Competence irrevocable for failure to raise public order territorial incompetence at the first hearing, notwithstanding subsequent disjoining of the claim

Şedinţa publică din data de 22 septembrie 2020

Asupra cauzei de faţă constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Sfântu Gheorghe la data de 25 februarie 2019, sub nr. x/2019, contestatoarea S.C. Suport Horeca S.R.L. a solicitat, în contradictoriu cu intimaţii Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice Covasna şi S.C. A. S.R.L., prin lichidator judiciar provizoriu B.., anularea adresei de înfiinţare a popririi nr. 30198/28.01.2019, anularea şi desfiinţarea popririi înfiinţate asupra sumelor de bani reprezentând venituri şi disponibilităţi băneşti în RON şi valută, titluri de valoare sau alte bunuri necorporale, deţinute sau datorate cu orice titlu debitorului A. S.R.L., restituirea taxei judiciare de timbru şi obligarea intimaţilor la plata cheltuielilor de judecată.

În drept, cererea a fost întemeiată pe dispoziţiile art. 236, 260 şi art. 261 din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, art. 712 şi urm. C. proc. civ.

Prin sentinţa civilă nr. 2193 din 7 noiembrie 2019 pronunţată în dosarul nr. x/2019, Judecătoria Sfântu Gheorghe a admis excepţia necompetenţei teritoriale şi a dispus declinarea competenţei de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Sectorului 2 Bucureşti.

În motivare a reţinut că prin sentinţa civilă nr. 1208/2019 pronunţată la data de 28.05.2019 în dosarul nr. x/2019 instanţa a respins cererea formulată de către contestatoarea S.C. Suport Horeca S.R.L. în contradictoriu cu intimaţii Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice Covasna şi S.C. A. S.R.L., ca inadmisibilă.

Totodată, prin sentinţa civilă nr. 1887/2019 pronunţată la data de 03.10.2019 instanţa a admis cererea de completare formulată de contestatoarea S.C. Suport Horeca S.R.L. şi, pe cale de consecinţă, a dispus completarea sentinţei civile nr. 1208/2019, în sensul că a disjuns capătul de cerere privind contestarea măsurii poprii întemeiată pe art. 237 alin. (1) din Legea nr. 205/2017, formându-se prezentul dosar înregistrat sub nr. x/2019.

Astfel, a apreciat că în prezentul dosar instanţa a fost învestită cu soluţionarea cererii formulată de către contestatoarea S.C. Suport Horeca S.R.L. în contradictoriu cu intimaţii Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice Covasna şi S.C. A. S.R.L., prin care s-a solicitat desfiinţarea popririi dispuse prin adresa nr. x/28.01.2019 şi, făcând aplicarea art. 237 alin. (1) din Legea nr. 207/2015, a apreciat că revine instanţei judecătoreşti în a cărei rază teritorială se află sediul terţului poprit contestator competenţa de soluţionare a cauzei.

Învestită cu soluţionarea cauzei după declinare, Judecătoria Sectorului 2 Bucureşti, prin sentinţa civilă nr. 2099 din 15 iunie 2020, a admis excepţia necompetenţei teritoriale, invocată din oficiu, şi a declinat competenţa de soluţionare a cererii în favoarea Judecătoriei Sfântu Gheorghe. A constatat existenţa conflictului negativ de competenţă şi a sesizat Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în vederea soluţionării acestuia.

Pentru a dispune astfel, instanţa a reţinut că, potrivit art. 130 alin. (2) C. proc. civ., necompetenţa materială sau teritorială de ordine publică trebuie invocată de părţi sau de judecător la primul termen de judecată la care părţile sunt legal citate în faţa primei instanţe. Or, Judecătoria Sfântu Gheorghe a procedat la analizarea şi admiterea acestei excepţii ulterior soluţionării contestaţiei la executare cu care a fost învestită în dosarul nr. x/2019, disjungând un capăt de cerere asupra căruia şi-a reţinut implicit competenţa şi asupra căruia a admis că a omis să se pronunţe.

Astfel, a fost declinată în favoarea Judecătoriei Sectorului 2 Bucureşti competenţa de soluţionare a capătului de cerere formulat de contestatoare prin notele scrise depuse la termenul de judecată din data de 15.05.2019 şi disjuns din dosarul nr. x/2019 în cadrul soluţionării cererii de completare a hotărârii.

Analizând conflictul de competenţă, în temeiul dispoziţiilor art. 135 alin. (1) C. proc. civ.., raportat la art. 133 alin. (2) C. proc. civ., Înalta Curte reţine următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Sfântu Gheorghe la data de 25 februarie 2019, sub nr. x/2019, contestatoarea S.C. Suport Horeca S.R.L. a solicitat, în contradictoriu cu intimaţii Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice Covasna şi S.C. A. S.R.L., prin lichidator judiciar provizoriu B.., anularea adresei de înfiinţare a popririi nr. 30198/28.01.2019, anularea şi desfiinţarea popririi înfiinţate asupra sumelor de bani reprezentând venituri şi disponibilităţi băneşti în RON şi valută, titluri de valoare sau alte bunuri necorporale, deţinute sau datorate cu orice titlu debitorului A. S.R.L., restituirea taxei judiciare de timbru şi obligarea intimaţilor la plata cheltuielilor de judecată.

Judecătoria Sfântu Gheorghe, învestită cu soluţionarea cererii iniţial înregistrată sub nr. dosar x/2019, prin sentinţa civilă nr. 1208/28.05.2019, a admis excepţia inadmisibilităţii şi a respins contestaţia la executare formulată de contestatoarea S.C. Suport Horeca S.R.L., ca inadmisibilă.

Ulterior, prin sentinţa civilă nr. 1887/03.10.2019, pronunţată în acelaşi dosar, Judecătoria Sfântu Gheorghe a respins excepţia tardivităţii şi a admis cererea de completare a hotărârii formulată de contestatoarea S.C. Suport Horeca S.R.L., dispunând completarea sentinţei civile nr. 1208/2019 în sensul că a dispus disjungerea din dosarul nr. x/2019 a capătului de cerere privind contestarea măsurii popririi întemeiată pe art. 237 alin. (1) din Legea nr. 205/2017 şi formarea unui nou dosar.

Dosarul nou format a fost înregistrat pe rolul Judecătoriei Sfântu Gheorghe sub nr. x/2019, în acest ultim dosar dispunându-se declinarea competenţei de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Sectorului 2 Bucureşti. La rândul său, Judecătoria Sectorului 2 Bucureşti şi-a declinat competenţa de soluţionare a pricinii în favoarea Judecătoriei Sfântu Gheorghe.

Astfel, Înalta Curte a fost sesizată cu pronunţarea regulatorului de competenţă în sensul stabilirii instanţei competente să soluţioneze petitul având ca obiect anularea şi desfiinţarea popririi înfiinţate asupra sumelor de bani reprezentând venituri şi disponibilităţi băneşti în RON şi valută, titluri de valoare sau alte bunuri necorporale, deţinute sau datorate cu orice titlu debitorului A. S.R.L., ce a fost formulat prin contestaţia la executare iniţial înregistrată pe rolul Judecătoriei Sfântu Gheorghe sub nr. x/2019.

Se constată că, sub aspectul determinării competenţei teritoriale în raport de obiectul cererii de chemare în judecată, sunt aplicabile dispoziţiile art. 714 raportat la art. 651 alin. (1) C. proc. civ., din care rezultă că în această materie competenţa teritorială este una exclusivă, astfel încât în cazul încălcării acesteia, sunt aplicabile dispoziţiile procedurale care reglementează necompetenţa de ordine publică, potrivit art. 129 alin. (2) pct. 3 C. proc. civ.

Art. 130 alin. (2) C. proc. civ., dispune în sensul că "necompetenţa materială şi teritorială de ordine publică trebuie invocată de părţi ori de judecător la primul termen de judecată la care părţile sunt legal citate în faţa primei instanţe".

Din interpretarea textului de lege sus-menţionat rezultă cu evidenţă că excepţia trebuie să fie invocată, de instanţă din oficiu sau de parte, la primul termen de judecată cu procedura de citare legal îndeplinită.

În acelaşi timp, se reţine că textele art. 130 şi art. 131 Cod procedură prevăd că termenul limită pentru invocarea necompetenţei de ordine publică sau pentru verificarea din oficiu a competenţei de către instanţă este "primul termen de judecată la care părţile sunt legal citate în faţa primei instanţe", singura derogare ce permite depăşirea acestui termen fiind cea prevăzută de art. 131 alin. (2) C. proc. civ., şi anume atunci când sunt necesare lămuriri ori probe suplimentare pentru stabilirea competenţei, sens în care se va acorda un singur termen. În consecinţă, soluţionarea cauzei rămâne dobândită instanţei pe rolul căreia se află înregistrată şi aceasta rămâne competentă teritorial a o soluţiona, nemaiputându-se dezînvesti, chiar dacă cauza ar atrage competenţa teritorială a altei instanţei, în cazul în care nu a invocat incidentul necompetenţei sale la primul termen de judecată.

În speţă, Judecătoria Sfântu Gheorghe nu a invocat excepţia de necompetenţă teritorială până la primul termen de judecată la care părţile au fost legal citate, astfel încât soluţionarea contestaţiei la executare formulată de contestatoarea S.C. Suport Horeca S.R.L. a rămas dobândită de către această instanţă, disjungerea petitului vizând anularea măsurii popririi ulterior pronunţării unei soluţii în cauză, şi formarea unui nou dosar având acest obiect nefiind de natură să anihileze efectele neinvocării incidentului necompetenţei teritoriale în condiţiile normelor procedurale menţionate.

Faţă de considerentele prezentate, în baza dispoziţiilor art. 135 alin. (4) C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Sfântu Gheorghe.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Sfântu Gheorghe.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 22 septembrie 2020