Ministry wins jurisdictional clash; evaluation-sheet annulment claim assigned to Bucharest Court of Appeal.

Asupra conflictului negativ de competenţă de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, la data de 20.04.2018 sub nr. x/2018, reclamantul Ministerul Educaţiei Naţionale a solicitat, în contradictoriu cu pârâtul A., anularea Fişei de evaluare nr. 829/30.01.2018 a pârâtului, sub aspectul formei sale, precum şi a Raportului de evaluare nr. x/15.02.2018, emiterea unei noi fişe de (auto)evaluare de către instituţie, în conformitate cu Anexa nr. 2 la OMEN nr. 4315/2014 pentru aprobarea Metodologiei privind evaluarea activităţii manageriale desfăşurate de către inspectorii şcolari generali, inspectorii şcolari generali adjuncţi din inspectoratele şcolare şi directorii caselor corpului didactic, fără schimbarea calificativului acordat, cu modificarea punctajului final corespunzător, precum şi emiterea unui nou raport de evaluare corespunzător; îndreptarea erorilor materiale şi dispunerea însumării corecte a punctajelor (existente) pe fiecare criteriu în vederea stabilirii punctajului final corespunzător.

Prin Sentinţa civilă nr. 3011 din 25 iunie 2018, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, a admis excepţia necompetenţei materiale şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Neamţ.

Învestit prin declinare, Tribunalul Neamţ, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, prin Sentinţa civilă nr. 990/C din 15.11.2018, a admis excepţia de necompetenţă materială, a declinat competenţa de soluţionare a cererii formulate de reclamantul Ministerul Educaţiei Naţionale, în contradictoriu cu pârâtul A., în favoarea Curţii de Apel Bucureşti, a constatat ivit conflictul negativ de competenţă şi a înaintat dosarul la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie pentru soluţionarea conflictului.

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, ca instanţă competentă să soluţioneze conflictul, conform art. 135 alin. (1) şi (4) C. proc. civ., va stabili competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal.

Pentru a adopta această soluţie, Înalta Curte a avut în vedere considerentele în continuare arătate:

Înalta Curte reţine că obiectul cererii introductive îl reprezintă anularea Fişei de evaluare nr. 829/30.01.2018, a Raportului de evaluare nr. x/15.02.2018, emiterea unei noi fişe de autoevaluare, în conformitate cu Anexa 2 la OMEN nr. 4315/2014 pentru aprobarea Metodologiei privind evaluarea activităţii manageriale desfăşurate de către inspectorii şcolari generali, inspectorii şcolari generali adjuncţi din inspectoratele şcolare şi directorii caselor corpului didactic.

În cauză, pârâtul este inspector şcolar general adjunct, statut supus prevederilor art. 259 din Legea nr. 1/2011, potrivit cărora: "(1) Inspectorii şcolari generali, generali adjuncţi şi directorii caselor corpului didactic sunt numiţi de ministrul educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului, pe baza unui concurs public, reglementat prin metodologie elaborată de Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului.

(2) Inspectorii şcolari generali, generali adjuncţi şi directorii caselor corpului didactic încheie contract de management cu ministrul educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului. Contractul de management poate fi prelungit, cu acordul părţilor, în urma evaluării performanţelor manageriale.

(3) Directorii unităţilor destinate activităţilor extraşcolare sunt numiţi de către inspectorul şcolar general sau de către ministrul educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului, conform subordonării acestora, în urma unui concurs public, pe baza unei metodologii elaborate de Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului. Directorul încheie contract de management cu inspectorul şcolar general sau cu ministrul educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului, conform subordonării acestora. Contractul de management poate fi prelungit, cu acordul părţilor, în urma evaluării performanţelor manageriale."

Potrivit Metodologiei privind evaluarea activităţii manageriale desfăşurate de către inspectorii şcolari generali, inspectorii şcolari generali adjuncţi din inspectoratele şcolare şi directorii caselor corpului didactic, aprobată prin Ordinul Ministrului Educaţiei Naţionale nr. 4315/2014, pârâtul a fost supus evaluării manageriale pentru perioada 01.09.2016 - 31.08.2017, cu parcurgerea unei proceduri care, conform art. 3 din această Metodologie, constă în 2 etape: autoevaluarea activităţii manageriale, pe baza fişei de autoevaluare şi a raportului augmentativ pentru punctajul acordat în fişa de autoevaluare; evaluarea activităţii manageriale, realizată de comisia de evaluare din cadrul Ministerului.

Potrivit art. 10 alin. (1) din Metodologie:

"(1) Eventualele contestaţii se adresează, în scris, ministrului educaţiei naţionale, în termen de 3 zile lucrătoare de la comunicarea la inspectoratul şcolar a rezultatelor evaluării. Contestaţia trebuie însoţită de o fişă de (auto)evaluare completată de contestatar.", iar potrivit art. 10 alin. (7) din Metodologie:

"(7) Hotărârea comisiei de contestaţii e definitivă şi poate fi atacată numai la instanţa de contencios administrativ, contestaţia reprezentând plângerea prealabilă reglementată de art. 7 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările şi completările ulterioare."

Dispoziţiile speciale expuse anterior nu fac nicio trimitere la statutul funcţionarului public, ci la Legea nr. 554/2004, atunci când instituie calea legală de acces în faţa instanţei, exprimând intenţia legiuitorului de a scoate din sfera de aplicare a legii privind statutul funcţionarilor publici categoria inspectorilor şcolari, inclusiv cu privire la competenţa materială de soluţionare a litigiilor.

În cauză, nefiind vorba de un raport de serviciu al unui funcţionar public, în sensul prevederilor art. 109 din Legea nr. 188/1999, devin aplicabile dispoziţiile Legii nr. 554/2004, care reprezintă dreptul comun în materie.

Competenţa materială a instanţei de contencios administrativ şi fiscal este reglementată de dispoziţiile art. 10 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, potrivit cărora:

"Litigiile privind actele administrative emise sau încheiate de autorităţile publice locale şi judeţene, precum şi cele care privesc taxe şi impozite, contribuţii, datorii vamale, precum şi accesorii ale acestora de până la 3.000.000 de RON se soluţionează în fond de tribunalele administrativ-fiscale, iar cele privind actele administrative emise sau încheiate de autorităţile publice centrale, precum şi cele care privesc taxe şi impozite, contribuţii, datorii vamale, precum şi accesorii ale acestora mai mari de 3.000.000 de RON se soluţionează în fond de secţiile de contencios administrativ şi fiscal ale curţilor de apel, dacă prin lege organică specială nu se prevede altfel."

Deci, art. 10 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 reglementează competenţa materială a instanţei de contencios administrativ şi fiscal, prin derogare de la prevederile C. proc. civ., făcând o dublă distincţie pentru stabilirea competenţei instanţelor de contencios administrativ: în raport cu organul emitent al actului şi în funcţie de cuantumul sumei ce formează obiectul actului administrativ contestat.

Astfel, pe de o parte, se distinge între actele administrative emise sau încheiate de autorităţile publice locale şi judeţene (litigii ce sunt date în competenţa tribunalelor administrativ-fiscale) şi acte administrative emise sau încheiate de autorităţile publice centrale (litigii ce sunt date în competenţa secţiilor de contencios administrativ şi fiscal ale curţilor de apel).

Pe de altă parte, legea distinge între actele administrative care privesc taxe şi impozite, contribuţii, datorii vamale, precum şi accesorii ale acestora de până la 3.000.000 de RON (litigii ce sunt date în competenţa tribunalelor administrativ-fiscale) şi acte administrative care privesc taxe şi impozite, contribuţii, datorii vamale, precum şi accesorii ale acestora mai mari de 3.000.000 de RON (litigii ce sunt date în competenţa secţiilor de contencios administrativ şi fiscal ale curţilor de apel).

Potrivit art. 96 pct. 1 din C. proc. civ. "curţile de apel judecă în primă instanţă, cererile în materie de contencios administrativ şi fiscal, potrivit legii speciale", iar art. 10 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 privind contenciosul administrativ stabileşte în sarcina secţiilor de contencios administrativ ale curţilor de apel competenţa de soluţionare a litigiilor privind actele administrative emise sau încheiate de autorităţile publice centrale.

La redactarea acestui text s-a avut în vedere caracterul complex al litigiilor de contencios administrativ, competenţa de soluţionare a cauzelor de acest gen aparţinând secţiei de contencios administrativ şi fiscal a tribunalului sau a curţii de apel, în funcţie de rangul emitentului actului de control contestat (autoritate publică locală sau autoritate publică centrală).

Cum în speţă, emitentul actelor administrative contestate, respectiv Ministerul Educaţiei Naţionale, are rang de autoritate publică centrală, competenţa de soluţionare a cauzei revine Curţii de Apel Bucureşti, prin aplicarea criteriului rangului autorităţii emitente avut în vedere de art. 10 alin. (1) din Legea nr. 554/2004.

În consecinţă, având în vedere considerentele arătate şi în conformitate cu dispoziţiile art. 135 alin. (1) şi (4) C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competenţa de soluţionare a cauzei, în primă instanţă, în favoarea Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei privind pe reclamantul Ministerul Educaţiei Naţionale şi pe pârâtul A. în favoarea Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 15 martie 2019.

GGC - NN