Finality of High Court five-judge panel decisions barring appellate review under statutory limits on remedies

Asupra căii de atac de faţă;

Din examinarea lucrărilor cauzei, constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei

1. Hotărârea ce formează obiectul recursului

Prin Decizia nr. 2364 din 8 mai 2019, pronunţată în dosarul nr. x/2018, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia de contencios administrativ şi fiscal a respins, ca inadmisibil, recursul formulat de reclamantul A. împotriva deciziei civile nr. 2350 din 6 decembrie 2018 a Curţii de Apel Timişoara, secţia contencios administrativ şi fiscal.

2. Calea de atac exercitată împotriva hotărârii pronunţate în recurs

Împotriva deciziei menţionate la pct. 1, a declarat apel A., cauza fiind înregistrată pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Completul de 5 judecători sub nr. x/2020.

3. Derularea procedurii judiciare

În dosarul nr. x/2020, intimatul Ministerul Afacerilor Interne a formulat întâmpinare, înregistrată la dosar la 16 octombrie 2020, prin care invocă excepţia inadmisibilităţii căii de atac, în raport cu dispoziţiile art. 457 alin. (1) din C. proc. civ., întrucât decizia recurată este o hotărâre definitivă, nesusceptibilă a fi atacată cu recurs sau apel. În subsidiar, se invocă excepţia nulităţii apelului, întrucât nu întruneşte cerinţele prevăzute de art. 470 din C. proc. civ., în sensul că nu cuprinde menţiuni cu privire la hotărârea atacată şi motivele de fapt şi de drept pe care se întemeiază apelul şi dezvoltarea lor.

La termenul de judecată din 7 decembrie 2020, Înalta Curte a rămas în pronunţare asupra recalificării căii de atac exercitate în cauză şi asupra excepţiilor invocate de intimatul Ministerul Afacerilor Interne.

Conform celor consemnate în încheierea de la termenul respectiv, instanţa a amânat pronunţarea la 14 decembrie 2020, pentru a da posibilitatea titularului căii de atac să îşi exercitate în mod efectiv dreptul la apărare, prin depunerea de concluzii scrise.

Titularul căii de atac, A., a formulat concluzii scrise, înregistrate la dosar la 14 decembrie 2020, prin care expune critici cu privire la diverse situaţii de fapt şi de drept, fără a combate excepţiile invocate de intimatul Ministerul Afacerilor Interne.

II. Considerentele Înaltei Curţi

1. Cu privire la calificarea căii de atac

În temeiul art. 22 alin. (4) din C. proc. civ., calea de atac exercitată sub denumirea de "apel" este recalificată de instanţă ca fiind recurs, având în vedere că, potrivit art. 97 din C. proc. civ. şi art. 24 din Legea nr. 304/2004, Completul de 5 judecători în materie civilă are competenţa de a judeca recursuri, iar nu apeluri.

2. Asupra excepţiei inadmisibilităţii recursului

În temeiul art. 248 alin. (1) şi (2) coroborat cu art. 457 alin. (1) din C. proc. civ., Înalta Curte constată că, pentru considerentele arătate în continuare, este întemeiată excepţia inadmisibilităţii recursului, invocată prin întâmpinare de intimatul Ministerul Afacerilor Interne, excepţie de procedură ce face inutilă, în tot, cercetarea în fond a cauzei.

Aşa cum rezultă din expunerea de la pct. 1, hotărârea atacată cu recurs este o hotărâre pronunţată în soluţionarea unei cereri de recurs, fiind o hotărâre definitivă, conform art. 634 alin. (1) pct. 5 din C. proc. civ.

Or, potrivit art. 483 alin. (1) din C. proc. civ., sunt supuse recursului "hotărârile date în apel, cele date, potrivit legii, fără drept de apel, precum şi alte hotărâri în cazurile expres prevăzute de lege".

În ceea ce priveşte competenţa completurilor de 5 judecători în materie civilă, art. 24 din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, dispune în sensul următor:

"Art. 24. - (1) Completele de 5 judecători [...] soluţionează cauzele în materie disciplinară potrivit legii şi alte cauze date în competenţa lor prin lege.

(2) Completurile de 5 judecători soluţionează şi recursurile împotriva hotărârilor de respingere a cererilor de sesizare a Curţii Constituţionale, pronunţate de un alt complet de 5 judecători."

În aceste condiţii, hotărârea atacată nu este supusă recursului în condiţiile art. 483 alin. (1) din C. proc. civ., art. 24 din Legea nr. 304/2004 ori altor dispoziţii legale.

Recunoaşterea unor căi de atac, în alte situaţii decât cele prevăzute de legea procesuală, ar constitui o încălcare a principiului constituţional referitor la folosirea căilor de atac, consacrat de art. 129 din Constituţie, conform căruia "Împotriva hotărârilor judecătoreşti, părţile interesate şi Ministerul Public pot exercita căile de atac, în condiţiile legii", şi, corelativ, a principiului legalităţii căii de atac, reglementat prin dispoziţiile art. 457 alin. (1) din C. proc. civ., conform cărora "Hotărârea judecătorească este supusă numai căilor de atac prevăzute de lege, în condiţiile şi termenele stabilite de aceasta, indiferent de menţiunile din dispozitivul ei".

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 248 alin. (1) şi (2) coroborat cu art. 457 alin. (1) din C. proc. civ., va fi respins, ca inadmisibil, recursul ce formează obiectul prezentei cauze.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Recalifică cererea de apel formulată de A., ca fiind cerere de recurs împotriva Deciziei nr. 2364 din 8 mai 2019, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia de contencios administrativ şi fiscal în dosarul nr. x/2018.

Respinge, ca inadmisibil, recursul declarat de A. împotriva Deciziei nr. 2364 din 8 mai 2019, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia de contencios administrativ şi fiscal în dosarul nr. x/2018.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 14 decembrie 2020.