Mandatory maintenance of preventive detention for European Arrest Warrant surrender when pandemic delays extend custody beyond initial term

Deliberând asupra contestaţiei formulate de persoana solicitată A., constată următoarele:

Prin Încheierea din data de 7 septembrie 2020, pronunţată în dosarul nr. x/2020, Curtea de Apel Ploieşti, secţia penală şi pentru cauze cu minori şi de familie, în temeiul disp. art. 104 alin. (9) din Legea nr. 302/2004, a menţinut măsura arestului preventiv a persoanei solicitate A., în vederea predării către autorităţile elene, pe o perioadă de 30 zile, de la 16 septembrie 2020 până la data de 15 octombrie 2020, inclusiv.

Pentru a dispune astfel, prima instanţă a reţinut că, prin Sentinţa penală nr. 71 din data de 17 august 2020, pronunţată de Curtea de Apel Ploieşti, definitivă prin Decizia nr. 487 din 25 august 2020 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, s-a admis solicitarea formulată de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Thraki privind executarea Mandatului european de arestare nr. x/2020 emis la data de 23 aprilie 2020 de autorităţile judiciare din Grecia şi, luând act că persoana solicitată A. a consimţit la predare, s-a dispus predarea acesteia către autoritatea judiciară din Grecia, pentru efectuarea urmăririi penale în legătură cu săvârşirea infracţiunii de complicitate la preluarea unor cetăţeni ai unor ţări terţe de la graniţa greco-turcă, ce nu aveau drept de intrare pe teritoriul elen cu scopul promovării lor pe teritoriul elen în concurs şi în scopul obţinerii unui profit ilegal, prev. de art. 26, 27, 47, 51, 57, 83, 94 din C. pen., art. 30 parag. 1 a) - b) L. 4251/2014, pentru care pedeapsa prevăzută de lege este de maxim 8 ani închisoare, cu respectarea drepturilor conferite de regula specialităţii prev. de art. 117 din Legea nr. 302/2004, republicată.

S-a constatat că persoana solicitată A. a fost reţinută conform Ordonanţei nr. 5126/II/5/2019, emisă la data de 17 august 2020 de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Ploieşti, pentru 24 de ore, respectiv începând cu data de 17 august 2020, orele 10:10.

Conform art. 104 alin. (10) din Legea nr. 302/2004 republicată, s-a dispus arestarea persoanei solicitate A. pe o perioadă de 30 zile, începând cu data de 17 august 2020 până la data de 15 septembrie 2020, inclusiv, şi predarea acesteia către autoritatea judiciară din Grecia, cu respectarea termenelor prev. de art. 112 din Legea nr. 302/2004, republicată, urmând a fi dedusă perioada reţinerii şi arestării preventive.

S-a reţinut că, ulterior, la data de 03 septembrie 2020, s-a primit la Curtea de Apel Ploieşti adresa nr. x emisă la data de 31 august 2020 de MAI - I.G.P.R - Centrul de Cooperare Poliţienească Internaţională - Biroul Naţional Sirene, prin care s-a solicitat menţinerea arestării în vederea predării către autorităţile judiciare din Grecia a persoanei solicitate A., dispusă prin Sentinţa penală nr. 71 din data de 17 august 2020 a Curţii de Apel Ploieşti şi pusă în executare prin Mandatul nr. x/MEA/2020 din data de 17 august 2020, cu precizarea că Biroul Sirene România a comunicat Biroului Sirene Grecia faptul că a fost aprobată predarea persoanei.

În motivarea cererii, făcând trimitere la situaţia pandemică pentru care a fost decretată starea de urgenţă coroborată cu art. 5 şi art. 8 din Ordonanţa militară nr. 3 din 24 martie 2020 privind măsuri de prevenire a răspândirii COVID-19, s-a susţinut că se impune luarea măsurilor necesare în vederea prelungirii măsurii arestului până la momentul la care situaţia epidemiologică va permite preluarea persoanei solicitate.

Curtea de Apel Ploieşti a fixat termen de judecată la data de 7 septembrie 2020, pentru a se pune în discuţie verificarea arestării preventive, astfel cum prevede art. 104 alin. (9) din Legea nr. 302/2004 republicată, dată la care persoana solicitată A. a susţinut, prin intermediul avocatului desemnat din oficiu, că luarea unei măsuri mai puţin severe faţă de acesta, cum este cea a controlului judiciar sau a arestului la domiciliu este oportună în momentul de faţă, în raport de consecinţele produse asupra persoanei, dar şi a familiei sale de către situaţia pandemică existentă.

Curtea, verificând măsura arestării preventive, a apreciat că se impune menţinerea acestei măsuri, pentru următoarele considerente:

Conform articolului 104 alin. (9) din Legea nr. 302/2004 republicată, instanţa verifică periodic, dar nu mai târziu de 30 de zile, dacă se impune menţinerea arestării în vederea predării. În acest sens, instanţa se pronunţă prin încheiere motivată, ţinând seama de termenele prevăzute la art. 112.

Din sesizarea formulată de IGPR - Centrul de Cooperare Poliţienească Internaţională-Biroul SIRENE, prima instanţă a reţinut, în esenţă, faptul că, misiunea de predare a persoanei solicitate în Grecia nu a putut fi realizată în termenul de 30 de zile, urmând să fie reprogramată la momentul la care situaţia epidemiologică va permite predarea/preluarea persoanei solicitate.

Făcând trimitere la art. 113 alin. (2) din Legea nr. 302/2004 republicată, curtea de apel a apreciat că se impune menţinerea arestării preventive în vederea realizării unei noi încercări de predare a persoanei solicitate, reţinând că din motive independente de statul român şi statul elen nu s-a putut efectua predarea în termenul prevăzut de lege şi, în plus, termenele de predare maxime nu au fost depăşite.

De asemenea, s-a constatat că nu s-au schimbat temeiurile care au stat la baza luării măsurii arestului preventiv, acestea subzistând întru totul la momentul pendinte, motiv pentru care curtea de apel a apreciat că nu se justifică înlocuirea măsurii arestului preventiv cu măsura arestului la domiciliu sau cu măsura controlului judiciar, perioada de timp care a trecut de la data luării măsurii nefiind una care să depăşească durata maximă a termenului de predare, astfel cum anterior s-a referit.

Împotriva Încheierii din data de 7 septembrie 2020, pronunţată de Curtea de Apel Ploieşti, secţia penală şi pentru cauze cu minori şi de familie, în dosarul nr. x/2020, a formulat contestaţie persoana solicitată A..

Calea de atac a fost înregistrată pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia penală, la data de 9 septembrie 2020, sub nr. x/2020.

Examinând contestaţia formulată de persoana solicitată A., în baza actelor şi lucrărilor de la dosar, Înalta Curte urmează a o respinge, ca nefondată, în considerarea următoarelor argumente:

Cu titlu preliminar, instanţa de control judiciar notează că art. 113 din Legea 302/2004 privind cooperarea judiciară internaţională în materie penală, republicată, reglementează procedura şi condiţiile predării persoanei solicitate şi prevede următoarele:

"(1) Predarea se realizează de Centrul de Cooperare Poliţienească Internaţională din cadrul Inspectoratului General al Poliţiei Române, cu sprijinul unităţii de poliţie pe raza căreia se află locul de detenţie, în termen de 10 zile de la rămânerea definitivă a hotărârii de predare.

(2) Dacă din motive independente de voinţa autorităţilor române sau ale statului emitent, predarea nu se poate efectua în termenul stabilit de către Centrul de Cooperare Poliţienească Internaţională din cadrul Inspectoratului General al Poliţiei Române şi autoritatea competentă a statului emitent, aceasta va avea loc în termen de 10 zile de la noua dată convenită.

(3) În cazul în care sunt depăşite termenele maxime pentru predare, fără ca persoana în cauză să fie primită de către statul emitent, se va proceda la punerea în libertate a persoanei urmărite, fără ca acest fapt să constituie un motiv de refuz al executării unui viitor mandat european de arestare, bazat pe aceleaşi fapte.

(4) În toate cazurile, în momentul predării, autorităţile române comunică autorităţilor statului emitent care asigură preluarea persoanei predate durata arestului efectuat de către aceasta în executarea mandatului european de arestare, cu scopul de a fi dedusă din pedeapsa sau din măsura privativă de libertate care se va aplica."

Totodată, art. 104 alin. (9) din Legea nr. 302/2004 statuează în sensul că "instanţa verifică periodic, dar nu mai târziu de 30 de zile, dacă se impune menţinerea arestării în vederea predării. În acest sens, instanţa se pronunţă prin încheiere motivată, ţinând seama de termenele prevăzute la art. 112".

În aceste coordonate de principiu, Înalta Curte reţine că la data de 3 septembrie 2020, prima instanţă a fost sesizată cu privire la menţinerea măsurii arestului provizoriu a persoanei solicitate A., în vederea predării acesteia autorităţilor judiciare din Grecia, ca urmare a pronunţării Sentinţei penale nr. 71 din data de 17 august 2020, în dosarul nr. x/2020, de Curtea de Apel Ploieşti, definitivă prin Decizia nr. 487 din 25 august 2020 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, prin care s-a dispus punerea în executare a mandatului european de arestare emis la data 23 aprilie 2020 de autorităţile judiciare din Grecia, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Thraki.

Astfel, IGPR - Centrul de Cooperare Poliţienească Internaţională - Biroul Naţional Sirene a înaintat adresa nr. x emisă la data de 31 august 2020, prin care a învederat că autorităţile judiciare din Grecia au solicitat prelungirea termenului de predare până la data de 30 septembrie 2020, urmare a imposibilităţii realizării misiunii de preluare a contestatorului în termenul stabilit din cauza măsurilor de siguranţă impuse în contextul evoluţiei epidemiei de COVID-19.

Ca atare, se constată că prima instanţă a fost sesizată cu respectarea regulilor de competenţă şi a dispus în conformitate cu dispoziţiile legale menţinerea măsurii arestării provizorii a persoanei solicitate A., în vederea predării către autorităţile elene, pe o perioadă de 30 zile, de la 16 septembrie 2020 până la data de 15 octombrie 2020, inclusiv.

Prin urmare, în acest context, evaluând criticile concrete formulate de către contestatorul persoană solicitată, prin apărător desemnat din oficiu, instanţa de control judiciar constată că acestea sunt nefondate, pentru considerentele ce urmează a fi prezentate.

Înalta Curte notează că persoana solicitată A. a criticat încheierea penală atacată sub aspectul menţinerii măsurii preventive luate în vederea predării, susţinând faptul că, în opinia sa, predarea se poate realiza şi cu persoana solicitată aflată în stare de libertate.

Astfel, în acord cu instanţa de fond, Înalta Curte constată că arestarea preventivă a persoanei solicitate şi, subsecvent, menţinerea acestei măsuri, în vederea predării este obligatorie în situaţia dată, în care s-a dispus punerea în executare a mandatului european de arestare, întrucât legea nu reglementează nicio alternativă.

Din interpretarea sistematică a textelor care reglementează luarea măsurilor preventive pe parcursul procedurii, cât şi cu ocazia soluţionării cererii de punere în executare a unui mandat european cuprinse în art. 104 alin. (11) şi (13) din Legea nr. 302/2004, rezultă că măsura arestării este obligatorie şi se dispune de îndată atunci când s-a admis sesizarea şi s-a dispus predarea, în condiţiile în care predarea autorităţilor străine a persoanei solicitate se poate face doar în stare de arest preventiv.

În acest sens, instanţa de control judiciar notează că dispoziţiile art. 104 alin. (9) - (11) din Legea nr. 302/2004 republicată privind cooperarea judiciară internaţională în materie penală, sub aspectul posibilităţii înlocuirii măsurii arestării cu o altă măsură mai blândă, în condiţiile prevăzute de art. 211 - 222 din C. proc. pen., sunt aplicabile doar în cursul judecăţii, nu şi după rămânerea definitivă a hotărârii prin care instanţa s-a pronunţat asupra executării mandatului european de arestare prin sentinţă, hotărâre prin care se dispune, în mod obligatoriu şi arestarea persoanei solicitate în vederea predării, măsură provizorie care se menţine până la predarea efectivă a persoanei solicitate.

Prevederile de mai sus se completează sub aspectul duratei măsurii preventive cu dispoziţiile art. 104 alin. (10), teza finală Legea nr. 302/2004 privind cooperarea judiciară internaţională în materie penală, republicată:

"În toate cazurile, măsura arestării în vederea predării poate fi luată numai după ascultarea persoanei solicitate în prezenţa apărătorului. Durata iniţială a arestării nu poate depăşi 30 de zile, iar durata totală, până la predarea efectivă către statul membru emitent, nu poate depăşi în niciun caz 180 de zile."

Prin urmare, Înalta Curte reţine că persoana solicitată A. a fost reţinută provizoriu pentru 24 de ore, începând cu data de 17 august 2020, orele 10:10, iar de la data de 17 august 2020 a intrat sub incidenţa măsurii provizorii a arestului pentru o perioadă de 30 de zile, măsură menţinută prin încheierea atacată pentru o nouă perioadă de 30 de zile, respectiv de la 16 septembrie 2020 până la data de 15 octombrie 2020, inclusiv, în vederea predării către autorităţile judiciare din Grecia.

În consecinţă, în considerarea aspectelor de fapt şi de drept învederate, instanţa de control judiciar constată că încheierea atacată este legală şi temeinică şi din perspectiva perioadei maxime de 180 de zile înăuntrul căreia trebuie să se realizeze efectiv predarea.

Pentru aceste considerente, Înalta Curte apreciază că soluţia pronunţată de instanţa de fond în urma efectuării verificărilor la care este îndrituită, conform dispoziţiilor art. 104 alin. (9) şi urm. din Legea nr. 302/2004, este temeinică şi legală, motiv pentru care, în conformitate cu dispoziţiile art. 4251 alin. (7) pct. 1 lit. b) din C. proc. pen., va respinge, ca nefondată, contestaţia formulată de persoana solicitată A..

Văzând dispoziţiile art. 275 alin. (2) şi (6) din C. proc. pen., va dispune obligarea contestatorului la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat, onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu va rămâne în sarcina statului şi se va plăti din fondul Ministerului Justiţiei.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondată, contestaţia formulată de persoana solicitată A. împotriva Încheierii din data de 7 septembrie 2020, pronunţată de Curtea de Apel Ploieşti, secţia penală şi pentru cauze cu minori şi de familie, în dosarul nr. x/2020.

Obligă contestatorul persoana solicitată la plata sumei de 200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu pentru contestatorul persoană solicitată, în cuantum de 313 RON, se plăteşte din fondul Ministerului Justiţiei.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 18 septembrie 2020.

GGC - CP