Validity of non-repayable financing contract despite expired initial building permit and subsequent presentation of new valid authorization
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice dismissed the appeal filed by the National Environmental Fund (AFM), upholding the appellate court's final decision in favor of the beneficiary, which established that the AFM's refusal to authorize payment was unjustified and obligated the administration to pay the contractually agreed non-repayable grant of 6,000 RON. The dispute concerned the validity of a non-repayable financing contract for a renewable energy heating system, where the AFM challenged the payment on the grounds that the building permit originally submitted for the application had expired before the contract signature, although the beneficiary had presented a new, valid building permit at the time of contract execution and had duly attached all justificatory documents (invoices, reception reports, warranties) to the payment request. Relying on Article 496 of the Code of Civil Procedure and Article 20(3) of Law No. 554/2004, the court held that the contract was valid and not rescinded, the beneficiary had met the positive obligation to submit compliant documentation including a valid permit at the signature date, and thus the lower court correctly interpreted the applicable norms of Ministerial Order No. 1274/2011, finding no error in law to warrant cassation under Article 488(1)(8) of the Code of Civil Procedure.
Legislator headnote
AI generatedart. 483 C. proc. civ, art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ, art. 493 alin. (4) C. proc. civ, art. 493 alin. (7) C. proc. civ, art. 496 C. proc. civ, art. 20 alin. (3) din Legea nr. 554/2004; Validity of non-repayable financing contract despite expired initial building permit and subsequent presentation of new valid authorization: The dispute concerned the validity of a non-repayable financing contract for a renewable energy heating system, where the AFM challenged the payment on the grounds that the building permit originally submitted for the application had expired before the contract signature, although the beneficiary had presented a new, valid building permit at the time of contract execution and had duly attached all justificatory documents (invoices, reception reports, warranties) to the payment request. Relying on Article 496 of the Code of Civil Procedure and Article 20(3) of Law No. 554/2004, the court held that the contract was valid and not rescinded, the beneficiary had met the positive obligation to submit compliant documentation including a valid permit at the signature date, and thus the lower court correctly interpreted the applicable norms of Ministerial Order No. 1274/2011, finding no error in law to warrant cassation under Article 488(1)(8) of the Code of Civil Procedure.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedKey legal questions extracted by Legislator
AI generatedProcedural basis cited in the dispositive section for rejecting the appeal as unfounded.
Substantive legal basis cited in the dispositive section for the ruling on the administrative dispute.
Full text
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
I. Circumstanţele cauzei
1. Hotărârea pronunţată de instanţa de fond
1.1. Cererea de chemare în judecată
Prin cererea înregistrată, iniţial, pe rolul Tribunalului Vâlcea, secţia de contencios administrativ şi fiscal, la data de 25.06.2015, reclamantul A. a solicitat, în contradictoriu cu pârâta Administraţia Fondului pentru Mediu, să se constate refuzul nejustificat al pârâtei de a autoriza plata fondurilor nerambursabile, stabilite prin Contractul de finanţare nerambursabilă nr. 021-2014/VL din 20.08.2014 şi obligarea pârâtei la executarea contractului şi, respectiv, la plata sumei de 6.000 RON.
Prin Sentinţa nr. 2040 din 11 noiembrie 2015, Tribunalul Vâlcea a admis excepţia necompetenţei materiale, ridicată din oficiu, şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Curţii de Apel Piteşti, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal.
Cauza a fost înregistrată pe rolul Curţii de Apel Piteşti la data de 30.12.2015.
1.2. Soluţia primei instanţe
Prin Sentinţa civilă nr. 57 din 8 martie 2016, Curtea de Apel Piteşti a admis acţiunea, a constatat refuzul nejustificat al pârâtei AFM de a autoriza plata fondurilor nerambursabile, stabilite prin Contractul de finanţare nerambursabilă nr. 021-2014/VL/20.08.2014, şi a obligat pârâta să efectueze plata sumei de 6.000 RON către reclamant, conform Contractului de finanţare nr. x/20.08.2014.
2. Cererea de recurs
Împotriva acestei sentinţe, în condiţiile art. 483 C. proc. civ., a formulat recurs pârâta Administraţia Fondului pentru Mediu, întemeiat pe art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., solicitând modificarea hotărârii, în sensul respingerii acţiunii introductive de instanţă.
A susţinut recurenta-pârâtă că, deşi normele privind evaluarea şi selectarea proiectelor în cadrul Programului privind instalarea sistemelor de încălzire care utilizează energie regenerabilă, stabilite prin Ordinul Ministrului Mediului nr. 1274/20.04.2011, sunt de ordine publică, instanţa de fond nu a reţinut caracterul imperativ al acestora.
Potrivit art. 12 lit. d) şi f) din ordinul menţionat, dosarul de finanţare va cuprinde extras de carte funciară pentru informare nu mai vechi de 30 de zile sau extras de carte funciară pentru autentificare valabil la data depunerii cererii de finanţare, care să ateste dreptul de proprietate/coproprietate al solicitantului şi autorizaţie de construire emisă solicitantului, în copie legalizată pentru imobilele aflate în construcţie, valabilă la data depunerii, inclusiv ordinul de începere a lucrărilor emis în conformitate cu Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.
Or, la data semnării contractului, intimatul a prezentat o nouă Autorizaţie de construire, nr. x/19.08.2014, şi nu Autorizaţia de construire nr. x/07.06.2011, care a fost depusă la dosarul de analiză, în termen de valabilitate.
Autorizaţia de construire nr. x/07.06.2011, în baza căreia s-a aprobat finanţarea, şi-a pierdut valabilitatea încă din 08.06.2013, nefiind, astfel, posibilă o nouă prelungire a termenului de valabilitate, cu privire la acest aspect reclamantul fiind notificat prin Adresa nr. x/24.02.2015.
Conform dispoziţiilor Ordinului Ministrului Mediului nr. 1274/20.04.2011, lipsa unui document sau prezentarea acestuia sub o altă formă decât cea solicitată sau ieşirea sa din perioada de valabilitate, precum şi neîndeplinirea unui criteriu de eligibilitate determină respingerea dosarului de finanţare.
3. Apărările intimatului-reclamant
Intimatul-reclamant, prin întâmpinare, a solicitat respingerea recursului, ca nefondat.
A arătat intimatul că a făcut dovada deţinerii calităţii de proprietar/coproprietar al imobilului pe/în care se implementează proiectul, Contractul de vânzare-cumpărare nr. x/09.04.2008 autentificat de Notarul public B., contract înscris în Cartea funciară sub nr. x/10.04.2008.
Astfel, contractul de finanţare a fost valabil încheiat, în cazul în care recurenta dorea încetarea contractului având la îndemână acţiune în justiţie.
II. Soluţia instanţei de recurs
1. Cu privire la examinarea recursului în complet de filtru
Raportul întocmit în cauză, în condiţiile art. 493 alin. (2) şi (3) C. proc. civ., a fost analizat în completul de filtru, fiind comunicat părţilor în baza încheierii de şedinţă din data de 8 februarie 2108, în conformitate cu dispoziţiile art. 493 alin. (4) C. proc. civ.
Prin încheierea din 17 mai 2018, completul de filtru a constatat, în funcţie de conţinutul Raportului întocmit în cauză, că recursul îndeplineşte cerinţele de admisibilitate, şi, pe cale de consecinţă, l-a admis în principiu, în temeiul art. 493 alin. (7) C. proc. civ., şi a fixat termen de judecată pe fond.
2. Cu privire la fondul recursului
Înalta Curte, examinând sentinţa recurată, prin prisma criticilor formulate, în raport de actele şi lucrările dosarului şi de dispoziţiile legale incidente, constată că recursul este nefondat, potrivit considerentelor ce vor fi expuse în continuare.
2.1. Între Administraţia Fondului pentru Mediu, în calitate de finanţator, şi A., în calitate de beneficiar, a fost încheiat Contractul de finanţare nerambursabilă nr. 021-2014/VL din 20.08.2014, având ca obiect acordarea unei finanţări nerambursabile de 6.000 RON, reprezentând cofinanţare pentru realizarea proiectului vizând achiziţia şi punerea în funcţiune a unei instalaţii de producere a energiei pe bază de peleţi, brichete, tocătură lemnoasă, precum şi orice fel de resturi şi deşeuri vegetale, agricole, forestiere, silvice, la adresa din Comuna Goleşti, sat X, judeţul Vâlcea.
Prin Adresa nr. x/24.02.2015, pârâta a comunicat faptul că, în urma verificării documentelor justificative depuse la semnarea contractului de finanţare, s-a constatat că reclamantul nu deţine calitatea de proprietar/coproprietar al imobilului unde se implementează proiectul şi că reclamantul a prezentat o nouă autorizaţie de construire, şi nu Autorizaţia de construire nr. x/07.06.2011 în termenul de valabilitate.
2.2. Înalta Curte constată că între recurenta-pârâtă şi intimatul-reclamant a fost încheiat un contract de finanţare care este valabil, fiind semnat de reprezentanţii Administraţiei Fondului pentru Mediu, în calitate de finanţator, şi de către beneficiarul finanţării, A..
Recurenta invocă nerespectarea condiţiei prevăzute la art. 12 lit. d) din Ordinul MMP nr. 1274/20.04.2011, referitoare la atestarea dreptului de proprietate, condiţie pe care o consideră esenţială pentru îndeplinirea contractului de finanţare nerambursabilă.
Cu toate acestea, nu contestă actele depuse de intimatul-reclamant la dosarul de finanţare în dovedirea calităţii sale de proprietar, respectiv Contractul de vânzare-cumpărare nr. x/09.04.2008 autentificat de Notarul public B., şi extrasul de carte funciară de informare .
Recurenta susţine că, la data semnării contractului, valabilitatea Autorizaţiei de construire nr. x/07.06.2011, depuse la dosarul de analiză, în baza căreia s-a aprobat finanţarea, ar fi expirat la data de 08.06.2013.
Însă, contractul de finanţare, în urma analizării documentelor depuse de beneficiar de către reprezentanţii autorităţii recurente, a fost semnat, fiind valabil, nefiind desfiinţat la data formulării recursului de către recurentă. De altfel, la semnarea contractului, intimatul-reclamant a prezentat o autorizaţie de construire valabilă, Autorizaţia nr. x/19.08.2014.
Prin urmare, contrar alegaţiilor recurentei-pârâte, solicitantul finanţării şi-a îndeplinit obligaţia pozitivă de a depune documentaţia aferentă cererii de finanţare în forma prevăzută de lege.
De asemenea, a ataşat la Cererea de tragere formulată în baza Contractului de finanţare nerambursabilă nr. 021-2014/VL/20.08.2014 documentele justificative prevăzute de lege, contract de execuţie, factura fiscală, chitanţă, proces-verbal de recepţie la terminarea lucrărilor şi certificatul de garanţie.
Astfel fiind, Înalta Curte apreciază că dezlegarea dată litigiului cu care a fost învestită instanţa de fond reflectă interpretarea şi aplicarea corectă a prevederilor legale incidente, neputându-se reţine incidenţa motivului de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.
3. Temeiul legal al soluţiei adoptate în recurs
Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 496 C. proc. civ. raportat la art. 20 alin. (3) din Legea nr. 554/2004, Înalta Curte va respinge recursul, ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge recursul formulat de Administraţia Fondului pentru Mediu împotriva Sentinţei nr. 57 din 8 martie 2016 a Curţii de Apel Piteşti, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 1 noiembrie 2018.
GGC - GV