Principal appeal annulled as unfiled for unpaid court fee; incidental appeal ineffective, damages award stands

Şedinţa publică din data de 15 septembrie 2020

Asupra cauzei de faţă, constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei:

I.1. Obiectul cauzei:

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Tribunalului Constanţa, secţia I civilă, la data de 17 iunie 2014, sub nr. x/2014, reclamanta A. a chemat în judecată pe pârâtele B. şi C. solicitând instanţei obligarea acestora în solidar la plata sumei de 250.000 RON reprezentând daune morale aduse onoarei, demnităţii şi reputaţiei profesionale, conform art. 7 din O.U.G. nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru.

Pârâtele B. şi C. au formulat cerere reconvenţională prin care au solicitat obligarea reclamantei la plata sumei de 275.000 RON reprezentând daune morale aduse onoarei, demnităţii şi reputaţiei profesionale de care se bucură în societate, astfel: 250.000 RON către B. şi 25.000 RON pentru C..

I.2. Hotărârea pronunţată de Tribunalul Constanţa, secţia I civilă:

Prin sentinţa civilă nr. 1104 din data de 26 aprilie 2018 Tribunalul Constanţa, secţia I civilă a admis în parte cererea reclamantei A., a obligat pe pârâta B. la plata către reclamantă a sumei de 5.000 RON cu titlu de daune morale şi a respins cererea reconvenţională ca nefondată.

I.3. Hotărârea pronunţată de Curtea de Apel Constanţa, secţia I civilă:

Prin decizia civilă nr. 211/C din data de 7 decembrie 2018, Curtea de Apel Constanţa, secţia I civilă a respins apelul formulat de B. împotriva sentinţei civile nr. 1104 din data de 26 aprilie 2018, pronunţate de Tribunalul Constanţa, secţia I civilă, în dosarul nr. x/2014, ca nefondat; a admis apelul formulat de reclamanta A. împotriva aceleiaşi sentinţe; a schimbat în parte sentinţa apelată, în sensul că a obligat pe pârâta B. la plata către reclamantă a sumei de 7.500 RON cu titlu de daune morale; a menţinut celelalte dispoziţii ale sentinţei apelate.

I.4. Calea de atac formulată în cauză:

Împotriva deciziei pronunţate de curtea de apel pârâta B. a declarat recurs principal, iar reclamanta A. a formulat recurs incident.

II. Procedura derulată în faţa Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie:

II.1. Înregistrarea dosarului la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie:

Cauza a fost înregistrată pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia I civilă la data de 22 august 2019 şi a fost repartizată aleatoriu spre soluţionare completului de filtru nr. 2.

II.2. Raportul vizând admisibilitatea în principiu a recursurilor:

Prin raportul privind admisibilitatea în principiu a recursurilor, raportorul şi-a exprimat opinia în sensul că acestea sunt formulate în termen legal, îndeplinesc condiţiile de formă prevăzute de art. 486 alin. (1) lit. a), c) şi e) C. proc. civ., sub sancţiunea nulităţii, iar părţile au deschisă calea de atac a recursului împotriva deciziei recurate.

În ceea ce priveşte obligaţia de plată a taxei judiciare de timbru, raportorul a reţinut că recurenta-pârâtă B. nu a făcut dovada achitării taxei judiciare de timbru în cuantumul stabilit de către instanţă, aspect faţă de care este incidentă excepţia netimbrării căii de atac, iar recursul incident declarat de recurenta-reclamantă A. este legal timbrat, partea făcând dovada achitării taxei judiciare de timbru în cuantumul stabilit de către instanţă, respectiv 100 RON.

Cu privire la criticile formulate de recurente, raportorul a constatat că recurenta-pârâtă B. a invocat incidenţa motivelor de casare reglementate de art. 488 alin. (1) pct. 5, 6 şi 8 C. proc. civ., iar recurenta-reclamantă A. a încadrat criticile formulate în motivul de casare reglementat de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., completul de filtru urmând să aprecieze dacă cele invocate de către recurente pot fi încadrate în cazurile de casare expres prevăzute de lege sau dacă este incidentă sancţiunea nulităţii prevăzute de art. 489 alin. (2) C. proc. civ. sau a inadmisibilităţii recursului incident.

Totodată, raportorul a reţinut că, prin întâmpinarea formulată în cauză, recurenta-reclamantă A. a invocat excepţia nulităţii recursului principal, susţinând că aceasta nu a indicat normele de drept încălcate.

Cu privire la recursul incident, a constatat că acesta are un caracter accesoriu faţă de recursul principal, astfel cum rezultă din dispoziţiile art. 472 alin. (2) C. proc. civ.

Completul de filtru nr. 2, prin rezoluţia din data de 2 iunie 2020, constatând că raportul întruneşte condiţiile prevăzute de art. 493 alin. (3) C. proc. civ., a dispus comunicarea acestuia părţilor pentru ca acestea să depună puncte de vedere, conform dispoziţiilor art. 493 alin. (4) C. proc. civ.

În cauză, părţile nu au formulat puncte de vedere cu privire la raportul vizând admisibilitatea în principiu a recursurilor.

II.3. Considerentele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie asupra recursurilor:

Analizând recursurile în condiţiile art. 493 alin. (5) C. proc. civ., reţinând şi prevederile art. 499 teza finală C. proc. civ., potrivit cărora în cazul în care recursul se respinge fără a fi cercetat în fond, hotărârea de recurs va cuprinde numai motivarea soluţiei fără a se evoca şi analiza motivele de casare, Înalta Curte reţine următoarele:

Recursul principal declarat de pârâta B.:

Faţă de împrejurarea că prin raportul privind admisibilitatea în principiu a recursului au fost reţinute excepţiile netimbrării şi a nulităţii recursului, Înalta Curte constată că prioritară este analiza excepţiei netimbrării căii de atac, legala învestire a instanţei fiind condiţionată de îndeplinirea obligaţiei de achitare a taxei judiciare de timbru prevăzute de lege.

Potrivit dispoziţiilor art. 24 din O.U.G. nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru:

"(1) Recursul împotriva hotărârilor judecătoreşti se taxează cu 100 RON dacă se invocă unul sau mai multe dintre motivele prevăzute la art. 488 alin. (1) pct. 1-7 din C. proc. civ.. (2) În cazul în care se invocă încălcarea sau aplicarea greşită a normelor de drept material, pentru cereri şi acţiuni evaluabile în bani, recursul se taxează cu 50% din taxa datorată la suma contestată, dar nu mai puţin de 100 RON; în aceeaşi ipoteză, pentru cererile neevaluabile în bani, cererea de recurs se taxează cu 100 RON".

De asemenea, art. 33 alin. (1) din acelaşi act normativ prevede că taxele judiciare de timbru se plătesc anticipat, iar pentru situaţia în care cererea de chemare în judecată este netimbrată sau insuficient timbrată, alin. (2) al art. 33 din O.U.G. nr. 80/2013 statuează că instanţa va pune în vedere reclamantului, în condiţiile art. 200 alin. (2) teza I C. proc. civ., obligaţia de a timbra cererea în cuantumul stabilit de instanţă şi de a transmite dovada achitării acestei taxe în cel mult 10 zile de la primirea comunicării instanţei.

În acelaşi timp, dispoziţiile art. 486 alin. (2) C. proc. civ. prevăd că la cererea de recurs se va ataşa dovada achitării taxei de timbru, conform legii. Lipsa menţiunilor prevăzute la alin. (1) lit. a) şi c)-e), precum şi neîndeplinirea cerinţelor prevăzute de alin. (2) sunt sancţionate, potrivit alin. (3) al art. 486 C. proc. civ., cu nulitatea.

În speţă, prin rezoluţia din data de 10 septembrie 2019, s-a pus în vedere recurentei-pârâte B. să facă dovada achitării taxei judiciare de timbru în cuantum de 200 RON, în temeiul dispoziţiilor art. 24 alin. (1) şi (2) din O.U.G. nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, sub sancţiunea anulării cererii, reţinându-se că recurenta-pârâtă a susţinut incidenţa motivelor de casare reglementate de art. 5, 6 şi 8 C. proc. civ.

Această obligaţie a fost comunicată recurentei-pârâte la data de 17 septembrie 2019, astfel cum rezultă din adresa emisă la data de 10 septembrie 2019 şi din dovada de înmânare a acesteia, aflate la dosar.

Totodată, prin raportul vizând admisibilitatea în principiu a recursului s-a reţinut că recurenta-pârâtă B. nu a făcut dovada achitării taxei judiciare de timbru, împrejurare faţă de care este incidentă excepţia netimbrării căii de atac.

Raportul privind admisibilitatea în principiu a fost comunicat recurentei-pârâte B. la data de 16 iunie 2020, astfel cum rezultă din dovada de înmânare aflată la dosarul de recurs.

Cu toate că obligaţia de achitare a taxei judiciare de timbru i-a fost comunicată la data de 17 septembrie 2019 şi, ulterior, prin raportul întocmit cu privire la admisibilitatea în principiu a recursului, recurenta-pârâtă B. nu a depus la dosar dovada achitării taxei judiciare de timbru.

Prin urmare, reţinând că recurenta-pârâtă B. nu a făcut dovada achitării taxei judiciare de timbru în cuantumul stabilit de către instanţă, în raport de prevederile art. 24 alin. (1) şi (2) din O.U.G. nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, Înalta Curte va face aplicarea sancţiunii nulităţii prevăzute de art. 486 alin. (3) C. proc. civ. şi va anula recursul principal ca netimbrat.

Recursul incident formulat de reclamanta A.:

Conform art. 491 alin. (1) C. proc. civ., dispoziţiile art. 472 din acelaşi cod, care reglementează apelul incident, se aplică în mod corespunzător recursului incident.

Potrivit dispoziţiilor art. 472 alin. (2) C. proc. civ., dacă apelantul principal îşi retrage apelul sau dacă acesta este respins ca tardiv, ca inadmisibil ori pentru alte motive care nu implică cercetarea fondului, apelul incident rămâne fără efect.

Prin urmare, în aplicarea dispoziţiilor art. 491 alin. (1) raportat la art. 472 alin. (2) C. proc. civ., reţinând că recursul principal declarat de pârâta B. urmează a fi anulat ca netimbrat, soluţie care nu presupune cercetarea fondului, ci doar verificarea îndeplinirii condiţiilor de formă ale cererii de recurs, Înalta Curte va constata rămas fără efect recursul incident formulat de reclamanta A..

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Anulează ca netimbrat recursul principal declarat pârâta B. împotriva deciziei civile nr. 211/C din data de 7 decembrie 2018 a Curţii de Apel Constanţa, secţia I civilă.

Constată rămas fără efect recursul incident formulat de reclamanta A. împotriva aceleiaşi decizii.

Fără cale de atac.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 15 septembrie 2020.