Territorial competence for tabular rectification actions: alternative jurisdiction permitting choice between defendant's seat and property location

Şedinţa publică din data de 15 septembrie 2020

I. Circumstanţele cauzei:

1. Obiectul cauzei:

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Sectorului 3 Bucureşti la data de 30 octombrie 2019, sub nr. x/2019, reclamanţii A. şi B., în contradictoriu cu pârâţii Agio Wierzytelnosci Plus Niestandaryzowany Fundusz Inwestycyjny Zamkniety S.A., B.E.J. C. şi Oficiul de Cadastru şi Publicitate Imobiliară Suceava, au solicitat radierea sarcinilor din următoarele Cărţi Funciare: nr. 8582 Mănăstirea Humorului; nr. 9070 Mănăstirea Humorului, nr. 8068 Mănăstirea Humorului; cu cheltuieli de judecată.

2. Hotărârile care au generat conflictul negativ de competenţă:

2.1. Prin sentinţa civilă nr. 1467 din data de 25 februarie 2020 pronunţată în dosarul nr. x/2019, Judecătoria Sectorului 3 Bucureşti a admis excepţia necompetentei teritoriale, invocată din oficiu, şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Gura Humorului.

Pentru a hotărî astfel, în esenţă, Judecătoria Sectorului 3 Bucureşti, având în vedere obiectul cererii cu privire la care reclamanţii au investit instanţa de judecată şi dreptul de ipotecă ce constituie sarcina a cărei radiere o solicită, a făcut aplicarea dispoziţiilor art. 117 C. proc. civ., potrivit cărora "(1) Cererile privitoare la drepturile reale imobiliare se introduc numai la instanţa în a cărei circumscripţie este situat imobilul. (2) Când imobilul este situat în circumscripţiile mai multor instanţe, cererea se va face la instanţa domiciliului sau reşedinţei pârâtului, dacă aceasta se află în vreuna dintre aceste circumscripţii, iar în caz contrar, la oricare dintre instanţele în circumscripţiile cărora se află imobilul. (3) Dispoziţiile alin. (1) şi (2) se aplică, prin asemănare, şi în cazul acţiunilor posesorii, acţiunilor în grăniţuire, acţiunilor privitoare la îngrădirile dreptului de proprietate imobiliară, precum şi în cazul celor de împărţeală judiciară a unui imobil, când indiviziunea nu rezultă din succesiune".

2.2. Învestită cu soluţionarea cauzei, Judecătoria Gura Humorului, prin sentinţa civilă nr. 381 din data de 25 iunie 2020, pronunţată în dosarul nr. x/2019, a admis excepţia de necompetenţă teritorială a acestei judecătorii, invocată din oficiu, a constatat că există conflict de competenţă negativ între Judecătoria Sectorului 3 Bucureşti şi Judecătoria Gura Humorului şi a trimis cauza Înaltei Curţi de Justiţie şi Casaţie pentru pronunţarea regulatorului de competenţă.

Astfel, Judecătoria Gura Humorului a reţinut că obiectul învestirii constă într-o cerere în rectificare tabulară, întrucât se doreşte radierea unor ipoteci înscrise în cărţile funciare şi, prin urmare, în cauză sunt incidente dispoziţiile art. 113 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ., precum şi cele ale art. 112 alin. (1) C. proc. civ., dispoziţii legale ce stabilesc norme de competenţă teritorială alternativă, de ordine privată.

A constatat că reclamanţii aveau facultatea de a alege să sesizeze instanţa în a cărei circumscripţie domiciliază sau are sediul unul dintre pârâţi sau instanţa locului unde se află imobilul, iar aceştia au înţeles să sesizeze Judecătoria Sectorului 3 Bucureşti, în a cărei circumscripţie se află sediul pârâtei Agio Wierzytelnosci Plus Niestandaryzowany Fundusz Inwestycyjny Zamkniety S.A.

Totodată, a reţinut că, în raport de dispoziţiile art. 130 alin. (3) C. proc. civ., excepţia de necompetenţă teritorială nu putea fi invocată din oficiu.

II. Considerentele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie cu privire la prezentul conflict negativ de competenţă:

Cu privire la conflictul negativ de competenţă, cu a cărui judecată a fost legal sesizată în baza art. 133 pct. 2 raportat la art. 135 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte reţine următoarele:

Dispoziţiile art. 133 pct. 2 C. proc. civ. prevăd că există conflict negativ de competenţă atunci când două sau mai multe instanţe şi-au declinat reciproc competenţa de a judeca acelaşi proces sau, în cazul declinărilor succesive, dacă ultima instanţă învestită îşi declină la rândul său competenţa în favoarea uneia dintre instanţele care anterior s-au declarat necompetente.

În speţă, Judecătoria Sectorului 3 Bucureşti şi Judecătoria Gura Humorului şi-au declinat reciproc competenţa de soluţionare a pricinii, prezentul conflict de competenţă fiind ivit ca urmare a constatărilor diferite ale celor două instanţe cu privire la obiectul cauzei şi, implicit, la normele de competenţă teritorială aplicabile în raport de acesta.

Astfel, Judecătoria Sectorului 3 Bucureşti a făcut aplicarea dispoziţiilor art. 117 C. proc. civ., care stabilesc instanţa competentă a soluţiona cererile privitoare la drepturile reale imobiliare, precum şi acţiunile posesorii, acţiunile în grăniţuire, acţiunile privitoare la îngrădirile dreptului de proprietate imobiliară, precum şi pe cele de împărţeală judiciară a unui imobil, când indiviziunea nu rezultă din succesiune, în timp ce Judecătoria Gura Humorului a reţinut că obiectul învestirii constă într-o cerere în rectificare tabulară şi a stabilit competenţa prin raportare la dispoziţiile art. 113 alin. (1) pct. 5 şi art. 112 alin. (1) C. proc. civ.

În plus, Judecătoria Gura Humorului a constatat că, în speţă, fiind vorba despre o competenţă de ordine privată, instanţa nu putea invoca din oficiu excepţia necompetenţei teritoriale.

Obiectul prezentului litigiu, astfel cum a reţinut şi Judecătoria Gura Humorului, în raport de dispoziţiile art. 907 alin. (1) şi (2) C. civ., îl reprezintă o cerere de rectificare tabulară, prin care reclamanţii au solicitat instanţei să dispună radierea sarcinilor din Cărţile Funciare nr. x Mănăstirea Humorului, nr. 9070 Mănăstirea Humorului şi nr. 8068 Mănăstirea Humorului.

Potrivit art. 907 alin. (1) C. civ., "Când o înscriere făcută în cartea funciară nu corespunde cu situaţia juridică reală, se poate cere rectificarea acesteia", iar, conform alin. (2) al aceluiaşi articol, "Prin rectificare se înţelege radierea, îndreptarea sau corectarea oricărei înscrieri inexacte efectuate în cartea funciară".

În materia competenţei teritoriale, regula de drept comun este înscrisă în dispoziţiile art. 107 alin. (1) C. proc. civ., potrivit cărora cererea de chemare în judecată se introduce la instanţa în a cărei circumscripţie domiciliază sau îşi are sediul pârâtul, dacă legea nu dispune astfel, iar, potrivit art. 112 alin. (1) C. proc. civ., cererea de chemare în judecată a mai multor pârâţi poate fi introdusă la instanţa competentă pentru oricare dintre aceştia.

Totodată, în raport de prevederile art. 113 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ., în afară de instanţele prevăzute la art. 107-112 din acelaşi act normativ, mai este competentă instanţa locului unde se află imobilul, pentru cererile în prestaţie tabulară, în justificare tabulară sau în rectificare tabulară.

Prin urmare, faţă de dispoziţiile legale anterior evocate, în situaţia unei acţiuni în rectificare tabulară îndreptată împotriva mai multor pârâţi, cum este cazul în speţa de faţă, sunt deopotrivă competente să soluţioneze pricina atât instanţa de la domiciliul oricăruia dintre pârâţi, cât şi instanţa locului unde se află imobilul.

Ca atare, în speţă, pentru soluţionarea cererii cu care a fost învestită instanţa de judecată - acţiune în rectificare tabulară (radiere ipotecă) - nu a fost instituită o competenţă teritorială exclusivă, ci, în temeiul dispoziţiilor art. 113 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ., o competenţă teritorială alternativă, de ordine privată.

Totodată, potrivit art. 116 C. proc. civ., reclamantul are alegerea între mai multe instanţe deopotrivă competente.

Astfel, în toate cazurile de competenţă teritorială alternativă, reclamantul este cel care face alegerea între mai multe instanţe deopotrivă competente, iar prin opţiunea acestuia, justificată legal de dispoziţiile art. 116 C. proc. civ., se stabileşte pe deplin competenţa teritorială a instanţei.

În speţă, prin depunerea cererii de chemare în judecată la Judecătoria Sectorului 3 Bucureşti, instanţă competentă a soluţiona pricina prin raportare la dispoziţiile art. 112 alin. (1) C. proc. civ. şi la sediul pârâtei Agio Wierzytelnosci Plus Niestandaryzowany Fundusz Inwestycyjny Zamkniety S.A., reclamanţii au învestit în mod legal această instanţă, fixând în mod definitiv competenţa în favoarea acesteia.

Totodată, potrivit dispoziţiilor art. 130 alin. (3) C. proc. civ., necompetenţa de ordine privată poate fi invocată doar de către pârât, astfel că invocarea excepţie necompetenţei teritoriale din oficiu de către Judecătoria Sectorului 3 Bucureşti s-a realizat cu nesocotirea acestor norme procesuale.

În consecinţă, în aplicarea dispoziţiilor legale menţionate, Înalta Curte va stabili competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Sectorului 3 Bucureşti.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Sectorului 3 Bucureşti.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 15 septembrie 2020.