Cassation nullity for failure to invoke statutory grounds of illegality in moral damages action

Şedinţa publică din data de 22 septembrie 2020

Asupra cauzei de faţă, constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei

1. Obiectul cererii de chemare în judecată

Prin cererea înregistrată iniţial pe rolul Tribunalului Mehedinţi, secţia I civilă la data de 18 octombrie 2017, reclamantul A. a solicitat instanţei obligarea pârâtelor B. şi C. la plata sumei de 300.000 RON, reprezentând contravaloarea prejudiciului moral suferit ca urmare a încălcării dreptului său la demnitate şi la viaţă privată, precum şi obligarea pârâtelor la plata cheltuielilor de judecată.

La data de 5 decembrie 2017, pârâtele B. şi C. au formulat cerere reconvenţională, prin care au solicitat obligarea reclamantului-pârât A. la plata unor daune morale în cuantum de 300.000 RON pentru prejudiciul moral produs acestora.

2. Sentinţa pronunţată de Curtea de Apel Craiova

Prin senţinţa civilă nr. 12 din 31 ianuarie 2018, pronunţată de Curtea de Apel Craiova în dosarul nr. x/2018, a fost admisă cererea de strămutare formulată de petentele B. şi C. privind strămutarea judecării cauzei ce formează obiectul dosarului nr. x/2017 aflat pe rolul Tribunalului Mehedinţi, secţia I civilă, la Tribunalul Dolj, secţia I civilă, cu păstrarea actelor de procedură îndeplinite.

3. Sentinţa pronunţată de Tribunalul Dolj

Prin sentinţa civilă nr. 917 din 21 decembrie 2018, pronunţată de Tribunalul Dolj, secţia I civilă, a fost admisă, în parte, acţiunea în pretenţii formulată de către reclamantul-pârât A. împotriva pârâtelor-reclamante B. şi C., în sensul că a fost obligate pârâtele-reclamante C. şi B., fiecare, la plata sumei de 2.500 RON către reclamantul-pârât A., cu titlu de daune morale.

A fost respinsă cererea reconvenţională formulată de către pârâtele-reclamante B. şi C. împotriva reclamantului-pârât A., ca neîntemeiată.

S-a luat act că reclamantul-pârât A. a solicitat cheltuieli de judecată pe cale separată.

A fost respinsă cererea de acordare a cheltuielilor de judecată formulată de către pârâtele-reclamante B. şi C., ca neîntemeiată.

3. Decizia pronunţată de Curtea de Apel Craiova

Prin decizia nr. 1942/A din 3 iulie 2019, Curtea de Apel Craiova, secţia I civilă a respins, ca nefondat, apelul declarat de pârâtele B. şi C. împotriva sentinţei civile nr. 917 din 21 decembrie 2018 a Tribunalului Dolj, secţia I civilă.

4. Calea de atac formulată în cauză

Împotriva deciziei pronunţate în apel au formulat recurs pârâtele C. şi B..

Prin motivele de recurs au fost reiterate în totalitate motivele de apel, procedându-se la prezentarea istoricului cauzei. În continuare, au fost expuse o parte din considerentele deciziei recurate.

În drept, recurentele-pârâte nu au indicat vreunul din motivele de nelegalitate prevăzute de art. 488 alin. (1) C. proc. civ.

La 23 iunie 2020 Înalta Curte a procedat, în temeiul art. 493 alin. (2) C. proc. civ., la întocmirea raportului asupra admisibilităţii în principiu a recursului, prin care s-a concluzionat că se pune problema nulităţii recursului, conform art. 489 alin. (2) C. proc. civ., faţă de împrejurarea că prin cererea de recurs se reiau susţinerile formulate în cererea de apel, recurentele făcând o expunere a situaţiei de fapt, procedând la prezentarea istoricului cauzei şi expunând totodată o parte din considerentele deciziei recurate.

Prin rezoluţia din 20 iulie 2020 a fost stabilit termen de judecată la data de 22 septembrie 2020, când Înalta Curte a rămas în pronunţare asupra chestiunii nulităţii recursului.

II. Soluţia şi considerentele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie

Recursul este o cale extraordinară de atac care poate fi exercitată numai în termenul şi condiţiile expres prevăzute de lege.

Potrivit art. 486 alin. (1) lit. d) C. proc. civ., cererea de recurs va cuprinde motivele de nelegalitate pe care se întemeiază recursul şi dezvoltarea lor sau, după caz, menţiunea că motivele vor fi depuse printr-un memoriu separat. De asemenea, potrivit art. 488 C. proc. civ., casarea unei hotărâri se poate cere numai pentru motivele de nelegalitate limitativ prevăzute la pct. 1-8 din acest text legal.

Potrivit prevederilor art. 489 alin. (2) C. proc. civ., recursul este nul dacă motivele invocate nu se încadrează în cazurile de nelegalitate prevăzute de art. 488 C. proc. civ.

A motiva recursul înseamnă, pe de o parte, arătarea cazului de nelegalitate prin indicarea unuia dintre motivele prevăzute limitativ de art. 488 C. proc. civ. iar, pe de altă parte, dezvoltarea acestuia în sensul formulării unor critici concrete cu privire la judecata realizată de instanţa care a pronunţat hotărârea recurată din perspectiva motivului de nelegalitate invocat.

Înalta Curte constată că recursul declarat în prezenta cauză cuprinde susţineri care nu sunt susceptibile de încadrare în niciunul dintre motivele de casare prevăzute la art. 488 C. proc. civ., şi care nici nu reprezintă critici concrete împotriva raţionamentului instanţei de apel pe care se sprijină soluţia pronunţată în cauză.

Astfel, Înalta Curte reţine că prin sentinţa civilă nr. 917 din 21 decembrie 2018 a Tribunalului Dolj, secţia I civilă, menţinută prin decizia civilă nr. 1942/A din 3 iulie 2019 a Curţii de Apel Craiova, secţia I civilă a fost admisă în parte acţiunea reclamantului A., pârâtele C. şi B. fiind obligate, fiecare, la plata către reclamant a sumei 2.500 RON, pentru prejudiciul cauzat acestuia, constând în lezarea dreptului la demnitate şi viaţă privată.

În calea de atac a recursului, pârâtele au reiterat criticile formulate în apel, preluandu-le ca atare în paginile 1-6 de recurs, fără a arăta care sunt considerentele pentru care decizia Curţii de Apel Craiova, secţia I civilă este nelegală. În continuare, la paginile 7-9 de recurs au fost redate considerentele deciziei din apel, fără a se expune nemulţumirile părţilor faţă de reaţionamentul curţii de apel.

Or, condiţia legală a dezvoltării motivelor de recurs implică determinarea greşelilor anume imputate instanţei raportat la considerentele avute în vedere la pronunţarea soluţiei şi încadrarea acestora în motivele de nelegalitate expres şi limitativ prevăzute de art. 488 C. proc. civ. întrucât, potrivit legii, nu orice nemulţumire a părţilor poate duce la casarea unei hotărâri.

Mai mult, prin motivele de recurs, astfel cum au fost preluate din cererea de apel, se reiterează situaţia de fapt descrisă de părţile pârâte, recurentele deducând judecăţii aspecte de netemeinicie în condiţiile în care susţinerile acestora vizează întâmplări prezentate la cele două emisiuni TV, iar asemenea împrejurări de fapt excedează analizei ce poate fi realizată în faza procesuală a recursului în raport de exigenţele impuse prin art. 488 C. proc. civ.

În aceste condiţii, Înalta Curte constată că aspectele deduse judecăţii prin motivele de recurs sunt de natură a implica o evaluare care se sprijină pe analiza unor aspecte de fapt, iar nu pe o interpretare a unor norme juridice, astfel că acestea nu pot face obiectul controlului de legalitate în coordonatele vreunuia dintre motivele de casare limitativ stabilite prin art. 488 alin. (1) C. proc. civ.

În consecinţă, Înalta Curte, în conformitate cu prevederile art. 493 alin. (5) C. proc. civ., coroborate cu cele ale art. 489 alin. (2) C. proc. civ., va constata nulitatea recursului declarat de pârâtele C. şi B. împotriva deciziei nr. 1942/A din 3 iulie 2019 pronunţată de Curtea de Apel Craiova, secţia I civilă.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Constată nul recursul declarat de pârâtele C. şi B. împotriva deciziei nr. 1942/A din 3 iulie 2019 pronunţată de Curtea de Apel Craiova, secţia I civilă.

Fără cale de atac.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 22 septembrie 2020