Jurisdictional competence for incidental proof preservation: requirement of a pending main lawsuit to override territorial venue rules

Şedinţa publică din data de 28 ianuarie 2021

Asupra conflictului negativ de faţă, constată următoarele:

I. Cererea:

Prin cererea înregistrată la 12 octombrie 2020 pe rolul Curţii de Apel Craiova, secţia contencios administrativ şi fiscal, reclamanţii A. şi B., în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Transporturilor, Infrastructurii şi Telecomunicaţiilor prin Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere S.A., au solicitat în temeiul dispoziţiilor art. 203 şi art. 359 şi următoarele C. proc. civ., să se constate de urgenţă părerea unui expert în domeniul dendrologic, care să identifice în raportul de expertiză existenţa unui număr de 500 de arbori (carpinus betulus - ulm) din Turkestan, plantaţi pe suprafaţa de 510 mp, proprietatea exclusivă a reclamanţilor, suprafaţă supusă exproprierii, şi să se stabilească valoarea arborilor la preţul de circulaţie al acestora.

În motivarea cererii, reclamanţii au arătat că prin Hotărârile de guvern nr. 537/2019 şi nr. 626/2020, emise pentru modificarea şi completarea Anexei nr. 2 la Hotărârea Guvernului nr. 217/2019 privind declanşarea procedurilor de expropriere a imobilelor proprietatea privată ce constituie coridorul de expropriere al lucrării de utilitate publică de interes naţional Drum expres Craiova - Piteşti şi legăturile la drumurile existente aflate pe raza localităţii Găneasa, s-a dispus exproprierea suprafeţei de 510 mp, proprietatea reclamanţilor.

Anterior înregistrării cauzei în care s-a ivit prezentul conflict de competenţă, respectiv la 17 august 2020 a fost înregistrat pe rolul Curţii de Apel Bucureşti dosarul nr. x/2020, având ca obiect:

1. suspendarea Hotărârilor de Guvern nr. 537/2019 în vigoare de la 30 iulie 2019 şi fără număr Hotărâre pentru modificarea şi completarea anexei 2 la Hotărârea Guvernului nr. 217/2019 privind declanşarea procedurilor de expropriere a imobilelor proprietate privată care constituie coridorul de expropriere al lucrării de utilitate publică de interes naţional "Drum expres Craiova-Piteşti şi legăturile la drumurile existente" tronsonul 2 aflate pe raza localităţilor Bârza, Piatra Olt Slătioara, Calea x, Balş, Bobiceşti, Găneasa, Milcov şi Slatina din judeţul Olt până la judecarea în fond a litigiului;

2. admiterea contestaţiei şi anularea hotărârilor de guvern de stabilire a cuantumului despăgubirilor privind exproprierea suprafeţelor de 10 mp iniţial, iar ulterior de 510 mp, teren care reprezintă proprietatea exclusivă a reclamanţilor, situat în comuna Găneasa, sat Oltişoru, str, Caracal nr. 2, jud. Olt, în baza art. 5 alin. (1) din legea nr. 255/2010;

3. constatarea şi stabilirea pe cale judecătorească a despăgubirilor definitive cuvenite reclamanţilor, anterior emiterii ultimei hotărâri de guvern, conform art. 20 din legea nr. 255/2010.

II. Hotărârea Curţii de Apel Bucureşti:

Prin sentinţa nr. 823 din 22 septembrie 2020, Curtea de Apel Bucureşti a dispus declinarea competenţei de soluţionare a cauzei în favoarea Curţii de Apel Craiova, ca instanţă de fond.

Reclamanţii au susţinut că, întrucât până la introducerea prezentei acţiuni încheierea de declinare nu a fost redactată, iar dosarul nu a fost transmis Curţii de Apel Craiova, au solicitat acestei instanţe ca, pe calea ordonanţei preşedinţiale, să se dispună:

- suspendarea provizorie a hotărârilor de guvern indicate, până la efectuarea unei expertize judiciare in domeniu dendrologic, având ca obiect identificare numărului de arbori si evaluarea ştiinţifică a acestora,

- efectuarea unei expertize tehnice judiciare având ca obiect identificarea arborilor şi evaluarea acestora.

Prin încheierile nr. 199/02.10.2020 şi nr. 200/05.10.2020, Curtea de Apel Craiova a respins cererile de ordonanţă preşedinţială.

Până la data introducerii prezentei acţiuni, dosarul de fond nu fusese transferat de la Curtea de Apel Bucureşti la Curtea de Apel Craiova, iar cele două încheieri prin care s-au respins cele două ordonanţe preşedinţiale nu au fost redactate şi nu au fost comunicate reclamanţilor.

Prin sentinţa nr. 212 din 13 octombrie 2020, Curtea de Apel Craiova a admis excepţia necompetenţei materiale şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Slatina.

În motivare, instanţa a reţinut incidenţa art. 364 C. proc. civ., prin raportare la art. 360 alin. (1) C. proc. civ., care dispun că "cererea se va îndrepta, înainte de judecată, la judecătoria în circumscripţia căreia se află martorul sau obiectul constatării, iar în timpul judecăţii, la instanţa care judecă procesul în primă instanţă".

Cum dosarul de fond nu s-a înregistrat pe rolul Curţii de Apel Craiova, instanţa a apreciat că Judecătoria Slatina este competentă a soluţiona cererea de asigurare a probelor.

III. Hotărârea Judecătoriei Slatina:

Învestită prin declinare, Judecătoria Slatina a pronunţat sentinţa nr. 4934 din 11 noiembrie 2020, prin care a admis excepţia necompetenţei materiale, invocată din oficiu, a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Curţii de Apel Craiova, a constatat existenţa conflictului negativ de competenţă, a suspendat din oficiu cauza şi înaintat dosarului instanţei supreme în vederea pronunţării regulatorului de competenţă.

În motivarea soluţiei pronunţate, instanţa a reţinut incidenţa art. 359 alin. (1) şi art. 360 alin. (1) C. proc. civ., precum şi împrejurarea că la 17 august 2020 pe rolul Curţii de Apel Bucureşti a fost înregistrat dosarul nr. x/2020 având ca obiect suspendare executare act administrativ - Hotărârea nr. 537/2019.

Prin sentinţa nr. 823 din 22 septembrie 2020, Curtea de Apel Bucureşti a admis excepţia necompetenţei teritoriale, invocată de către pârâţi, şi a declinat cauza spre competentă soluţionare în favoarea Curţii de Apel Craiova, secţia contencios administrativ şi fiscal.

Judecătoria a reţinut că la data formulării cererii din dosarul pendinte (12 octombrie 2020) exista deja o cerere cu privire la fondul cauzei - respectiv dosarul nr. x/2020 înregistrat pe rolul Curţii de Apel Bucureşti şi care a fost declinat la data de 22 septembrie 2020 în favoarea Curţii de Apel Craiova, dosar ce are ca obiect, printre altele, constatarea despăgubirilor pentru cei 500 arbori.

Prin urmare, raportat la dispoziţiile art. 360 alin. (1) C. proc. civ., competenţa de soluţionare a cererii de asigurare dovezi nu aparţine judecătoriei, ci instanţei care soluţionează litigiul în primă instanţă şi căreia i-a fost declinat fondul, respectiv Curţii de Apel Craiova.

Împrejurarea că dosarul de fond nu a fost încă înregistrat pe rolul instanţei de fond, nefiind transmis încă de către Curtea de Apel Bucureşti, nu determină competenţa judecătoriei, care ar fi competentă numai dacă cererea a fost promovată pe cale principală, nu şi pe cale incidentală, precum în prezenta cauză.

În urma verificărilor efectuate în sistemul Ecris, instanţa a constatat că dosarul nr. x/2020 a fost înregistrat pe rolul Curţii de Apel Craiova la 6 noiembrie 2020.

IV. Soluţia şi considerentele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie:

Cu privire la conflictul negativ de competenţă cu a cărui judecată a fost legal sesizată în temeiul dispoziţiilor art. 133 pct. 2, coroborate cu cele ale art. 135 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte reţine următoarele:

Obiectul principal al prezentului litigiu îl reprezintă soluţionarea cererii de asigurare dovezi, în temeiul dispoziţiilor art. 203 şi art. 359 şi următoarele C. proc. civ.

Prin urmare, astfel cum au reţinut şi instanţele între care s-a ivit prezentul conflict negativ de competenţă, art. 360 alin. (1) C. proc. civ. reglementează competenţa de soluţionare a cererii de asigurare dovezi: cererea se va îndrepta, înainte de judecată, la judecătoria în circumscripţia căreia se află martorul sau obiectul constatării, iar în timpul judecăţii, la instanţa care judecă procesul în prima instanţă.

Aşadar, competenţa de soluţionare a cererii de asigurare a dovezilor diferă în funcţie de momentul formulării acestei cereri, în raport de împrejurarea dacă există sau nu înregistrat proces cu privire la fondul pretenţiilor (dosar de fond) pe rolul instanţelor de judecată.

Prima ipoteză - înainte de judecată - se referă la situaţia asigurării probelor pe cale principală, respectiv înainte de pornirea procesului în care proba asigurată va fi folosită.

Cea de-a doua ipoteză prevăzută de textul de lege - în timpul judecăţii - stabileşte competenţa de soluţionare în favoarea instanţei care judecă în fond (în primă instanţă) procesul în care vor fi folosite probele asigurate. În acest caz asigurarea probelor are loc pe cale incidentală, conform art. 30 alin. (5) C. proc. civ., indiferent dacă procesul se mai află sau nu pe rolul primei instanţe, cu aplicarea regulii prevăzute de art. 123 C. proc. civ.

În ceea ce priveşte litigiul principal, se reţine că la data formulării cererii de asigurare a probelor exista deja înregistrată o cauză în care se judeca procesul în primă instanţă, respectiv dosarul de fond nr. x/2020 având ca obiect trei capete de cerere:

1. suspendarea Hotărârilor de Guvern nr. 537/2019 în vigoare de la 30 iulie 2019 şi fără număr Hotărâre pentru modificarea şi completarea anexei 2 la Hotărârea Guvernului nr. 217/2019 privind declanşarea procedurilor de expropriere a imobilelor proprietate privată care constituie coridorul de expropriere al lucrării de utilitate publică de interes naţional "Drum expres Craiova-Piteşti şi legăturile la drumurile existente" tronsonul 2 aflate pe raza localităţilor Bârza, Piatra Olt Slătioara, Calea x, Balş, Bobiceşti, Găneasa, Milcov şi Slatina din judeţul Olt până la judecarea în fond a litigiului;

2. admiterea contestaţiei şi anularea hotărârilor de guvern de stabilire a cuantumului despăgubirilor privind exproprierea suprafeţelor de 10 mp iniţial, iar ulterior de 510 mp, teren care reprezintă proprietatea exclusivă a reclamanţilor, situat în comuna Găneasa, sat Oltişoru, str, Caracal nr. 2, jud. Olt, în baza art. 5 alin. (1) din legea nr. 255/2010;

3. constatarea şi stabilirea pe cale judecătorească a despăgubirilor definitive cuvenite reclamanţilor, anterior emiterii ultimei hotărâri de guvern, conform art. 20 din legea nr. 255/2010.

În acest dosar, prin sentinţa nr. 823 din 22 septembrie 2020, Curtea de Apel Bucureşti a admis excepţia necompetenţei teritoriale, invocată de pârâţi, şi a declinat cauza spre competentă soluţionare în favoarea Curţii de Apel Craiova, secţia contencios administrativ şi fiscal.

Instanţa nu a examinat excepţia necompetenţei materiale în ceea ce priveşte capătul trei de cerere, prin care reclamanţii au solicitat constatarea investiţiilor efectuate şi stabilirea pe cale judecătorească a despăgubirilor, astfel cum a fost invocată de către pârâţi, apreciind că analiza acesteia comportă şi aprecieri cu privire la raportul de accesorialitate sau independenţă a celorlalte capete de cerere, respectiv incidenţa dispoziţiilor art. 123 C. proc. civ., aspecte ce pot fi examinate doar de instanţa competentă teritorial şi material să soluţioneze capătul principal de cerere.

În urma declinării de competenţă, dosarul de fond nr. x/2020 a fost înregistrat pe rolul Curţii de Apel Craiova, secţia contencios administrativ şi fiscal, instanţă care la primul termen de judecată, din 2 decembrie 2020, a disjuns capătul trei de cerere, vizând constatarea şi stabilirea pe cale judecătorească a despăgubirilor definitive cuvenite reclamanţilor, prorogând discutarea excepţiei de necompetenţă în acest dosar (cu nr. x/2020).

În speţă, se constată, aşadar, că la data formulării cererii ce face obiectul dosarului în care s-a ivit prezentul conflict de competenţă (12 octombrie 2020) exista deja înregistrată o cerere privind fondul cauzei, cerere de chemare în judecată ce a făcut obiectul dosarului nr. x/2020 înregistrat iniţial pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, fiind declinată competenţa în favoarea Curţii de Apel Craiova, dosar din care s-a disjuns capătul trei de cerere.

Cererea de constatare de urgenţă a stării de fapt formulată de reclamanţi în temeiul art. 364 C. proc. civ. are legătură cu valoarea despăgubirilor la care sunt îndreptăţiţi reclamanţii în urma exproprierii, despăgubiri ce fac obiectul capătului trei al dosarului de fond cu nr. x/2020, dosar înregistrat la 17 august 2020 pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, în care a fost disjuns capătul trei de cerere, fiind format dosarul nr. x/2020.

Împrejurarea că, în urma declinării competenţei, dosarul de fond nu fusese încă înregistrat pe rolul Curţii de Apel Craiova, nu are efect asupra determinării competenţei de soluţionare a cererii de asigurare probe.

Cum cererea de constatare de urgenţă a unei stări de fapt formulată la 12 octombrie 2020, întemeiată pe dispoziţiile art. 364 C. proc. civ., a fost promovată după înregistrarea dosarului nr. x/2020 ce vizează fondul litigiului (dosar înregistrat la 17 august 2020), raportat la prevederile art. 360 alin. (1) C. proc. civ., competenţa de soluţionare a cererii aparţine instanţei care judecă procesul în primă instanţă, respectiv Curţii de Apel Craiova.

Pentru aceste considerente, în aplicarea dispoziţiilor legale anterior menţionate, Înalta Curte urmează a stabili competenţa de soluţionare în primă instanţă a cererii în favoarea Curţii de Apel Craiova, secţia contencios administrativ şi fiscal.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Curţii de Apel Craiova, secţia contencios administrativ şi fiscal.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 28 ianuarie 2021.