Recourse annulled as inadmissible for failure to plead statutory illegality; costs awarded to land commission

Şedinţa publică din data de 9 iulie 2020

asupra cauzei de faţă, constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei

1. Obiectul cererii de revizuire

Prin încheierea civilă nr. 344/27.02.2018, pronunţată în dosarul nr. x/2017 Carei a admis în parte contestaţia la executare formulată de contestatoarea Comisia Locală Craidorolţ pentru aplicarea legii fondului funciar, soluţionată în contradictoriu cu intimatul A. (în calitate de moştenitor a defunctei B.) şi, în consecinţă: a anulat formele de executare silită efectuate în cadrul dosarului execuţional nr. x/2016 al B.E.J. C. în baza încheierii nr. 986/2017, pronunţate la data de 12.09.2017, în dosar nr. x/2017 al Judecătoriei Carei; a respins, ca neîntemeiat, capătul de cerere privind înlăturarea penalităţilor dispuse prin încheierea nr. 986/2017, pronunţată la data de 12.09.2017 în dosar nr. x/2017 al Judecătoriei Carei; în baza art. 717 alin. (2) teza finală C. proc. civ., intimatul a fost obligat plătească Biroului Executorului Judecătoresc C. suma de 90 RON cu titlu de cheltuieli ocazionate de copierea dosarului execuţional nr. x/2016; a obligat intimatul să plătească contestatoarei suma de 1.000 RON reprezentând parte a cheltuielilor de judecată avansate cu titlu de onorariu avocat.

Împotriva acestei încheieri a declarat apel contestatoarea Comisia locală de aplicare a Legii nr. 18/1991 Craidorolţ, precum şi intimatul A..

Prin decizia civilă nr. 399/Ap din 4.07.2018, Tribunalul Satu Mare, secţia I civilă a respins apelul intimatului şi a admis apelul promovat de contestatoarea Comisia locală de aplicare a Legii nr. 18/1991 Craidorolţ, cu consecinţa schimbării, în parte, a sentinţei atacate în sensul înlăturării penalităţilor stabilite în baza art. 906 alin. (5) C. proc. civ. a menţinut celelalte dispoziţii ale sentinţei atacate; a respins cererea apelantei de obligare a intimatului la plata cheltuielilor de judecată.

2. Hotărârea pronunţată în revizuire

Această ultimă hotărâre a fost atacată pe calea revizuirii de către revizuentul A., iar Tribunalul Satu Mare, instanţă învestită cu soluţionarea acesteia, şi-a declinat competenţa în favoarea Curţii de Apel Oradea, prin decizia civilă nr. 157/Ap din 17.04.2019.

Revizuentul şi-a întemeiat cererea de revizuire pe motivul de revizuire reglementat de art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ. şi a indicat ca fiind potrivnice următoarele hotărâri judecătoreşti: sentinţa civilă nr. 2/Ap din 4.01.2017 a Tribunalului Satu Mare şi decizia civilă nr. 399/Ap/4.07.2018 a Tribunalului Satu Mare. Ulterior au fost indicate alte două hotărâri pronunţate pe parcursul prezentului proces, după înregistrarea cererii de revizuire, respectiv sentinţa civilă nr. 1411/20.11.2018 şi sentinţa civilă nr. 1463/26.11.2018, ca fiind potrivnice deciziei civile nr. 399/Ap din 4.07.2018, iar mai apoi a fost menţionată şi încheierea nr. 344/2018.

Prin decizia civilă nr. 821A din 7 noiembrie 2019, Curtea de Apel Oradea, secţia I civilă a respins excepţiile de tardivitate şi de inadmisibilitate a revizuirii, invocate de intimata Comisia locală de aplicare a Legii nr. 18/1991 Craidorolţ. A respins, ca nefondată, cererea de revizuire formulată de revizuent şi a dispus obligarea acestuia la plata sumei de 3000 RON cheltuieli de judecată parţiale în favoarea intimatei Comisia Locală Craidorolţ.

3. Calea de atac formulată în cauză

Această ultimă decizie a fost atacată cu recurs de către revizuentul A.. Prin cererea de recurs întocmită olograf şi depusă în termenul legal au fost invocate următoarele aspecte:

Prin decizia civilă nr. 21R din 12.02.2019, pronunţată în dosarul nr. x/2018, Curtea de Apel Oradea a admis recursul formulat de revizuent în contradictoriu cu Comisia locală de aplicare a Legii nr. 18/1991 Craidorolţ împotriva deciziei civile nr. 463 din 19.09.2019 a Tribunalului Satu Mare, hotărâre pe care a casat-o cu trimitere spre rejudecare, cu următoarele indicaţii: instanţa, în rejudecare, să aibă în vedere că recurentul a ridicat în faţa curţii de apel excepţia de nulitate absolută în ceea ce priveşte depunerea contestaţiei de către Comisia locală cu încălcarea prevederilor art. 715 alin. (1) pct. 1 şi 3 raportat la art. 185 alin. (1) C. proc. civ. instanţa să lămurească care anume sunt hotărârile definitive potrivnice consemnate la pagina 4 alin. (4) şi (5) din considerentele deciziei civile nr. 21/2019. Revizuentul arată că, în acest dosar, Comisia locală nu a formulat contestaţia la executare cu respectarea termenului de 15 zile prevăzut de art. 715 alin. (1) pct. 3 C. proc. civ., astfel că toate actele de procedură efectuate peste termen sunt lovite de nulitate.

Curtea de Apel Oradea, prin hotărârea pronunţată în revizuire, a ignorat decizia sus-menţionată şi nu s-a pronunţat, astfel cum a fost învestită, asupra nulităţii contestaţiei la executare şi, implicit, asupra nulităţii absolute a încheierii civile nr. 344/27.02.2018. Mai mult, această instanţă nu aminteşte, în considerente, că prin decizia civilă nr. 21/2019 a fost admis recursul revizuentului şi s-a casat cu trimitere decizia civilă nr. 463 din 19.09.2018, pronunţată în acţiunea de revizuire a deciziei nr. 399/04.07.2018, care, potrivit art. 500 C. proc. civ. nu mai are nicio putere. Rezultă că, atât contestaţia la executare, cât şi încheierea nr. 344/2018 sunt lovite de nulitate. De asemenea, şi decizia civilă nr. 399/2018, precum şi celelalte hotărâri ale instanţelor care au stat la baza acesteia sunt lovite de nulitate.

În raport de a doua menţiune din decizia nr. 21/2019, recurentul arată care sunt hotărârile definitive potrivnice care au autoritate de lucru judecat, precum şi ceea ce s-a dispus prin acestea: sentinţa civilă nr. 2058/22.12.2006 a Judecătoriei Carei, pronunţată în dosarul nr. x/2006; încheierea nr. 801 din 25.05.2016, pronunţată de Judecătoria Carei în dosarul nr. x/2016; decizia civilă nr. 2 din 04.01.2017 a Tribunalului Satu Mare.

Curtea de apel a reţinut neîndeplinirea condiţiilor pentru a se invoca autoritatea de lucru judecat, respectiv că în primul proces au compărut în calitate de părţi Comisia judeţeană în calitate de contestatoare şi A. în calitate de intimat, aspecte ce rezultă din sentinţa civilă nr. 885/23.08.2016, iar, în al doilea proces, calitatea de contestatoare a aparţinut Comisiei locale Craidorolţ, neexistând identitate de părţi în cazul celor două litigii (încheierea nr. 399/2018).

Consideră recurentul că instanţa a ajuns la această concluzie pentru a elimina autoritatea de lucru judecat a deciziei civile nr. 2 din 04.01.2017, prin eliminarea încheierii nr. 801/23.05.2016, încheiere care a stat la baza admiterii cererii formulată de BEJ C. privind încuviinţarea executării silite a sentinţei civile nr. 2058/2006. Decizia nr. 885 din 23.08.2016 şi decizia civilă nr. 2 din 04.01.2017 privesc acelaşi obiect şi aceeaşi cauză, fiind pronunţate în baza încheierii nr. 801/2016, în care figurează ca părţi creditorul A. şi debitoarele Comisia judeţeană Satu Mare şi Comisia locală Craidorolţ.

Prin motivele de recurs se reproşează curţii de apel şi că nu s-a pronunţat pe aspectul vizând stabilirea penalităţilor de întârziere în baza prevederilor art. 906 alin. (4) C. proc. civ. în raport de sentinţa civilă nr. 399 din 04.07.2018 şi de încheierea nr. 986/12.09.2017.

Mai susţine recurentul că decizia civilă nr. 399 din 2018, după casare, nu mai are nicio putere prin efectul art. 500 alin. (1) C. proc. civ., pe de o parte, iar, pe de altă parte, încalcă autoritatea de lucru judecat a încheierii nr. 801 din 25.05.2016, care are legătură directă cu decizia civilă nr. 2Ap din 04.01.2017, a încheierii nr. 986 din 12.09.2017 de stabilire a penalităţilor de întârziere şi a sentinţei civile nr. 837 din 13.06.2018, care stabileşte suma definitivă datorată de debitoare.

Se mai învederează că, urmare a încheierii civile nr. 344/27.02.2018, prin care au fost desfiinţate formele de executare silită efectuate în dosarul execuţional nr. x/2016, precum şi a pronunţării deciziei civile nr. 399/04.07.2018, prin care au fost înlăturate penalităţile de întârziere, toate hotărârile pronunţate ulterior sunt desfiinţate de drept.

Pentru toate motivele expuse, recurentul solicită admiterea recursului cu consecinţa casării hotărârii pronunţate de instanţa de revizuire.

Ulterior, la 24 februarie 2020, aceeaşi parte a depus precizări la motivele de recurs formulate în cauză, precum şi cererea de recurs tehnoredactată.

La data de 28 mai 2020 au fost înregistrate la dosar, urmare a primirii de către recurent raportului privind admisibilitatea în principiu a recursului, completări la motivele de recurs.

4. Procedura de filtru

Raportul întocmit în cauză, în condiţiile art. 493 alin. (2) şi (3) C. proc. civ. a fost analizat în completul filtru, fiind comunicat părţilor potrivit dovezilor de comunicare aflate la dosarul de recurs.

5. Apărările formulate în cauză

Intimata Comisia locală de aplicare a Legii nr. 18/1991 Craidorolţ a formulat întâmpinare, prin care a invocat, în principal, excepţia nulităţii recursului pentru neîncadrarea criticilor în dispoziţiile art. 488 C. proc. civ., iar în subsidiar a cerut respingerea, ca nefondată, a căii de atac, cu cheltuieli de judecată în sumă de 3.500 RON, justificate cu factură şi ordin de plată.

II. Soluţia şi considerentele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie

Analizând recursul sub aspectul posibilităţii de încadrare a criticilor formulate în cazurile de nelegalitate limitativ prevăzute de art. 488 C. proc. civ., Înalta Curte constată următoarele:

Recursul este o cale extraordinară de atac care poate fi exercitată numai în termenul şi condiţiile expres prevăzute de lege.

Potrivit art. 486 alin. (1) lit. d) C. proc. civ., cererea de recurs va cuprinde motivele de nelegalitate pe care se întemeiază recursul şi dezvoltarea lor sau, după caz, menţiunea că motivele vor fi depuse printr-un memoriu separat, iar, în conformitate cu prevederile art. 488 din acelaşi cod, casarea unor hotărâri se poate cere numai pentru motivele de nelegalitate limitativ prevăzute în cuprinsul acestui articol.

Prevederile art. 489 alin. (2) C. proc. civ. statuează că recursul este nul dacă motivele invocate nu se încadrează în motivele de casare prevăzute la art. 488 din acelaşi cod.

Pentru a putea fi încadrate în motivele de casare prevăzute de art. 488 C. proc. civ., susţinerile formulate pe calea recursului trebuie să vizeze argumentele instanţei care a pronunţat hotărârea recurată, în caz contrar neputând fi exercitat controlul judiciar de către instanţa de recurs în coordonatele permise prin art. 483 alin. (1) C. proc. civ., normă care stabileşte că obiectul recursului îl constituie hotărârea atacată pe această cale.

Înalta Curte reţine că, prin decizia civilă nr. 821A din 7 noiembrie 2019, atacată cu recurs în prezenta cauză, a fost respinsă, ca nefondată, cererea de revizuire formulată de revizuentul A. împotriva deciziei civile nr. 399Ap din 04.07.2018 a Tribunalului Satu Mare, reţinându-se neîndeplinirea cerinţelor prescrise de art. 509 pct. 8 C. proc. civ. relativ la pretinsa existenţă a unei contrarietăţi între hotărârile judecătoreşti invocate în cererea de revizuire. Astfel, instanţa a statuat, în ce priveşte decizia civilă nr. 2Ap din 04.01.2017 şi decizia civilă nr. 399/Ap din 4 iulie 2018, a căror potrivnicie s-a invocat, că nu este întrunită identitatea de părţi şi cauză, iar în privinţa sentinţelor civile nr. 1411 din 20.11.2018 şi nr. 1463 din 26.11.2018, a reţinut că nu încalcă autoritatea de lucru judecat a deciziei civile nr. 2Ap/2017.

Susţinerile recurentului, astfel cum au fost redate în memoriul de recurs, nu se referă, însă, la considerentele reţinute de instanţă în sensul inexistenţei contrarietăţii între hotărârile judecătoreşti invocate în cererea de revizuire, pentru a putea fi încadrate în motivele de nelegalitate prevăzute art. 488 C. proc. civ. Acestea se constituie în critici aduse soluţiilor din litigiile purtate între părţi în alte dosare, respectiv în cele în care au fost pronunţate hotărârile pretins potrivnice, precum şi în nemulţumiri privind modul de soluţionare a contestaţiei la executare prin decizia nr. 399/04.07.2018.

Motivarea recursului implică obligaţia părţii de a arăta, în concret, în ce constă greşeala instanţei care a pronunţat hotărârea atacată, din perspectiva motivelor de nelegalitate limitativ prevăzute de art. 488 C. proc. civ., raportat la argumentele pe care instanţa şi-a întemeiat soluţia, exigenţă care nu este îndeplinită de susţinerile evocate în cererea de recurs formulată de recurentul A..

Cum aspectele invocate de recurent nu se grefează pe conţinutul hotărârii atacate, şi cum, în cauză, nu pot fi reţinute motive de ordine publică, Înalta Curte, în conformitate cu dispoziţiile art. 493 alin. (5) C. proc. civ. coroborate cu cele ale art. 489 alin. (2) C. proc. civ., va dispune anularea recursului declarat de revizuentul A. împotriva deciziei nr. 821/2019-A din 7 noiembrie 2019 a Curţii de Apel Oradea, secţia I civilă.

În ceea ce priveşte precizările şi completările făcute de recurent la motivele de recurs, instanţa reţine că acestea au fost depuse la 24 februarie şi 28 mai 2020, cu mult peste termenul de declarare a recursului care s-a împlinit la 6 ianuarie 2020 (urmare a acordării zilelor libere din 2 şi 3 ianuarie 2020). Nefiind formulate înăuntrul termenului legal imperativ stabilit prin art. 487 raportat la art. 485 C. proc. civ., anume în 30 zile de la comunicarea hotărârii recurate, aceste din urmă motive sunt afectate de viciul nulităţii, în conformitate cu prevederile art. 185 C. proc. civ., astfel încât ele nu au fost analizate în cadrul recursului prezent.

În raport de soluţia dată asupra recursului, se constată că recurentul se află în culpă procesuală, motiv pentru care, la cererea intimatei Comisia locală de aplicare a Legii nr. 18/1991 Craidorolţ, îl va obliga pe acesta, în temeiul dispoziţiilor art. 453 alin. (1) C. proc. civ., la plata cheltuielilor de judecată constând în onorariu de avocat în cuantum de 3500 RON justificat cu factura nr. x din 18.02.2020 şi cu ordinul de plată nr. x/24.02.2020, aflat la dosarul de recurs.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Anulează recursul declarat de pârâtul A. împotriva deciziei nr. 821/2019-A din 7 noiembrie 2019 a Curţii de Apel Oradea, secţia I civilă.

Obligă pe recurent la plata sumei de 3500 RON cu titlu de cheltuieli de judecată către intimata Comisia locală de aplicare a Legii nr. 18/1991 Craidorolţ.

Fără cale de atac.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 9 iulie 2020.