Second revision petition rejected as inadmissible for violating the unicity of appeal paths against a prior revision dismissal
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice dismissed the petitioner's second motion for revision as inadmissible, leaving the initial 2020 decision rejecting the first revision motion in force. The dispute involved a procedural challenge where the petitioner attempted to revisit a prior judicial decision through a second, successive revision petition after the first had already been dismissed as inadmissible; the petitioner argued the decision was flawed under substantive and procedural grounds. The Court grounded its decision in the principle of the unicity of appeal paths and Article 328 of the Code of Civil Procedure, ruling that the second petition constituted an impermissible reiteration of the same appeal against the same judgment, a right that is exhausted upon its first exercise and cannot be reused outside the legal framework, thereby violating constitutional principles of legality and equality.
Legislator headnote
AI generatedart. 328 C. proc. civ, art. 328 alin. (1) C. proc. civ, art. 326 alin. (3), coroborat cu art. 328 alin. (1) C. proc. civ; Second revision petition rejected as inadmissible for violating the unicity of appeal paths against a prior revision dismissal: The dispute involved a procedural challenge where the petitioner attempted to revisit a prior judicial decision through a second, successive revision petition after the first had already been dismissed as inadmissible; the petitioner argued the decision was flawed under substantive and procedural grounds. The Court grounded its decision in the principle of the unicity of appeal paths and Article 328 of the Code of Civil Procedure, ruling that the second petition constituted an impermissible reiteration of the same appeal against the same judgment, a right that is exhausted upon its first exercise and cannot be reused outside the legal framework, thereby violating constitutional principles of legality and equality.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedKey legal questions extracted by Legislator
AI generatedThe legal basis cited in the decision to reject the revision request as inadmissible due to the violation of the principle of unicity of appeals.
Full text
Şedinţa publică din data de 23 septembrie 2020
Deliberând, asupra cauzei de faţă, constată următoarele:
Prin decizia nr. 78 din 16 ianuarie 2020, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia I civilă a respins, ca inadmisibilă, cererea de revizuire formulată de revizuentul A. împotriva deciziei nr. 1981 din 7 noiembrie 2019, pronunţată de aceeaşi instanţă.
Împotriva acestei decizii a formulat cerere de revizuire revizuentul A., întemeiată pe prevederile art. 322 alin. (1) teza I, teza a II-a, pct. 2, pct. 7 şi alin. (2) C. proc. civ.
Prin decizia nr. 569 din 27 februarie 2020, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia I civilă a respins, ca inadmisibilă, cererea de revizuire formulată de revizuentul A. împotriva deciziei nr. 78 din 16 ianuarie 2020, pronunţată de aceeaşi instanţă.
Împotriva deciziei nr. 78 din 16 ianuarie 2020, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia I civilă, revizuentul A. a formulat pentru a doua oară, cerere de revizuire, întemeiată pe prevederile art. 322 alin. (1) teza I, teza a II-a, pct. 2, pct. 7 şi alin. (2) C. proc. civ., iar în susţinerea cererii a invocat argumente care ţin de fondul litigiului dedus judecăţii.
Dosarul a fost înregistrat pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia I civilă la data de 03 martie 2020 şi a fost repartizat, spre soluţionare, completului nr. 10.
Cererea de revizuire a fost comunicată intimatului Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale care, în termen legal, a depus întâmpinare, prin care a solicitat, în principal, respingerea cererii de revizuire, ca inadmisibilă, raportat la dispoziţiile art. 328 C. proc. civ. şi la decizia nr. 569 din 27 februarie 2020, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia I civilă, prin care a fost respinsă, ca inadmisibilă, o altă cerere de revizuire îndreptată împotriva aceleiaşi hotărâri; în subsidiar, a solicitat respingerea cererii de revizuire, ca nefondată.
Examinând excepţia inadmisibilităţii cererii de revizuire invocată de intimat, Înalta Curte reţine următoarele:
Potrivit art. 328 alin. (1) C. proc. civ., hotărârea dată asupra revizuirii este supusă căilor de atac prevăzute de lege pentru hotărârea revizuită.
În speţă, prin decizia nr. 78 din 16 ianuarie 2020, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia I civilă, a fost respinsă, ca inadmisibilă, cererea de revizuire formulată de revizuentul A. împotriva deciziei nr. 1981 din 7 noiembrie 2019, pronunţată de aceeaşi instanţă.
Împotiva acestei decizii revizuentul A. a formulat, succesiv, două cereri de revizuire, întemeiate pe dispoziţiile art. 322 alin. (1) teza I, teza a II-a, pct. 2, pct. 7 şi alin. (2) C. proc. civ.
Prima cerere de revizuire a format obiectul dosarului nr. x/2020 al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia I civilă şi a fost soluţionată prin decizia nr. 569 din 27 februarie 2020, prin care s-a dispus respingerea, ca inadmisibilă, a cererii de revizuire a deciziei nr. 78 din 16 ianuarie 2020, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia I civilă.
Cea de-a doua cerere de revizuire, care face obiectul prezentului dosar, reprezintă reiterarea aceleiaşi căi de atac, cu încălcarea principiului unicităţii căii de atac.
Astfel, Înalta Curte reţine că, în afară de căile de atac prevăzute de lege, nu se pot folosi alte mijloace procedurale în scopul de a se obţine reformarea sau retractarea unei hotărâri judecătoreşti.
Această regulă are valoare de principiu constituţional, dispoziţiile art. 129 din Constituţie arătând că, împotriva hotărârilor judecătoreşti, părţile interesate şi Ministerul Public pot exercita căile de atac, în condiţiile legii.
În consecinţă, împotriva hotărârii judecătoreşti se pot exercita căile de atac prevăzute de lege prin dispoziţii imperative, de la care nu se poate deroga.
Această concluzie derivă din regula unicităţii dreptului de a folosi o cale de atac şi cum un asemenea drept este unic, epuizându-se chiar prin exerciţiul lui, o persoană nu se poate judeca de mai multe ori în aceeaşi cale de atac, iar recunoaşterea unei căi de atac în alte situaţii decât cele prevăzute de legea procesual civilă constituie o încălcare a legalităţii acesteia, precum şi a principiului constituţional al egalităţii în faţa legii.
Pentru aceste considerente, Înalta Curte, în temeiul art. 326 alin. (3), coroborat cu art. 328 alin. (1) C. proc. civ., va respinge cererea de revizuire formulată de revizuentul A. împotriva deciziei nr. 78 din 16 ianuarie 2020, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia I civilă, ca inadmisibilă.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge cererea de revizuire formulată de revizuentul A. împotriva deciziei nr. 78 din 16 ianuarie 2020, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia I civilă, ca inadmisibilă.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 23 septembrie 2020.