Organic farming certificate revocation suit remanded after court misidentified challenged administrative act
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice admitted the claimant's appeal, quashed the Court of Appeal's judgment, and remanded the case for retrial to the same court, thereby rejecting the respondent's exception of nullity of the appeal. The underlying dispute concerned the claimant's action in administrative litigation seeking annulment of a decision by the Ministry of Agriculture and Rural Development invalidating his organic farming conformity certificate for 2014, which was communicated via a letter to county agricultural directorates; the first instance court had dismissed the action as inadmissible after analyzing the letter itself rather than the alleged invalidation decision. The High Court held that the lower court violated procedural rules (Article 488(1)(5) of the Civil Procedure Code) and the judge's active role in establishing the truth (Article 22(2) Civil Procedure Code) by failing to clarify the object of the claim and identify the specific administrative act challenged under Law No. 554/2004, particularly since the letter was not the invalidation decision but merely a notice referencing a prior control note.
Legislator headnote
AI generatedart. 488 alin. (1) C. proc. civ, art. 493 alin. (4) din C. proc. civ, art. 22 alin. (2) C. proc. civ, art. 2 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 554/2004, art. 488 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ, art. 498 alin. (2) din C. proc. civ; Organic farming certificate revocation suit remanded after court misidentified challenged administrative act: The underlying dispute concerned the claimant's action in administrative litigation seeking annulment of a decision by the Ministry of Agriculture and Rural Development invalidating his organic farming conformity certificate for 2014, which was communicated via a letter to county agricultural directorates; the first instance court had dismissed the action as inadmissible after analyzing the letter itself rather than the alleged invalidation decision. The High Court held that the lower court violated procedural rules (Article 488(1)(5) of the Civil Procedure Code) and the judge's active role in establishing the truth (Article 22(2) Civil Procedure Code) by failing to clarify the object of the claim and identify the specific administrative act challenged under Law No. 554/2004, particularly since the letter was not the invalidation decision but merely a notice referencing a prior control note.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedKey legal questions extracted by Legislator
AI generatedLegal basis for admitting the appeal.
Used to order the cassation and retrial of the case.
Full text
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
I. Circumstanţele cauzei
1.1. Cererea de chemare în judecată
Prin cererea înregistrată pe rolul Curţii de Apel Timişoara, la data de 31.07.2015, reclamantul A. a solicitat în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale anularea Deciziei M.A.D.R. de invalidare a certificatului de conformitate eliberat acestuia de organismul de inspecţie B. pentru anul 2014, anularea deciziei transmisă Direcţiilor Agricole Judeţene cu adresa nr. x/15.01.2015, precum şi obligarea pârâtului să recunoască validitatea certificatului eliberat pentru anul 2014.
1.2. Soluţia instanţei de fond
Prin Sentinţa nr. 382 din data de 17 decembrie 2015, Curtea de Apel Timişoara, secţia contencios administrativ şi fiscal, a luat act de renunţarea pârâtului Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale la cererea de introducere în cauză în calitate de pârât a Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură şi la cererea de chemare în garanţie a SC C. SRL şi a respins (ca inadmisibilă) acţiunea formulată de reclamantul A. în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale.
1.3. Cererea de recurs
Împotriva sentinţei a declarat recurs reclamantul A., criticând hotărârea instanţei de fond pentru nelegalitate şi, în temeiul dispoziţiilor art. 488 alin. (1) pct. 5, 6 şi 8 C. proc. civ., a solicitat casarea hotărârii, în principal, cu trimitere spre rejudecare, iar, în subsidiar, rejudecarea şi admiterea acţiunii astfel cum a fost formulată.
Recurentul a arătat că instanţa de fond nu s-a pronunţat asupra unei probe hotărâtoare pentru dezlegarea pricinii, nu a stăruit pentru aflarea adevărului cu privire la obiectul dedus judecăţii, iar instanţa s-a pronunţat cu privire la alt obiect decât al cererii de chemare în judecată.
De asemenea, s-a arătat că hotărârea instanţei de fond a fost dată cu încălcarea normelor de drept material.
Astfel, recurentul precizează că prin plângerea prealabilă a solicitat revocarea deciziei MADR de invalidare a certificatului de conformitate eliberat acestuia de organismul de inspecţie B. pentru anul 2014, decizie transmisă Direcţiilor Agricole Judeţene cu adresa nr. x/15.01.2015 şi comunicată recurentului-reclamant cu adresa DAJ Caraş Severin nr. 127/19.01.2015. S-a arătat că în conformitate cu această adresă, certificatele de conformitate emise în baza rapoartelor de inspecţie întocmite după data de 24.07.2014 şi care au aplicată ştampila C. nu sunt eliberate în conformitate cu prevederile legislative naţionale şi comunitare în vigoare din domeniul agriculturii ecologice.
S-a arătat că prin această adresă intimatul-pârât recunoaşte adoptarea unei decizii de invalidare a certificatului de conformitate eliberat reclamantului de partenerul contractual, chiar dacă nu o face direct şi nu indică şi nu comunică actul administrativ prin care s-a concretizat respectiva decizie. S-a arătat că în acest mod intimatul încearcă să inducă în eroare instanţa de judecată prin prezentarea adresei nr. x/15.01.2015 ca fiind actul atacat şi nu decizia MADR de invalidare a certificatului de conformitate eliberat reclamantului de organismul de inspecţie B. pentru anul 2014, decizie transmisă Direcţiilor Agricole Judeţene cu adresa nr. x/15.01.2015.
1.4. Apărările intimatului
Intimatul-pârât Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale a depus întâmpinare, în cuprinsul căreia a invocat excepţia nulităţii recursului, ca urmare a neîncadrării motivelor de recurs în cazurile de casare reglementate de art. 488 alin. (1) C. proc. civ.
II. Procedura de soluţionare a recursului
1. Cu privire la examinarea recursului în completul de filtru
Raportul întocmit în cauză, în condiţiile art. 493 alin. (2) şi (3) din C. proc. civ., a fost analizat în completul filtru, fiind comunicat părţilor în baza încheierii de şedinţă din data de 24.05.2018, în conformitate cu dispoziţiile art. 493 alin. (4) din C. proc. civ.
Prin rezoluţia completului învestit cu soluţionarea dosarului din data de 2 octombrie 2018 a fost fixat termen de judecată a recursului la data de 9 noiembrie 2011.
2. Cu privire la excepţia nulităţii recursului
Analizând motivele de recurs formulate, Înalta Curte constată că excepţia nulităţii recursului este neîntemeiată, întrucât recurentul şi-a încadrat în drept motivele de recurs depuse la dosar şi a adus argumente în sprijinul cazurilor de casare prezentate, astfel încât excepţia invocată de intimat urmează a fi respinsă.
3. Cu privire la fondul recursului
Analizând actele şi lucrările dosarului, în raport cu motivele de recurs formulate, sentinţa atacată şi dispoziţiile legale incidente cauzei, instanţa de control judiciar va admite recursul, va casa hotărârea atacată şi va trimite cauza spre rejudecare la aceeaşi instanţă, pentru considerentele ce urmează.
3.1. Argumentele de fapt şi de drept relevante.
Din modul de formulare a obiectului cererii de chemare în judecată se reţine că acesta este reprezentat de solicitarea de anulare a deciziei de invalidare a certificatului de conformitate eliberat reclamantului pentru anul 2014, de organismul de inspecţie B., decizie transmisă Direcţiilor Agricole Judeţene cu adresa nr. x/15.01.2015.
Se înţelege cu certitudine din cererea introductivă că se solicită anularea deciziei de invalidare a certificatului de conformitate şi nu anularea adresei cu care această decizie a fost transmisă.
Faptul că aceasta este solicitarea reclamantului este confirmată atât de cele arătate în cererea introductivă, dar şi prin motivele de recurs formulate.
În speţă s-a emis, iniţial, Nota de control nr. x/16.12.2014, iar ulterior, s-a procedat la emiterea actului subsecvent - adresa nr. x/15.01.2015.
Înalta Curte constată că, din moment ce recurentul-reclamant solicită anularea deciziei ministerului pârât de invalidare a certificatului de conformitate care i-a fost eliberat de organismul de inspecţie B. pentru anul 2014, decizie transmisă Direcţiilor agricole judeţene cu adresa nr. x/15.01.2015, se impunea ca instanţa de fond să se pronunţe pe obiectul cererii de chemare în judecată.
În cererea de chemare în judecată reclamantul arată că "MADR, prin adresa cu nr. x/15.01.2015 transmisă Direcţiei Agricole Judeţene Caras Severin şi al cărei conţinut a fost comunicat subsemnatului cu adresa sus menţionată decide că "certificatele de conformitate emise în baza rapoartelor de inspecţie întocmite după data de 24.07.2014 şi care au aplicată ştampila C. SRL nu sunt eliberate în conformitate cu prevederile legislative naţionale şi comunitare în vigoare din domeniul agriculturii ecologice", iar Înalta Curte reţine că respectiva constatare este cuprinsă în Nota de control anterior menţionată, din conţinutul căreia sunt redate paragrafe în această adresă.
Obligaţia de a lămuri obiectul cererii de chemare în judecată îi revenea instanţei potrivit dispoziţiilor art. 22 alin. (2) C. proc. civ., conform cărora judecătorul are îndatorirea să stăruie, prin toate mijloacele legale, pentru a preveni orice greşeală privind aflarea adevărului în cauză, pe baza stabilirii faptelor şi prin aplicarea corectă a legii, în scopul pronunţării unei hotărâri temeinice şi legale. În acest scop, cu privire la situaţia de fapt şi motivarea în drept pe care părţile le invocă, judecătorul este în drept să le ceară să prezinte explicaţii, oral sau în scris, să pună în dezbaterea acestora orice împrejurări de fapt sau de drept, chiar dacă nu sunt menţionate în cerere sau întâmpinare, să dispună administrarea probelor pe care le consideră necesare, precum şi alte măsuri prevăzute de lege, chiar dacă părţile se împotrivesc.
Or, instanţa de fond a soluţionat cauza fără a lămuri cadrul procesual sub aspectul obiectului cererii de chemare în judecată, analizând legalitatea adresei nr. x/15.01.2015, deşi reclamantul solicitase anularea deciziei de invalidare a certificatului de conformitate care îi fusese eliberat pentru anul 2014, iar respectiva adresă nu constituie decizia de invalidare.
Având în vedere că această adresă nu reprezintă decizia de invalidare a certificatului de conformitate al reclamantului, iar în afara înscrisurilor depuse la dosar şi a celor la care acestea fac trimitere, ministerul pârât nu a emis un alt înscris prin care să dispună invalidarea certificatului de conformitate deţinut de reclamant, era necesar ca instanţa de fond să solicite reclamantului să precizeze care este actul a cărui anulare o solicită, respectiv care este, în opinia sa, actul prin care i-a fost invalidat certificatul de conformitate şi pe care îl consideră vătămător, în înţelesul art. 2 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 554/2004 şi să pună în vedere pârâtului să depună la dosar actul pretins vătămător.
Prima instanţă a procedat la analizarea adresei nr. x/15.01.2015, apreciind că se solicita anularea acesteia, cu toate că aspectele privind eliberarea certificatelor de conformitate fără respectarea prevederilor legislative naţionale şi comunitare în vigoare în domeniul agriculturii ecologice erau cuprinse, aşa cum s-a arătat, în Nota de constatare, iar prin adresă se solicita direcţiilor pentru agricultură judeţene să-i informeze pe operatorii clienţi ai D. - Sucursala Iernut/C. SRL cu privire la aspectele semnalate.
În aceste condiţii, se constată că este incident motivul de recurs prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ., referitor la pronunţarea hotărârii cu încălcarea regulilor de procedură a căror nerespectare atrage sancţiunea nulităţii.
Acest motiv de recurs include toate neregularităţile procedurale care atrag sancţiunea nulităţii, cu excepţia celor prevăzute la art. 488 alin. (1) - (4), precum şi nesocotirea unor principii fundamentale a căror nerespectare nu se încadrează în alte motive de recurs.
În speţă se reţine încălcarea principiului rolului judecătorului în aflarea adevărului, încălcare ce constă în faptul că nu a fost lămurit cadrul procesual sub aspectul obiectului cererii de chemare în judecată, respectiv nu s-a stabilit, cu respectarea principiului disponibilităţii care guvernează desfăşurarea procesului civil, care este actul administrativ supus cenzurii instanţei de contencios administrativ, analiza instanţei de fond vizând un alt act decât cel a cărui anulare s-a solicitat prin cererea de chemare în judecată.
3.2. Temeiul legal al soluţiei adoptate în recurs.
Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 496 şi art. 498 alin. (2) din C. proc. civ., Înalta Curte va admite recursul declarat de reclamant; va casa sentinţa recurată şi va trimite cauza spre rejudecare aceleiaşi instanţe.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge excepţia nulităţii recursului.
Admite recursul declarat de A. împotriva Sentinţei civile nr. 382 din 17 decembrie 2015 pronunţată de Curtea de Apel Timişoara, secţia de contencios administrativ şi fiscal.
Casează sentinţa atacată şi trimite cauza spre rejudecare la aceeaşi instanţă.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 9 noiembrie 2018.
GGC - GV