Annulment of judicial aid denial: Non-applicability of defective summons and material error grounds to non-appealable interlocutory orders
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice dismissed the appeal for annulment filed by a limited liability company as inadmissible and imposed a 1,000 RON judicial fine on its legal representative for bad-faith litigation, thereby upholding the lower court's rejection of the company's request for a reexamination of the denial of judicial aid. The dispute centered on the company's challenge to the procedural validity of the reexamination hearing, arguing that it was not legally summoned or present, and claiming a material error in the appellate decision regarding the application of the judicial aid framework. The Court determined that the first ground was inapplicable because reexaminations of judicial aid requests are decided without summoning parties under specific legislation, and the second ground was inadmissible because the appealed decision was not a final judgment from a court of appeal subject to the special annulment procedure for material errors; consequently, the Court applied the anti-abuse provisions of the Code of Civil Procedure to sanction the filing of a manifestly unfounded appeal.
Legislator headnote
AI generatedart. 153 alin. (1) din C. proc. civ, art. 43 alin. (4) din O.U.G. nr. 80/2013, art. 503 din C. proc. civ, art. 503 alin. (1) din C. proc. civ, art. 15 alin. (3) din O.U.G. nr. 51/2008, art. 503 alin. (2) pct. 2 din C. proc. civ; Annulment of judicial aid denial: Non-applicability of defective summons and material error grounds to non-appealable interlocutory orders: The dispute centered on the company's challenge to the procedural validity of the reexamination hearing, arguing that it was not legally summoned or present, and claiming a material error in the appellate decision regarding the application of the judicial aid framework. The Court determined that the first ground was inapplicable because reexaminations of judicial aid requests are decided without summoning parties under specific legislation, and the second ground was inadmissible because the appealed decision was not a final judgment from a court of appeal subject to the special annulment procedure for material errors; consequently, the Court applied the anti-abuse provisions of the Code of Civil Procedure to sanction the filing of a manifestly unfounded appeal.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedKey legal questions extracted by Legislator
AI generatedPrimary legal basis for declaring the appeal for annulment inadmissible due to non-fulfillment of statutory conditions.
Provision applied to sanction the legal representative with a judicial fine for filing a manifestly unfounded appeal in bad faith.
Full text
Asupra contestaţiei în anulare de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
1. Hotărârea contestată
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia de contencios administrativ şi fiscal, prin încheierea de şedinţă din 20 martie 2018, a respins cererea de reexaminare formulată de petenta SC A. SRL împotriva încheierii din 20 februarie 2018 pronunţată în Dosarul nr. x/2018 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia de contencios administrativ şi fiscal, prin care s-a respins cererea de acordare a ajutorului public judiciar sub forma scutirii de la plata taxei judiciare de timbru.
2. Contestaţia în anulare exercitată în cauză
Împotriva acestei încheieri a formulat contestaţie în anulare petenta SC A. SRL, întemeiată pe prevederile art. 503 alin. (1) şi (2) pct. 2 din C. proc. civ.
În motivarea căii de atac, contestatoarea a invocat încălcarea art. 153 alin. (1) din C. proc. civ., prin aceea că procedura de citare nu a fost legal îndeplinită şi nici nu a fost prezentă la judecată.
A mai susţinut că, potrivit art. 43 alin. (4) din O.U.G. nr. 80/2013, cererea de reexaminare se impunea a fi admisă.
3. Considerentele Înaltei Curţi asupra contestaţiei în anulare
Contestaţia în anulare este o cale de atac extraordinară, de retractare, ce poate fi exercitată numai în cazurile şi condiţiile expres şi limitativ prevăzute de art. 503 din C. proc. civ.
Art. 503 alin. (1) şi (2) pct. 2 C. proc. civ., invocat de contestator, prevede: "(1) Hotărârile definitive pot fi atacate cu contestaţie în anulare atunci când contestatorul nu a fost legal citat şi nici nu a fost prezent la termenul când a avut loc judecata.
(2) Hotărârile instanţelor de recurs mai pot fi atacate cu contestaţie în anulare atunci când:
2. dezlegarea dată recursului este rezultatul unei erori materiale".
În cauză, contestatoarea a invocat prevederile art. 503 alin. (1) şi (2) pct. 2 din C. proc. civ., susţinând că nu a fost legal citată la soluţionarea contestaţiei în anulare şi nici nu a fost prezentă la judecată, apreciind, totodată, că este incidentă şi ipoteza greşelii materiale.
3.1. Referitor la primul motiv al contestaţiei în anulare, cu referire la încălcarea art. 503 alin. (1) din C. proc. civ., se reţine că, potrivit acestor dispoziţii legale, contestaţia în anulare poate fi exercitată în cazul hotărârilor definitive, atunci când contestatorul nu a fost legal citat şi nici nu a fost prezent la termenul când a avut loc judecata.
Or, cererea de reexaminare a respingerii cererii de acordare a ajutorului public judiciar sub forma scutirii de la plata taxei judiciare de timbru se soluţionează fără citarea părţilor, potrivit art. 15 alin. (3) din O.U.G. nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilă.
Prin urmare, prevederile art. 503 alin. (1) din C. proc. civ., care reglementează motivul de contestaţie în anulare privind nelegala citare a părţii, asociată cu neprezentarea acesteia la termenul când a avut loc judecata, nu sunt incidente în cauză.
3.2. În ceea ce priveşte cel de-al doilea motiv al contestaţiei în anulare, întemeiat pe dispoziţiile art. 503 alin. (2) pct. 2 din C. proc. civ., se reţine că acesta reglementează contestaţia în anulare specială şi se referă la situaţia în care dezlegarea dată recursului este rezultatul unei erori materiale.
Din prevederile art. 503 alin. (2) C. proc. civ., rezultă că obiectul contestaţiei în anulare speciale îl reprezintă numai hotărârile instanţelor de recurs sau de apel care, potrivit legii, nu pot fi atacate cu recurs.
Însă, în cauză, obiectul prezentei contestaţii în anulare îl formează o încheiere de respingere a cererii de reexaminare formulate împotriva unei încheieri prin care a fost respinsă cererea de acordare a ajutorului public judiciar, sub forma scutirii de la plata taxei judiciare de timbru, şi nu o hotărâre a instanţei de recurs.
Prin urmare, şi din această perspectivă, contestaţia în anulare formulată este inadmisibilă.
3.3. Instanţa constată că, pe rolul secţiei de contencios administrativ şi fiscal a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, sunt înregistrate numeroase dosare, având ca obiect contestaţii în anulare, consecutive şi cu conţinut identic, formulate de contestatorul B., în calitate de reprezentant al societăţii A. SRL
Potrivit art. 187 alin. (1) pct. 1 lit. a) din C. proc. civ., "(1) Dacă legea nu prevede altfel, instanţa, potrivit dispoziţiilor prezentului articol, va putea sancţiona următoarele fapte săvârşite în legătură cu procesul, astfel:
1. cu amendă judiciară de la 100 RON la 1.000 RON:
a) introducerea, cu rea-credinţă, a unor cereri principale, accesorii, adiţionale sau incidentale, precum şi pentru exercitarea unei căi de atac, vădit netemeinice."
Faţă de vădita netemeinicie a cererii contestatorului şi exercitarea repetată a căii de atac a contestaţiei în anulare, aspect de natură a contura reaua-credinţă a acestuia în exercitarea dreptului prevăzut de art. 503 şi urm din C. proc. civ., Înalta Curte apreciază că în speţă sunt incidente prevederile anterior citate, astfel încât va aplica reprezentantului legal al societăţii A. SRL, B., o amendă judiciară în cuantum de 1.000 RON.
3.4. Temeiul legal al soluţiei adoptate
Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 503, coroborat cu art. 508 C. proc. civ., Înalta Curte va respinge contestaţia în anulare, ca inadmisibilă şi, totodată, va face aplicarea în cauză a prevederilor art. 187 alin. (1) pct. 1 lit. a) din C. proc. civ.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge contestaţia în anulare formulată de contestatoarea SC A. SRL împotriva încheierii de şedinţă din 20 martie 2018 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia de contencios administrativ şi fiscal, ca inadmisibilă.
Aplică reprezentantului contestatoarei SC A. SRL, administrator B., amenda judiciară în cuantum de 1.000 RON.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 1 noiembrie 2018.
GGC - GV