Eligibility for ethnic persecution compensation under Law No. 189/2000 for minors born in refugee status during parental displacement
Romania (RO)
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice dismissed the appeal filed by the County Pensions House, ruling that the lower court’s decision was lawful and leaving in force the ruling that awarded benefits to the claimant under Law No. 189/2000. The dispute concerned whether a minor born in refugee status during their parents' ethnic persecution was entitled to compensation as a victim of forced displacement; the appellant argued the child was not originally domiciled in the displaced locality and thus did not meet the statutory definition of being "displaced" under Article 1(c), while the claimant argued for equitable standing based on the parents' status. The Court held that the lower court correctly interpreted Article 1(c) of Government Ordinance No. 105/1999 and Article 2 of Government Order No. 127/2000 to establish that ethnic persecution constitutes a continuous deprivation of rights throughout the period of displacement, and that a minor's legal domicile being fixed with their parents meant they suffered identical deprivations and thus qualified for the benefits granted to victims of ethnic persecution.
Legislator headnote
AI generatedart. 1 lit. c) din Legea nr. 189/2000, art. 312 C. proc. civ; Eligibility for ethnic persecution compensation under Law No. 189/2000 for minors born in refugee status during parental displacement: 189/2000. The dispute concerned whether a minor born in refugee status during their parents' ethnic persecution was entitled to compensation as a victim of forced displacement; the appellant argued the child was not originally domiciled in the displaced locality and thus did not meet the statutory definition of being "displaced" under Article 1(c), while the claimant argued for equitable standing based on the parents' status. The Court held that the lower court correctly interpreted Article 1(c) of Government Ordinance No. 105/1999 and Article 2 of Government Order No. 127/2000 to establish that ethnic persecution constitutes a continuous deprivation of rights throughout the period of displacement, and that a minor's legal domicile being fixed with their parents meant they suffered identical deprivations and thus qualified for the benefits granted to victims of ethnic persecution.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedKey legal questions extracted by Legislator
AI generatedProcedural basis cited to dismiss the appeal as unfounded.
Full text
Asupra recursului de față;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată la Curtea de Apel Oradea, la 31 octombrie 2003, Casa Județeană de Pensii Bihor a declarat recurs împotriva sentinței nr. 434/CA/2003, pronunțată de Curtea de Apel Oradea, solicitând casarea acesteia, pentru nelegalitate.
În motivarea recursului s-a susținut că reclamantul C.I. nu era născut la data strămutării părinților săi și ca urmare, nu avea un domiciliu de unde să fi fost strămutat în altă localitate, decât cea de domiciliu, din motive etnice, așa cum prevede art. 1 lit. c) din Legea nr. 189/2000.
C.I., prin întâmpinare, a solicitat respingerea recursului, întrucât, deși s-a născut în refugiu, se consideră îndreptățit a beneficia de drepturile Legii nr. 189/2000, având calitatea de refugiat, asemenea părinților săi care erau refugiați.
În cauză, părțile nu au depus acte noi.
Din ansamblul probelor administrate la instanța de fond, Înalta Curte de Casație și Justiție constată că sentința nr. 434/CA din 20 octombrie 2003 a Curții de Apel Oradea, secția comercială și de contencios administrativ, prin care s-a admis acțiunea petentului, făcându-se aplicarea art. 1 lit. c) din O.G. 105/1999, aprobată prin Legea nr. 189/2000, este legală.
Instanța de fond a reținut că din interpretarea art. 1 lit. c) din O.G. nr. 105/1999, art. 2 din H.G. nr. 127/2000, rezultă că strămutarea din localitatea de domiciliu, în alta, pe criterii etnice, este o modalitate de persecuție etnică, această persecuție etnică durând pe toată perioada strămutării.
Pe perioada strămutării, persoana supusă acestui regim de persecuție etnică, a fost privată de folosirea locuinței sale, a tuturor bunurilor sale, fiind obligată în același timp, să accepte condițiile ce au existat în localitatea în care a fost strămutată.
Intimatul-reclamant a avut același statut juridic, cu părinții săi, ce au suferit persecuții etnice și au fost strămutați (strămutarea însemnând inclusiv refugiul), suferind aceleași privațiuni, ca și părinții săi. Mai mult, copilul minor născut în refugiul părinților săi, a avut domiciliul legal la părinții săi, deci neputându-și alege un alt domiciliu, a fost obligat, ca și părinții săi, să suporte privațiunile impuse de această situație, privațiuni datorate persecuțiilor etnice.
Așa fiind, hotărârea atacată fiind legală, recursul declarat va fi respins, potrivit art. 312 C. proc. civ.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge recursul declarat de Casa Județeană de Pensii Bihor împotriva sentinței civile nr. 434 din 20 octombrie 2003 a Curții de Apel Oradea, ca nefondat.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 22 septembrie 2004.