Appeal over suspension of administrative act held moot after annulment became final; agency ordered to pay costs.

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei

1. Obiectul litigiului dedus judecăţii

Prin cererea înregistrată pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, la data de 01.03.2017, astfel cum a fost precizată, reclamanta A. S.R.L. a solicitat în contradictoriu cu pârâta Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură, Centrul Judeţean Teleorman, suspendarea executării Procesului-verbal de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţelor bugetare nr. x/19.01.2017 privind Cererea de plată nr. x/15.05.2013/Campania 2013 până la soluţionarea definitivă a acţiunii în anulare.

2. Hotărârea primei instanţe

Prin Sentinţa nr. 1681 pronunţată la 09 mai 2017, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, a admis cererea de suspendare formulată de reclamanta A. S.R.L., în contradictoriu cu pârâtul Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură, Centrul Judeţean Teleorman şi a dispus suspendarea executării Procesului-verbal de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţelor bugetare nr. x/19.01.2017 până la soluţionarea definitivă a cauzei ce formează obiectul Dosarului nr. x/2017.

3. Cererea de recurs şi motivele de recurs invocate

Împotriva acestei sentinţe a declarat recurs pârâta Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură, Centrul Judeţean Teleorman.

Prin cererea de recurs, recurenta-pârâtă a solicitat admiterea recursului, casarea sentinţei recurate şi în rejudecarea cauzei să se dispună respingerea cererii de suspendare a executării Procesului-verbal de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţelor bugetare nr. x/19.01.2017.

În motivarea cererii de recurs, recurenta-pârâtă a invocat motivul de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., republicat şi, reiterând elementele de fapt ale situaţiei litigioase, a apreciat că instanţa de fond a reţinut în mod greşit că în cauză este îndeplinită condiţia cazului bine justificat.

În ceea ce priveşte îndeplinirea condiţiei prevenirii pagubei iminente, recurenta a arătat că sentinţa recurată este, de asemenea, nelegală, pentru că intimata nu a făcut dovada unei pagube; dimpotrivă, prin suspendarea executării, reclamanta ar fi păgubită.

4. Apărarea formulată în cauză

Intimata-reclamantă A. S.R.L. a depus întâmpinare prin care a solicitat în principal anularea recursului ca nemotivat, iar în subsidiar s-a solicitat respingerea recursului, ca nefondat.

Ulterior la data de 29 iunie 2018, intimata-reclamantă a depus la dosarul cauzei un punct de vedere prin care invoca şi excepţia de tardivitate a recursului formulat de pârâta Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură, Centrul Judeţean Teleorman.

La primul termen de judecată intimata-reclamantă a invocat şi excepţia lipsei de interes a recursului, în contextul în care prin Decizia nr. 6471 din 22.11.2018 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, a soluţionat definitiv fondul cauzei.

5. Procedura de soluţionare a recursului

În cauză s-a întocmit raport asupra admisibilităţii în principiu a recursului şi s-a dispus comunicarea acestuia către părţi, prin încheierea din 19 iunie 2018.

Prin încheierea din 31 octombrie 2018, Înalta Curte, constatând că nu mai subzistă motivele care au determinat fixarea termenului de judecată pentru examinarea recursului, prin prisma exigenţelor dispoziţiilor art. 493 alin. (5) - (7) din C. proc. civ. a stabilit termen pentru judecata pe fond a recursului.

În motivarea acestei dispoziţii s-au avut în vedere Hotărârea Colegiului de Conducere al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie nr. 106 din 20 septembrie 2018, prin care s-a luat act de Hotărârea Plenului Judecătorilor secţiei de contencios administrativ şi fiscal a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, adoptată la data de 13 septembrie 2018, în sensul că procedura de filtrare a recursurilor reglementată prin dispoziţiile art. 493 din C. proc. civ. este incompatibilă cu specificul domeniului contenciosului administrativ şi fiscal.

II. Considerentele Înaltei Curţi asupra recursului declarat în cauză

Examinând cu prioritate excepţiile invocate în cauză, potrivit art. 248 alin. (1) din C. proc. civ., Înalta Curte constată că atât excepţia nulităţii recursului, cât şi excepţia tardivităţii recursului, invocate de intimata-pârâtă prin întâmpinare, respectiv prin punctul de vedere înregistrat la dosar în data de 29 iunie 2018, sunt neîntemeiate.

În ceea ce priveşte excepţia nulităţii recursului, instanţa constată că recurenta-pârâtă a invocat critici împotriva recursului ce se circumscriu motivului de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ. considerente pentru care apărarea intimatei privitoare la nulitatea recursului nu poate fi primită.

Cât priveşte excepţia tardivităţii, instanţa, analizând înscrisurile depuse de recurentă, în temeiul art. 183 C. proc. civ. şi având în vedere şi soluţia de unificare a practicii judiciare consemnată în Procesul-verbal al şedinţei din 21 noiembrie 2018 a judecătorilor secţiei de contencios administrativ şi fiscal a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, în cuprinsul căruia s-a stabilit că "Borderoul de corespondentă cu poşta militară face dovada datei depunerii recursului, urmând a se analiza de la caz la caz dacă datele înscrise în cuprinsul acestuia sunt suficiente pentru a proba data prezentării", constată că cererea de recurs a fost depusă în termenul de declarare a acestei căi extraordinare de atac.

În speţă, sub acest aspect, Înalta Curte constată că probele propuse de recurenta-pârâtă şi încuviinţate de instanţă, respectiv Borderoul nr. 143 din 20.10.2017 şi răspunsul Serviciului Român de Informaţii transmis cu adresa din 20.07.2018, la solicitarea Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură, înregistrată cu nr. 3669/09.07.2018, în raport cu prevederile art. 183 alin. (1) C. proc. civ., fac dovada că recurenta-pârâtă a depus cererea de recurs la data de 20.10.2017, dată care se află înăuntrul termenului de declarare a căii extraordinare de atac.

În schimb, excepţia lipsei de interes a recursului, este întemeiată, calea de atac urmând a fi respinsă, ca atare, pentru considerentele ce vor fi prezentate în continuare.

Literatura de specialitate şi practica judiciară au stabilit că interesul reprezintă o condiţie generală ce trebuie îndeplinită în cadrul oricărui proces civil, nu doar cu prilejul promovării acţiunii ci şi pe tot parcursul soluţionării unei cauze, pentru că activitatea judiciară nu poate fi iniţiată şi întreţinută fără justificarea unui interes legitim încălcat.

Interesul reprezintă folosul practic, material sau moral pe care îl urmăreşte cel ce investeşte o instanţă de judecată cu o cerere, acesta trebuind a fi legitim, personal, născut şi actual.

Analizând actele şi lucrările dosarului, Înalta Curte constată că, în speţă, obiectul acţiunii reclamantei îl constituie suspendarea executării Procesului-verbal de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţelor bugetare nr. x/19.01.2017 privind Cererea de plată nr. x/15.05.2013/Campania 2013 până la soluţionarea definitivă a acţiunii în anulare.

În susţinerea excepţiei lipsei de interes pentru promovarea şi susţinerea recursului de către pârâtă, intimata-reclamantă prin apărător a susţinut că fondul cauzei a fost soluţionat definitiv prin Decizia nr. 6471 din 22.11.2018 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, pronunţată în Dosarul nr. x/2017.

Verificând informaţiile furnizate de sistemul Ecris, Înalta Curte constată că societatea reclamantă a introdus pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios şi fiscal, acţiune în anularea actului administrativ-fiscal a cărui suspendare a executării se solicită în prezenta cauză, fiind înregistrată sub nr. de dosar x/2017, dosar ce a fost declinat către Tribunalul Teleorman spre competenţă soluţionare. Tribunalul Teleorman prin Sentinţa nr. 197 pronunţată la 25 aprilie 2018 a admis acţiunea formulată de reclamantă. Împotriva acestei sentinţe a formulat recurs pârâta Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură, Centrul Judeţean Teleorman, recurs respins ca nefondat prin decizia amintită mai sus.

Prin urmare, pârâtă Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură nu mai justifică un interes procesual în susţinerea cererii de recurs, atâta vreme cât finalitatea juridică a exercitării acestei căi de atac avea în vedere respingerea cererii de suspendare a executării Procesului-verbal de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţelor bugetare nr. x/19.01.2017, în contextul în care acest act administrativ a fost anulat prin Decizia definitivă nr. 6471 din 22.11.2018 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal.

Faţă de această situaţie, Înalta Curte reţine că la momentul judecării prezentului recurs, interesul recurentei-pârâte în susţinerea cererii de recurs, nu mai este actual, iar o eventuală soluţie de admitere a recursului, ar fi lipsită de eficacitate juridică.

Pentru considerentele arătate, Înalta Curte, în temeiul dispoziţiilor art. 496 alin. (1) din C. proc. civ., republicat, va respinge recursul ca lipsit de interes.

În ceea ce priveşte cererea de solicitare a cheltuielilor de judecată formulată de intimata-reclamantă prin întâmpinare, Înalta Curte constatând culpa procesuală a recurentei-pârâte, în temeiul art. 453 va obliga să plătească intimatei-reclamante suma de 2.000 RON cheltuieli de judecată, reduse de la suma de 4178,02 RON, în conformitate cu prevederile art. 451 alin. (2) C. proc. civ.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge excepţiile nulităţii şi tardivităţii recursului, invocate de intimata-reclamantă S.C. A. S.R.L.

Respinge recursul declarat de pârâta Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură, Centrul Judeţean Teleorman împotriva Sentinţei civile nr. 1681 din 9 mai 2017 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, ca lipsit de interes.

Obligă recurenta-pârâtă la plata sumei de 2.000 RON către intimata-reclamantă S.C. A. S.R.L., cu titlul de cheltuieli de judecată, reduse în conformitate cu prevederile art. 451 alin. (2) C. proc. civ.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 19 martie 2019.

GGC - NN