererea de recurs dedusă judecăţii nu îndeplineşte cerinţele prevăzute sub sancţiunea nulităţii de art. 486 alin. (3) din acelaşi act normativ.
Pentru aceste considerente, în temeiul art. 493 alin. (5) C. proc. civ., Înalta Curte va anula recursul declarat de revizuentul A. împotriva încheierii din 3 iunie 2020 pronunţate de Curtea de Apel Timişoara, secţia I civilă,
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Constată nul recursul declarat de revizuentul A. împotriva încheierii de şedinţă din 3 iunie 2020 pronunţate de Curtea de Apel Timişoara, secţia I civilă.
Fără cale de atac.
Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 29 septembrie 2020.