Legislator Case Law & Legislation
Decizia nr. 492/RC/2020 AI generated

EU fund fraud: Inaccuracy of vocational training completion certificates and statutory absence of mandatory practical exam or attendance requirements

Case Number Decizia nr. 492/RC/2020
Court / Authority
Jurisdiction Romania (RO)
Decision Date
Outcome Allowed / Granted
Court Costs No costs imposed

Legislator summary

AI generated

The High Court of Cassation and Justice (ICCJ) admitted the cassation appeals of four defendants and extended the favorable effects to the fifth defendant, annulling the prior appellate and first-instance judgments and acquitting all five individuals for the offense of using or presenting false, inexact, or incomplete documents to obtain funds from the EU budget (Art. 181(1) of Law 78/2000), while maintaining the civil action unresolved and the preventive seizure of assets pending a potential civil lawsuit within 30 days. The dispute centered on whether the defendants' submission of completion certificates for a vocational training course, which stated a 90-hour duration and practical exam, constituted criminal fraud when the evidence showed they attended few theory hours and no practical exam was administered by the training provider. The ICCJ ruled that the lower courts erred in characterizing the documents as "inexact" because, under O.G. 129/2000 and H.G. 522/2003, the duration stated in a completion certificate refers to the programmed course length, not the individual's actual attendance, and no legal obligation required a practical exam for "initiation" level courses (as opposed to "qualification" level), meaning the objective element of the crime (the use of a document containing false data that causes the undue obtaining of funds) was not met, resulting in the conduct not being covered by the penal law.

Legislator headnote

AI generated

art. 181 alin. (1) din Legea nr. 78/2000, art. 35 alin. (1) C. pen, art. 5 C. pen, art. 396 alin. (10) C. proc. pen, art. 65 alin. (1) C. pen, art. 91 C. pen; EU fund fraud: Inaccuracy of vocational training completion certificates and statutory absence of mandatory practical exam or attendance requirements: 181(1) of Law 78/2000), while maintaining the civil action unresolved and the preventive seizure of assets pending a potential civil lawsuit within 30 days. The dispute centered on whether the defendants' submission of completion certificates for a vocational training course, which stated a 90-hour duration and practical exam, constituted criminal fraud when the evidence showed they attended few theory hours and no practical exam was administered by the training provider. The ICCJ ruled that the lower courts erred in characterizing the documents as "inexact" because, under O.G. 129/2000 and H.G. 522/2003, the duration stated in a completion certificate refers to the programmed course length, not the individual's actual attendance, and no legal obligation required a practical exam for "initiation" level courses (as opposed to "qualification" level), meaning the objective element of the crime (the use of a document containing false data that causes the undue obtaining of funds) was not met, resulting in the conduct not being covered by the penal law.

Keywords

AI generated
fraud seizure of documents vocational training substantive requirements forgery of certificates crime against individuals

Cited Legislation

AI generated
art. 181 alin. (1) din Legea nr. 78/2000
Substantive provision of the alleged offense for which the defendants were acquitted.
art. 35 alin. (1) C. pen
Provision applied to the offense for defendant A regarding continuous offense, included in the acquittal order.
art. 5 C. pen
şi art. 5 C. pen.,cu aplicarea art.
art. 396 alin. (10) C. proc. pen
pen.,cu aplicarea art. 396 alin. (10) C. proc. pen., a fost condamnat inculpatul A.
art. 65 alin. (1) C. pen
În temeiul art. 65 alin. (1) C. pen., s-a aplicat inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prevăzute de art.
art. 91 C. pen
În baza art. 91 C. pen., s-a dispus suspendarea executării pedepsei aplicate inculpatului sub supravegherea Serviciului de Probaţiune Sălaj pe durata unui termen de încercare de 2 ani, termen stabilit potrivit prevederilor art.
art. 92 alin. (1) C. pen
pen., s-a dispus suspendarea executării pedepsei aplicate inculpatului sub supravegherea Serviciului de Probaţiune Sălaj pe durata unui termen de încercare de 2 ani, termen stabilit potrivit prevederilor art. 92 alin. (1) C. pen.
art. 93 alin. (1) C. pen
În baza art. 93 alin. (2) C. pen., s-a impus inculpatului să frecventeze un program de reintegrare socială derulat de Serviciul de Probaţiune Sălaj sau organizat în colaborare cu instituţii din comunitate.
AI generated

Key legal questions extracted by Legislator

AI generated
art. 16 lit. lit). b teza I C. proc. pen.

Primary ground for acquitting the defendants because the act committed was not provided for by penal law.

art. 181 alin. (1) din Legea nr. 78/2000

Substantive provision of the alleged offense for which the defendants were acquitted.

art. 35 alin. (1) C. pen.

Provision applied to the offense for defendant A regarding continuous offense, included in the acquittal order.

art. 25 alin. (5) C. proc. pen.

Procedural basis for leaving the civil actions unresolved following the acquittal.

art. 397 alin. (5) C. proc. pen.

Procedural basis for maintaining the precautionary seizure measures pending a potential civil action.

Need to analyze how this precedent applies to your matter?

Cross-reference this judgment against statutes, commentaries, and subsequent citing case law inside Legislator AI.

Open in Legislator →

Full text

Deliberând asupra cauzei penale reţine următoarele:

Prin Sentinţa penală nr. 22 din 21 februarie 2020 pronunţată în Dosarul nr. x/2018 al Tribunalului Sălaj, s-au dispus următoarele:

În baza art. 181 alin. (1) din Legea nr. 78/2000 cu aplic. art. 35 alin. (1) C. pen. şi art. 5 C. pen.,cu aplicarea art. 396 alin. (10) C. proc. pen., a fost condamnat inculpatul A. la pedeapsa de 2 (doi) ani închisoare pentru comiterea infracţiunii continuate de obţinere pe nedrept de fonduri din bugetul general al Uniunii Europene.

În temeiul art. 65 alin. (1) C. pen., s-a aplicat inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a) şi b) C. pen., respectiv dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice şi dreptul de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat, pe durata executării pedepsei.

În baza art. 66 alin. (1) lit. a) şi b) C. pen., au fost interzise inculpatului, ca pedeapsă complementară, dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice şi dreptul de a ocupa o funcţie ce implică exerciţiul autorităţii de stat, pe o durată de 1 an începând cu data rămânerii definitive a hotărârii de condamnare.

În baza art. 91 C. pen., s-a dispus suspendarea executării pedepsei aplicate inculpatului sub supravegherea Serviciului de Probaţiune Sălaj pe durata unui termen de încercare de 2 ani, termen stabilit potrivit prevederilor art. 92 alin. (1) C. pen. şi care se calculează de la data rămânerii definitive a hotărârii de condamnare.

În baza art. 93 alin. (1) C. pen., pe durata termenului de supraveghere, inculpatul a fost obligat a respecta următoarele obligaţii: a) să se prezinte la Serviciul de Probaţiune Sălaj, la datele fixate de acesta; b) să primească vizitele consilierului de probaţiune desemnat cu supravegherea sa; c) să anunţe, în prealabil, schimbarea locuinţei şi orice deplasare care depăşeşte 5 zile; d) să comunice schimbarea locului de muncă; e) să comunice informaţii şi documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existenţă.

În baza art. 93 alin. (2) C. pen., s-a impus inculpatului să frecventeze un program de reintegrare socială derulat de Serviciul de Probaţiune Sălaj sau organizat în colaborare cu instituţii din comunitate.

În baza art. 93 alin. (3) C. pen., pe parcursul termenului de supraveghere, inculpatul a fost obligat a presta un număr de 60 de zile de muncă neremunerată în folosul comunităţii, zilnic, câte 2 ore, la Centrul de Cercetări Biologice, Grădina Botanică "Vasile Fati" Jibou, jud. Sălaj sau la o parohie ortodoxă din Jibou, jud. Sălaj.

În baza art. 94 alin. (1) C. pen., pe durata termenului de supraveghere, datele prevăzute în art. 93 alin. (1) lit. c) - e) C. pen. se comunică Serviciului de Probaţiune Sălaj.

În baza art. 91 alin. (4) C. pen. s-a atras atenţia inculpatului asupra dispoziţiilor art. 96 C. pen.

În baza art. 181 alin. (1) din Legea nr. 78/2000, a fost condamnat inculpatul B. la pedeapsa de 2 (doi) ani şi 6 (şase) luni închisoare pentru comiterea infracţiunii de obţinere pe nedrept de fonduri din bugetul general al Uniunii Europene.

În temeiul art. 65 alin. (1) C. pen., s-a aplicat inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a) şi b) C. pen., respectiv dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice şi dreptul de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat, pe durata executării pedepsei.

În baza art. 66 alin. (1) lit. a) şi b) C. pen., au fost interzise inculpatului, ca pedeapsă complementară, dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice şi dreptul de a ocupa o funcţie ce implică exerciţiul autorităţii de stat, pe o durată de 1 an începând cu data rămânerii definitive a hotărârii de condamnare.

În baza art. 91 C. pen., s-a dispus suspendarea executării pedepsei aplicate inculpatului sub supravegherea Serviciului de Probaţiune Sălaj pe durata unui termen de încercare de 3 ani, termen stabilit potrivit prevederilor art. 92 alin. (1) C. pen. şi care se calculează de la data rămânerii definitive a hotărârii de condamnare.

În baza art. 93 alin. (1) C. pen., pe durata termenului de supraveghere, inculpatul a fost obligat a respecta următoarele obligaţii: a) să se prezinte la Serviciul de Probaţiune Sălaj, la datele fixate de acesta; b) să primească vizitele consilierului de probaţiune desemnat cu supravegherea sa; c) să anunţe, în prealabil, schimbarea locuinţei şi orice deplasare care depăşeşte 5 zile; d) să comunice schimbarea locului de muncă; e) să comunice informaţii şi documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existenţă.

În baza art. 93 alin. (2) C. pen., s-a impus inculpatului să frecventeze un program de reintegrare socială derulat de Serviciul de Probaţiune Sălaj sau organizat în colaborare cu instituţii din comunitate.

În baza art. 93 alin. (3) C. pen., pe parcursul termenului de supraveghere, inculpatul a fost obligat a presta un număr de 60 de zile de muncă neremunerată în folosul comunităţii, zilnic, câte 2 ore, la Primăria comunei Buciumi, jud. Sălaj sau la Parohia Ortodoxă din jud. Sălaj.

În baza art. 94 alin. (1) C. pen., pe durata termenului de supraveghere, datele prevăzute în art. 93 alin. (1) lit. c) - e) C. pen. se comunică Serviciului de Probaţiune Sălaj.

În baza art. 91 alin. (4) C. pen. s-a atras atenţia inculpatului asupra dispoziţiilor art. 96 C. pen.

În baza art. 181 alin. (1) din Legea nr. 78/2000, a fost condamnat inculpatul C. la pedeapsa de 2 (doi) ani şi 6 (şase) luni închisoare pentru comiterea infracţiunii de obţinere pe nedrept de fonduri din bugetul general al Uniunii Europene.

În temeiul art. 65 alin. (1) C. pen., s-a aplicat inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a) şi b) C. pen., respectiv dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice şi dreptul de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat, pe durata executării pedepsei.

În baza art. 66 alin. (1) lit. a) şi b) C. pen., au fost interzise inculpatului, ca pedeapsă complementară, dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice şi dreptul de a ocupa o funcţie ce implică exerciţiul autorităţii de stat, pe o durată de 1 an începând cu data rămânerii definitive a hotărârii de condamnare.

În baza art. 91 C. pen., s-a dispus suspendarea executării pedepsei aplicate inculpatului sub supravegherea Serviciului de Probaţiune Sălaj pe durata unui termen de încercare de 3 ani, termen stabilit potrivit prevederilor art. 92 alin. (1) C. pen. şi care se calculează de la data rămânerii definitive a hotărârii de condamnare.

În baza art. 93 alin. (1) C. pen., pe durata termenului de supraveghere, inculpatul a fost obligat a respecta următoarele obligaţii: a) să se prezinte la Serviciul de Probaţiune Sălaj, la datele fixate de acesta; b) să primească vizitele consilierului de probaţiune desemnat cu supravegherea sa; c) să anunţe, în prealabil, schimbarea locuinţei şi orice deplasare care depăşeşte 5 zile; d) să comunice schimbarea locului de muncă; e) să comunice informaţii şi documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existenţă.

În baza art. 93 alin. (2) C. pen., s-a impus inculpatului să frecventeze un program de reintegrare socială derulat de Serviciul de Probaţiune Sălaj sau organizat în colaborare cu instituţii din comunitate.

În baza art. 93 alin. (3) C. pen., pe parcursul termenului de supraveghere, inculpatul a fost obligat a presta un număr de 60 de zile de muncă neremunerată în folosul comunităţii, zilnic, câte 2 ore, la o parohie ortodoxă din Zalău, jud. Sălaj sau la Direcţia de Asistenţă Socială Comunitară Zalău, jud. Sălaj.

În baza art. 94 alin. (1) C. pen., pe durata termenului de supraveghere, datele prevăzute în art. 93 alin. (1) lit. c) - e) C. pen. se comunică Serviciului de Probaţiune Sălaj.

În baza art. 91 alin. (4) C. pen. s-a atras atenţia inculpatului asupra dispoziţiilor art. 96 C. pen.

În baza art. 181 alin. (1) din Legea nr. 78/2000, a fost condamnată inculpata D. la pedeapsa de 2 (doi) ani şi 6 (şase) luni închisoare pentru comiterea infracţiunii de obţinere pe nedrept de fonduri din bugetul general al Uniunii Europene.

În temeiul art. 65 alin. (1) C. pen., s-a aplicat inculpatei pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a) şi b) C. pen., respectiv dreptul de a fi aleasă în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice şi dreptul de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat, pe durata executării pedepsei.

În baza art. 66 alin. (1) lit. a) şi b) C. pen. au fost interzise inculpatei, ca pedeapsă complementară, dreptul de a fi aleasă în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice şi dreptul de a ocupa o funcţie ce implică exerciţiul autorităţii de stat, pe o durată de 1 an începând cu data rămânerii definitive a hotărârii de condamnare.

În baza art. 91 C. pen., s-a dispus suspendarea executării pedepsei aplicate inculpatei sub supravegherea Serviciului de Probaţiune Sălaj pe durata unui termen de încercare de 3 ani, termen stabilit potrivit prevederilor art. 92 alin. (1) C. pen. şi care se calculează de la data rămânerii definitive a hotărârii de condamnare.

În baza art. 93 alin. (1) C. pen., pe durata termenului de supraveghere, inculpata a fost obligată a respecta următoarele obligaţii: a) să se prezinte la Serviciul de Probaţiune Sălaj, la datele fixate de acesta; b) să primească vizitele consilierului de probaţiune desemnat cu supravegherea sa; c) să anunţe, în prealabil, schimbarea locuinţei şi orice deplasare care depăşeşte 5 zile; d) să comunice schimbarea locului de muncă; e) să comunice informaţii şi documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existenţă.

În baza art. 93 alin. (2) C. pen., s-a impus inculpatei să frecventeze un program de reintegrare socială derulat de Serviciul de Probaţiune Sălaj sau organizat în colaborare cu instituţii din comunitate.

În baza art. 93 alin. (3) C. pen., pe parcursul termenului de supraveghere, inculpata a fost obligată a presta un număr de 60 de zile de muncă neremunerată în folosul comunităţii, zilnic, câte 2 ore, la Direcţia de Asistenţă Socială Comunitară Zalău sau la o parohie ortodoxă din Zalău, jud. Sălaj.

În baza art. 94 alin. (1) C. pen., pe durata termenului de supraveghere, datele prevăzute în art. 93 alin. (1) lit. c) - e) C. pen. se comunică Serviciului de Probaţiune Sălaj.

În baza art. 91 alin. (4) C. pen. s-a atras atenţia inculpatei asupra dispoziţiilor art. 96 C. pen.

În baza art. 181 alin. (1) din Legea nr. 78/2000 cu aplic. art. 5 C. pen., a condamnat pe inculpata E. la pedeapsa de 2 (doi) ani şi 6 (şase) luni închisoare pentru comiterea infracţiunii de obţinere pe nedrept de fonduri din bugetul general al Uniunii Europene.

În temeiul art. 65 alin. (1) C. pen., s-a aplicat inculpatei pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a) şi b) C. pen., respectiv dreptul de a fi aleasă în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice şi dreptul de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat, pe durata executării pedepsei.

În baza art. 66 alin. (1) lit. a) şi b) C. pen., au fost interzise inculpatei, ca pedeapsă complementară, dreptul de a fi aleasă în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice şi dreptul de a ocupa o funcţie ce implică exerciţiul autorităţii de stat, pe o durată de 1 an începând cu data rămânerii definitive a hotărârii de condamnare.

În baza art. 91 C. pen., s-a dispus suspendarea executării pedepsei aplicate inculpatei sub supravegherea Serviciului de Probaţiune Sălaj pe durata unui termen de încercare de 3 ani, termen stabilit potrivit prevederilor art. 92 alin. (1) C. pen. şi care se calculează de la data rămânerii definitive a hotărârii de condamnare.

În baza art. 93 alin. (1) C. pen., pe durata termenului de supraveghere, inculpata a fost obligată a respecta următoarele obligaţii: a) să se prezinte la Serviciul de Probaţiune Sălaj, la datele fixate de acesta; b) să primească vizitele consilierului de probaţiune desemnat cu supravegherea sa; c) să anunţe, în prealabil, schimbarea locuinţei şi orice deplasare care depăşeşte 5 zile; d) să comunice schimbarea locului de muncă; e) să comunice informaţii şi documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existenţă.

În baza art. 93 alin. (2) C. pen., s-a impus inculpatei să frecventeze un program de reintegrare socială derulat de Serviciul de Probaţiune Sălaj sau organizat în colaborare cu instituţii din comunitate.

În baza art. 93 alin. (3) C. pen., pe parcursul termenului de supraveghere, inculpata a fost obligată a presta un număr de 60 de zile de muncă neremunerată în folosul comunităţii, zilnic, câte 2 ore, la Direcţia de Asistenţă Socială Comunitară Zalău sau la o parohie ortodoxă din Zalău, jud. Sălaj.

În baza art. 94 alin. (1) C. pen., pe durata termenului de supraveghere, datele prevăzute în art. 93 alin. (1) lit. c) - e) C. pen. se comunică Serviciului de Probaţiune Sălaj.

În baza art. 91 alin. (4) C. pen. s-a atras atenţia inculpatei asupra dispoziţiilor art. 96 C. pen.

În baza art. 397 şi 404 alin. (4) lit. c) C. proc. pen. raportat la art. 25 alin. (1) C. proc. pen., respectiv art. 1349 - 1350,1357 - 1358,1362,1369,1381,1385 - 1386 C. civ., s-a admis acţiunea civilă astfel cum a fost formulată de Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale - Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale - CRFIR 6 Nord Vest şi, în consecinţă:

- a fost obligat inculpatul A. la plata sumei de 751.340,31 RON reprezentând prejudiciu efectiv creat, la care se adaugă dobânzi şi penalităţi calculate de la data decontării fiecărei tranşe de plată şi până la data plăţii efective,

- a fost obligat inculpatul B. la plata sumei de 602.258,93 RON reprezentând prejudiciu efectiv creat, la care se adaugă dobânzi şi penalităţi calculate de la data decontării fiecărei tranşe de plată şi până la data plăţii efective,

- a fost obligat inculpatul C. la plata sumei de 586.527,90 RON, prejudiciu efectiv creat, la care se adaugă dobânzi şi penalităţi calculate de la data decontării fiecărei tranşe de plată şi până la data plăţii efective,

- a fost obligată inculpata D. la plata sumei de 429.834,91 RON, prejudiciu efectiv creat, la care se adaugă dobânzi şi penalităţi calculate de la data decontării fiecărei tranşe de plată şi până la data plăţii efective,

- a fost obligată inculpata E. la plata sumei de 602.874,93 RON, prejudiciu efectiv creat, la care se adaugă dobânzi şi penalităţi calculate de la data decontării fiecărei tranşe de plată şi până la data plăţii efective.

S-a constatat că partea civilă nu a solicitat a fi despăgubită şi cu suma de 445.830 RON reprezentând prejudiciu reţinut în sarcina inculpatului de A.

În baza art. 404 alin. (4) lit. c) rap. la art. 397 alin. (2) C. proc. pen. rap. la art. 20 din Legea nr. 78/2000, s-a menţinut în parte măsurile asigurătorii instituite în cursul urmăririi penale prin ordonanţa cu numărul 15/P/2016 din data de 19.11.2018 a DNA - Serviciul Teritorial Cluj, după cum urmează:

a) sechestrul penal instituit până la concurenţa sumei de 751.340,31 RON asupra unui buldozer x, cu seria şasiu x, tip x, achiziţionat de A. Întreprindere Individuală având număr de înregistrare la ORC x, a unui autoturism x, cu seria şasiu x, număr de înmatriculare x şi a unui autoturism marca x, cu seria şasiu x, număr de înmatriculare x, proprietatea inculpatului A.;

b) sechestrul penal instituit până la concurenţa sumei de 586.527,9 RON asupra unui buldoexcavator x, cu seria x şi compactor sol x, achiziţionate de C. Întreprindere Individuală având număr de înregistrare la ORC x; asupra cotei-părţi de 1/2 din teren intravilan în suprafaţă de 570 mp., înscris în CF x Zalău, nr. cadastral x, proprietatea inculpatului C. şi a soţiei acestuia, F., asupra unui autoturism marca x, cu seria şasiu x, număr de înmatriculare x, asupra unui autoturism marca x, cu seria şasiu x, număr de înmatriculare x; asupra unei remorci de transport auto marca x cu seria şasiu x cu număr de înmatriculare x proprietatea comună a inculpatului C. şi a soţiei acestuia, F.,

c) sechestrul penal instituit până la concurenţa sumei de 602.258,93 RON asupra unui autogreder x, achiziţionat de B. Întreprindere Individuală, având număr de înregistrare la ORC x şi asupra unui teren extravilan în suprafaţă de 2.250 mp înscris în CF x Zalău, cu număr topo x (situat pe strada x, nr. FN, mun. Zalău, jud. Sălaj), proprietatea inculpatului B., dobândit prin contractul de donaţie autentificat la BNP G. sub numărul x/2012,

d) sechestrul penal instituit până la concurenţa sumei de 602.874,93 RON asupra unui autogreder GR 215, cu seria şasiu x, achiziţionat de E. Întreprindere Individuală, având numărul de înregistrare la ORC x şi asupra cotei-părţi de 1/2 din imobil-apartament nr. x situat în municipiul Zalău, str. x, jud. Sălaj (compus din două camere, bucătărie, baie, vestibul, balcon în suprafaţă utilă de 50,10 mp) înscris în CF x nedefinitivă individuală Zalău, nr. cadastral x, împreună cu cota parte indiviză din părţile de folosinţă comună ale blocului înscrise în CF x colectivă Zalău proprietatea comună a inculpatei E. şi a soţului acesteia, H.,

e) sechestrul penal instituit până la concurenţa sumei de 429.834,91 RON asupra unui excavator pe şenile x, cu seria x, achiziţionat de D. Întreprindere Individuală, având număr de înregistrare la ORC x şi asupra unei remorci speciale- rulotă marca x, serie şasiu x, număr de înmatriculare x, proprietatea inculpatei D., în baza actului de partaj autentificat sub numărul x/2018 la BNP I.

Dispune ridicarea sechestrului asiguratoriu instituit până la concurenţa sumei de 445.830 RON asupra următoarelor bunuri:

- compactor sol x cu seria şasiu x, achiziţionat de J. întreprindere Individuală, având număr de înregistrare la ORC x;

- excavator pe roţi x cu seria şasiu x, achiziţionat de J. Întreprindere Individuală, având număr de înregistrare la ORC x.

În baza art. 404 alin. (4) lit. i) C. proc. pen. rap. la art. 25 alin. (3) C. proc. pen., desfiinţează următoarele înscrisuri:

- Certificatul de absolvire cu seria x, nr. x, emis inculpatului A. de S.C. K. S.R.L. la data de 10.03.2011,

- Certificatul de absolvire seria x, nr. x, emis numitei J. de S.C. K. S.R.L. la 10.03.2011,

- Certificatul de absolvire seria x, nr. x, emis inculpatului C. de S.C. K. S.R.L. la data de 10.03.2011,

- Certificatul de absolvire seria x, nr. x, emis inculpatului B. de S.C. K. S.R.L. la data de 10.03.2011,

- Certificatul de absolvire seria x, nr. x, emis inculpatei D. de S.C. K. S.R.L. la data de 10.03.2011,

- Certificatul de absolvire seria x, nr. x, emis inculpatei E. de S.C. K. S.R.L. la data de 10.03.2011.

În baza art. 274 alin. (1) şi (2) C. proc. pen., au fost obligaţi inculpaţii la plata a câte 2.200 RON cheltuieli judiciare către stat.

Pentru a hotărî astfel, instanţa de fond reţinut următoarea stare de fapt:

L., asociat şi administrator la S.C. M. S.R.L. şi la S.C. N. S.R.L. a fost trimis în judecată în altă cauză (Dosar nr. x/2018 al Tribunalului Sălaj), reţinându-se în sarcina sa, în esenţă, că a fost iniţiatorul unui mecanism de fraudare a fondurilor provenite din bugetul general al Uniunii Europene în cazul mai multor proiecte, între care:"Achiziţie utilaj de foraj în vederea executării de foraje pentru construcţii" - beneficiar O. Întreprindere Individuală, "Achiziţie de utilaje de pregătire a terenului" - beneficiar B. Întreprindere Individuală, "Achiziţie de utilaje de pregătirea terenului" - beneficiar C. Întreprindere Individuală, "Achiziţie excavator pe şenile pentru execuţia lucrărilor de pregătire teren" - beneficiar D. Întreprindere Individuală, "Achiziţie autogreder de către E. " - beneficiar E. Întreprindere Individuală, "Achiziţie buldozer pentru pregătirea terenurilor" - beneficiar A. Întreprindere Individuală.

Interesul în fraudarea procedurilor de achiziţie organizate în cazul proiectelor menţionate mai sus a rezultat din împrejurarea că S.C. N. S.R.L. (cu excepţia proiectului "Achiziţie utilaj de foraj în vederea executării de foraje pentru construcţii" - beneficiar O. Întreprindere Individuală) a fost cea care a fost declarată câştigătoare în cazul procedurilor de achiziţiei utilaje "organizate" de A. Întreprindere Individuală, J. Întreprindere Individuală, E. Întreprindere Individuală şi a livrat utilaje.

În urma probatoriului administrat în cauză a rezultat că pentru proiectele "Achiziţie excavator pe şenile pentru execuţia lucrărilor de pregătire teren" - beneficiar D. Întreprindere Individuală; "Achiziţie de utilaje de pregătirea terenului" - beneficiar C. Întreprindere Individuală; "Înfiinţare parc utilaje pentru construcţii de către P." - beneficiar P. Întreprindere Individuală; "Achiziţie de utilaje de pregătire a terenului" - beneficiar B. Întreprindere Individuală; "Achiziţie autogreder de către E. - beneficiar E. Întreprindere Individuală; "Achiziţie buldozer pentru pregătirea terenurilor" - beneficiar A. Întreprindere Individuală, până în anul 2013, L. a fost cel care s-a ocupat de obţinerea de documente falsificate, depuse la Autoritatea Contractantă, prin fraudarea procedurilor de achiziţie bunuri urmărind să obţină foloase materiale necuvenite din bugetul general al Uniunii Europene, prin intermediul inculpatei S.C. N. S.R.L., al cărei administrator de facto era.

Astfel, L. s-a implicat în "a-i ajuta pe reprezentanţii întreprinderilor individuale mai sus menţionate în întocmirea dosarelor aferente proiectelor în cauză, reprezentanţi care nu au cunoscut că la cererile de finanţare şi, ulterior, la procedurile de achiziţie bunuri organizate în anul 2011, în urma cărora a fost declarată câştigătoare inculpata S.C. N. S.R.L., au fost depuse documente falsificate.

Începând cu anul 2013, inculpatul L. nu a mai fost implicat în implementarea proiectelor derulate de aceste întreprinderi individuale (cu excepţia proiectului derulat de O. Întreprindere Individuală). Inculpaţii B., C., D. şi E. au continuat procedurile de achiziţie utilaje împreună cu consultanţii Q. şi R.

Probele administrate în cauză au mai relevat faptul că, în cadrul procedurilor de achiziţie utilaje, la cererile de plată, inculpaţii A., B., C., D. şi E. au depus, cu rea-credinţă, certificate de absolvire emise de către S.C. K. S.R.L. Zalău, cunoscând că aceste documente nu reflectă realitatea.

Conform Ghidului Solicitantului pentru accesarea Măsurii 312 - "Sprijin pentru crearea şi dezvoltarea de micro-întreprinderi" (versiunea 04 din iunie 2010), condiţiile minime obligatorii pentru acordarea sprijinului sunt:

- Micro-întreprinderile, atât cele existente cât şi cele nou înfiinţate, trebuie să fie înfiinţate şi să îşi desfăşoare activitatea propusă prin proiect în spaţiul rural;

- Beneficiarul trebuie să demonstreze viabilitatea investiţiei;

- Micro-întreprinderea să nu fie în dificultate;

- Beneficiarul sau responsabilul de proiect să facă dovada deţinerii de aptitudini manageriale/marketing sau în acord cu activitatea propusă prin proiect (experienţă/cursuri de formare profesională absolvite - cel puţin la nivel de iniţiere, cursuri de calificare etc.) sau să le dobândească până la efectuarea ultimei plăţi;

- Beneficiarul trebuie să prezinte toate avizele şi acordurile necesare investiţiei respective;

- Beneficiarul trebuie să prezinte toate avizele/autorizaţiile de mediu necesare investiţiei;

- Beneficiarul trebuie să dovedească dreptul de proprietate asupra terenului pe care urmează să se realizeze investiţia sau dreptul de folosinţă pe o perioadă de cel puţin 10 ani;

- Beneficiarul trebuie să declare pe proprie răspundere că va asigura cofinanţarea proiectului;

- Beneficiarul trebuie să declare pe proprie răspundere faptul că suma totală a ajutorului public nerambursabil accesat de către acesta nu depăşeşte 200.000 euro (100.000 euro pentru activităţile din transportul rutier) pe o perioadă de până la 3 ani fiscali.

În ceea ce priveşte documentele necesare întocmirii Cererii de finanţare, în Ghidul solicitantului se precizează că, printre documentele obligatorii, trebuie depuse şi studiul de fezabilitate sau memoriul justificativ, precum şi "Copia după diploma de studii/dovada deţinerii de aptitudini manageriale/marketing sau în acord cu activitatea propusă prin proiect (experienţa/cursuri de formare profesională absolvite cel puţin la nivel de iniţiere, cursuri de calificare [poate fi şi o persoană din cadrul societăţii pentru care va prezenta document care să certifice poziţia în societate - carte de muncă, acţionar], certificat sau adeverinţă prin care se dovedeşte absolvirea unei instituţii de învăţământ, certificat de absolvire a unei forme de pregătire profesională organizată în condiţiile legii, în vigoare la data eliberării acestuia, cartea de meşteşugar, carnetul de muncă al solicitantului), declaraţie de notorietate cu privire la abilitatea de a desfăşura activitatea pentru care se solicită finanţarea eliberată de primarul localităţii respective (numai pentru PFA/Întreprindere familială/întreprindere individuală doar pentru meseriile tradiţionale artizanale-pentru reprezentantul legal/beneficiar sau declaraţie pe propria răspundere în care să se menţioneze că beneficiarul proiectului sau reprezentantul legal de proiect/o persoană din cadrul societăţii pentru care va prezenta document care să certifice poziţia în societate-carte de muncă, acţionar) vor urma un curs de pregătire profesională până la finalizarea proiectului, înaintea ultimei plăţi a ajutorului".

1. În data de 15.07.2010 inculpatul A. a depus la APDRP-OJPDRP Sălaj o cerere de finanţare a proiectului "Achiziţie buldozer pentru pregătirea terenurilor". Cererea a fost înregistrată sub numărul F 312 x din 15.07.2010. Inculpatul A. a depus la cererea de finanţare şi o declaraţie pe proprie răspundere dată la 14.07.2010, prin care se angaja să efectueze un curs de pregătire profesională până la terminarea proiectului, înaintea ultimei plăţi a ajutorului. Documentele aferente cererii de plată au fost semnate de către inculpat, nefiind utilizată vreo ştampilă cu semnătura acestuia.

Ulterior aprobării cererii de finanţare, în data de 26.05.2011, între APDRP, în calitate de autoritate contractantă şi A. Întreprindere Individuală, reprezentată de inculpatul A., s-a încheiat contractul de finanţare înregistrat sub numărul x. Prin contract, Autoritatea Contractantă s-a angajat să acorde o finanţare nerambursabilă de maxim 760.375 RON, echivalentul a maximum 178.199 euro.

Probele administrate în cauză au relevat faptul că în cadrul acestui proiect, atât la cererea de finanţare, cât şi în cadrul procedurii de achiziţie servicii şi bunuri, dar şi la dosarul de plată, au fost depuse documente false şi inexacte (au fost falsificate semnături de pe declaraţii de confidenţialitate şi imparţialitate, de pe un raport de evaluare şi selecţie, au fost utilizate oferte şi alte înscrisuri falsificate).

În data de 19.08.2011, inculpatul A. a depus la OJPDRP Sălaj cererea de plată ce a fost înregistrată sub numărul x/19.08.2011, precum şi Certificatul de absolvire cu seria x nr. x, eliberat de S.C. K. S.R.L. la data de 10.03.2011. În certificatul de absolvire şi în suplimentul descriptiv al certificatului se menţionează că, în perioada 17.02 - 07.03.2011, inculpatul a participat la programul de iniţiere pentru ocupaţia de "maşinist utilaje cale şi terasamente", care a avut o durată de 90 ore (din care 30 ore cursuri teoretice şi 60 ore cursuri de practică), absolvind examenul cu nota 9.00.

Din probatoriul administrat în cauză a rezultat că în Certificatul de absolvire emis de către S.C. K. S.R.L. s-au consemnat date nereale referitoare la efectuarea cursului de iniţiere pentru ocupaţia "maşinist utilaje cale şi terasamente" de către inculpatul A.. În cauză s-a stabilit că nu au fost efectuate ore de practică, iar orele teoretice nu s-au desfăşurat în numărul indicat în document. De asemenea, examenul practic s-a susţinut doar scriptic, în realitate, nedesfăşurându-se un examen practic care să evalueze cunoştinţele absolventului.

Conform Adresei nr. x/08.05.2018 emisă de AFIR-CRFIR 6 Nord Vest s-a achitat către A. Întreprindere Individuală suma de 751.340,31 RON, echivalentul a 178.198,97 euro.

Contractul a fost reziliat de Autoritatea Contractantă la data de 01.12.2015, deoarece A. Întreprindere Individuală nu a respectat obligaţiile contractuale.

2. Tot în data de 15.07.2010 a fost depusă la APDRP-OJPDRP Sălaj o cerere formulată de J., soţia inculpatului A., pentru finanţarea proiectului "Achiziţie excavator pe roţi şi compactor sol în vederea executării de lucrări de pregătire a terenurilor pentru construcţii." Cererea de finanţare a fost înregistrată la OJPDRP Sălaj sub numărul x din 15.07.2010 . Pe documentele depuse la cererea de plată (inclusiv pe cererea de plată) semnătura numitei J. a fost aplicată cu o ştampilă.

După aprobarea cererii de finanţare, în data de 26.05.2011, între APDRP, în calitate de Autoritate Contractantă, şi J. Întreprindere Individuală, reprezentată de J., s-a încheiat contractul de finanţare înregistrat sub numărul x. Prin contract, Autoritatea Contractantă s-a angajat să acorde o finanţare nerambursabilă de maxim 448.035 RON, echivalentul a maximum 105.000 euro.

Probele administrate în cauză au relevat faptul că şi în cadrul acestui proiect, atât la cererea de finanţare, cât şi în cadrul procedurii de achiziţie servicii şi bunuri, dar şi la dosarul de plată, au fost depuse documente false şi inexacte.

În data de 10.02.2012, beneficiarul a depus la OJPDRP Sălaj cererea de plată înregistrată sub nr. x/10.02.2012. Odată cu cererea de plată a fost depus, în copie certificată cu originalul, Certificatul de absolvire seria x, nr. x, emis de S.C. K. S.R.L. la 10.03.2011 pentru J.

În certificatul de absolvire şi în suplimentul descriptiv al certificatului se menţionează că J., în perioada 17.02-07.03.2011, a participat la programul de iniţiere pentru ocupaţia de "maşinist utilaje cale şi terasamente" care a avut o durată de 90 ore (din care 30 ore cursuri teoretice şi 60 ore cursuri de practică). Se menţionează că aceasta a absolvit examenul cu nota 10.00.

Din probatoriul administrat în cauză a rezultat că în certificatul de absolvire emis de către S.C. K. S.R.L. s-au consemnat date nereale referitoare la efectuarea cursului de iniţiere pentru ocupaţia "maşinist utilaje cale şi terasamente" de către suspecta J. S-a stabilit că nu au fost efectuate ore de practică, iar orele teoretice nu s-au desfăşurat în numărul indicat în document. De asemenea, examenul practic s-a susţinut doar scriptic, în realitate nedesfăşurându-se un examen practic care să evalueze cunoştinţele absolventului.

Conform Adresei nr. x/08.05.2018 emisă de AFIR-CRFIR 6 Nord Vest s-a achitat către J. Întreprindere Individuală suma de 445.830 RON, echivalentul a 102.536,80 euro.

Contractul a fost reziliat de Autoritatea Contractantă la data de 01.12.2015, deoarece J. Întreprindere Individuală nu a respectat obligaţiile contractuale.

2. În data de 15.07.2010, inculpatul B. a depus la APDRP-OJPDRP Sălaj o cerere de finanţare pentru proiectul "Achiziţie de utilaje de pregătire a terenului". Cererea de finanţare a fost înregistrată sub numărul x/15.07.2010. Inculpatul B. a depus la cererea de finanţare o declaraţie pe proprie răspundere dată de inculpat la 14.07.2010, prin care se angaja să efectueze un curs de pregătire profesională până la terminarea proiectului, înaintea ultimei plăţi a ajutorului.

După aprobarea cererii de finanţare, la data de 27.05.2011, între APDRP în calitate de Autoritate Contractantă şi B. Întreprindere Individuală, reprezentată de inculpatul B. s-a încheiat Contractul de finanţare nr. x Autoritatea Contractantă s-a angajat să acorde o finanţare nerambursabilă de maxim 606.191 RON, echivalentul a maximum 142.065 euro.

În urma probelor administrate în cauză a rezultat că în cadrul proiectului "Achiziţie de utilaje de pregătire a terenului" - beneficiar B. Întreprindere Individuală, atât la cererea de finanţare, cât şi în cadrul procedurii de achiziţie servicii şi bunuri, dar şi la dosarul de plată au fost depuse documente false şi inexacte.

După reluarea, în mai multe rânduri, a procedurii de achiziţie şi după formularea repetată de cereri de prelungire a duratei de execuţie a contractului, la cererea de plată ce a fost înregistrată la Oficiul Judeţean pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale (OJFIR) Sălaj sub numărul x/29.08.2014, inculpatul B. a depus Certificatul de absolvire seria x, nr. x emis de S.C. K. S.R.L. la data de 10.03.2011. Certificatul de absolvire făcea dovada că sus-numitul a absolvit cursul de iniţiere cu durata de 90 ore pentru ocupaţia "maşinist utilaje cale şi terasamente" cu calificativul 9.00.

Astfel cum se menţionează în suplimentul descriptiv al certificatului de absolvire, durata cursurilor a fost de 90 ore, din care 30 ore de pregătire teoretică şi 60 ore de pregătire practică.

Pe documentele depuse la cererea de finanţare este aplicată semnătura olografă a inculpatului B., nefiind utilizată ştampila cu semnătura acestuia, ca în cazul documentelor aferente procedurilor de achiziţie servicii şi bunuri organizate în anul 2011.

În cauză s-a stabilit că inculpatul nu a efectuat pregătire practică şi nici orele de teorie în numărul indicat în certificat. De asemenea, nu a avut loc un examen practic care să evalueze cunoştinţele absolventului.

3. În data de 15.07.2010, inculpatul C. a depus la APDRP- OJPDRP Sălaj o cerere de finanţare pentru proiectul .,Achiziţie de utilaje pentru pregătirea terenului". Cererea de finanţare a fost înregistrată sub numărul x/15.07.2010. La cererea de finanţare, inculpatul C. a depus o declaraţie pe proprie răspundere, datată 14.07.2010, prin care se angaja să urmeze un curs de pregătire profesională până la terminarea proiectului, înaintea ultimei plăţi a ajutorului.

Ulterior aprobări cererii de finanţare, în 23.05.2011 s-a încheiat, între APDRP, în calitate de Autoritate Contractantă şi C. Întreprindere Individuală, reprezentată de inculpatul C., contractul de finanţare numărul x. Prin contract, Autoritatea Contractantă s-a angajat să acorde o finanţare nerambursabilă de maxim 593.944 RON, echivalentul a maximum 139.195 euro.

Probele administrate în cauză au relevat faptul că în cadrul proiectului "Achiziţie de utilaje pentru pregătirea terenului", beneficiar C. Întreprindere Individuală, atât la cererea de finanţare, cât şi în cadrul procedurii de achiziţie servicii şi bunuri, dar şi la dosarul de plată au fost depuse documente false şi inexacte (în cadrul procedurii de achiziţie utilaje pentru construcţii au fost falsificate semnături de pe declaraţiile de confidenţialitate şi imparţialitate, au fost utilizate oferte false, au fost depuse alte documente falsificate).

După formularea unei cereri de prelungire a duratei de execuţie a contractului şi reluarea procedurii de achiziţie, la cererea de plată depusă de către C. Întreprindere Individuală la OJPDRP Sălaj la data de 26.02.2014, înregistrată sub numărul x/26.02.2014, inculpatul a anexat şi Certificatul de absolvire seria x, nr. x, emis la data de 10.03.2011 de către S.C. K. S.R.L., care făcea dovada că sus-numitul a absolvit cursul de iniţiere cu durata de 90 ore (30 ore pregătire teoretică şi 60 ore pregătire practică) pentru ocupaţia "maşinist utilaje cale şi terasamente" cu calificativul 9.00.

Şi în ceea ce-l priveşte pe inculpatul C., probele administrate în cauză au relevat faptul că datele înscrise în certificatul de absolvire nu sunt reale, în sensul că nici acesta nu a efectuat deloc cursurile practice şi nici orele de teorie în numărul indicat în cuprinsul documentului. De asemenea, examenul practic "s-a desfăşurat" doar scriptic, neexistând o evaluare efectivă a abilităţilor cursantului în ceea ce priveşte manevrarea şi conducerea utilajelor pentru construcţii. Înscrisul respectiv a fost emis doar formal pentru a putea fi utilizat de către inculpat la Autoritatea Contractantă.

4. La data de 15.07.2010 inculpata D. a formulat la APDRP-OJPDRP Sălaj cerere de finanţare pentru proiectul "Achiziţie excavator pe şenile pentru execuţia lucrărilor de pregătire teren". Cererea de finanţare ce a fost înregistrată la APDRP sub numărul x/15.07.2010. La cererea de finanţare, inculpata a depus o declaraţie pe proprie răspundere, datată 14.07.2010, prin care se angaja să urmeze un curs de pregătire profesională până la terminarea proiectului, înaintea ultimei plăţi a ajutorului.

După aprobarea cererii, la data de 06.06.2011, între APDRP, în calitate de Autoritate Contractantă şi D. întreprindere Individuală, reprezentată de sus-numita, s-a încheiat contractul de finanţare numărul x. Prin contract Autoritatea Contractantă s-a angajat să acorde o finanţare nerambursabilă de maxim 430.967 RON, echivalentul a maximum 101.000 euro.

Probele administrate în cauză au relevat faptul că în cadrul acestui proiect, atât la cererea de finanţare, cât şi în cadrul procedurii de achiziţie servicii şi bunuri, dar şi la dosarul de plată, au fost depuse documente false şi inexacte (s-au folosit oferte false, au fost falsificate semnături de pe declaraţii de confidenţialitate şi imparţialitate, s-au folosit alte înscrisuri ce nu au reflectat realitatea).

Implementarea proiectului s-a prelungit până în cursul lunii martie 2015, când a fost depus la Autoritatea Contractantă, în cadrul cererii de plată, de către întreprinderea individuală, un memoriu justificativ ce figurează înregistrat cu numărul x/05.03.2015. De asemenea, la aceeaşi dată a fost depus la Autoritatea Contractantă şi un raport de execuţie.

La cererea de plată, inculpata D. a anexat un certificat de absolvire (seria F, nr. x) emis de S.C. K. S.R.L. Zalău, document prin care se atestă că inculpata D. a participat, în perioada 17.02 - 11.03.2011, la programul de iniţiere cu durata de 90 ore pentru ocupaţia "maşinist utilaje cale şi terasamente", promovând examenul de absolvire cu calificativul 10. Certificatul în cauză a fost eliberat de S.C. K. S.R.L. la data de 10.03.2011.

Din conţinutul suplimentului descriptiv al certificatului rezultă că durata cursului de iniţiere a fost de 90 ore, din care 30 ore pregătire teoretică şi 60 ore pregătire practică.

Documentul în cauză, ca de altfel toate celelalte documente depuse la cererea de plată, au fost semnate pentru conformitate cu originalul de către inculpata D. Nu s-a utilizat ştampila cu semnătura inculpatei.

În ceea ce priveşte desfăşurarea cursurilor pentru obţinerea atestatului de "maşinist utilaje cale şi terasamente, în cursul urmăririi penale inculpata D. a afirmat că a urmat acest curs, efectuând atât ore de teorie, cât şi ore de practică ("A fost vorba de teorie şi practică. La teorie am fost la 20 - 25 de ore iar la practică în jur de 20 - 25 de ore. Proba practică a constat în participarea unor ore în care ni s-a prezentat modul de funcţionare a unor utilaje de către muncitori").

Inculpata a mai afirmat că la orele de teorie crede că a fost singură, iar orele practice "s-au ţinut" pe strada x, unde se desfăşurau lucrări. Referitor la examenul practic, inculpata a susţinut că acesta a avut loc pe strada x, la sediul S.C. S. S.R.L. şi a constat doar în pornirea utilajului.

5. În data de 15.07.2010, inculpata E. a depus la APDRP- OJPDRP Sălaj o cerere de finanţare pentru proiectul "Achiziţie autogreder de către E.", cererea de finanţare fiind înregistrată sub numărul x din 15.07.2010. La cererea de finanţare, inculpata a depus o declaraţie pe proprie răspundere prin care se angaja să efectueze un curs de pregătire profesională până la terminarea proiectului, înaintea ultimei plăţi a ajutorului. Declaraţia pe proprie răspundere a fost dată de inculpată la 14.07.2010.

După ce a fost aprobată cererea de finanţare de către APDRP, în data de 24.05.2011, între această instituţie, în calitate de Autoritate Contractantă şi E. Întreprindere Individuală, reprezentată de inculpata E. s-a încheiat contractul de finanţare înregistrat sub numărul x. Prin contract, Autoritatea Contractantă s-a angajat să acorde o finanţare nerambursabilă de maxim 606.190 RON, echivalentul a maximum 142.065 euro.

Probele administrate în cauză au relevat faptul că şi în cadrul acestui proiect, atât la cererea de finanţare, cât şi în cadrul procedurii de achiziţie servicii şi bunuri, dar şi la dosarul de plată, au fost depuse documente false şi inexacte.

La cererea de plată înregistrată la OJPDRP Sălaj, sub numărul x/21.02.2012, inculpata a anexat certificatul de absolvire seria x, nr. x, emis de S.C. K. S.R.L. la data de 10.03.2011, în certificatul de absolvire şi în suplimentul descriptiv al certificatului menţionându-se că E., în perioada 17.02 - 07.03.2011, a participat la programul de iniţiere pentru ocupaţia de "maşinist utilaje cale şi terasamente care a avut o durată de 90 ore (din care 30 ore cursuri teoretice şi 60 ore cursuri de practică) şi că inculpata a absolvit examenul cu nota 9.00.

Documentele anexate cererii de plată au fost semnate de către inculpata E., nefiind utilizată ştampila cu semnătura acesteia.

Din probatoriul administrat în cauză a rezultat că în Certificatul de absolvire emis de S.C. K. S.R.L. s-au consemnat date nereale referitoare la efectuarea cursului de iniţiere pentru ocupaţia "maşinist utilaje cale şi terasamente" de către inculpata E. În cauză s-a stabilit că nu au fost efectuate ore de practică, iar orele teoretice nu s-au desfăşurat în numărul indicat în document. De asemenea, examenul practic s-a susţinut doar scriptic, nedesfăşurându-se, în realitate, un examen practic care să evalueze cunoştinţele absolventului.

Din Metodologia de autorizare a furnizorilor de formare profesională a adulţilor, instanţa de fond a reţinut că durata minimă a programului de formare profesională, exprimată în ore de pregătire, pentru pregătirea teoretică şi practică pentru care se eliberează certificat de calificare profesională, pe niveluri de calificare este de 360 ore pentru nivelul 1 de calificare, 720 ore pentru nivelul 2 de calificare şi de 1080 ore pentru nivelul 3 de calificare. Timpul alocat programului de formare profesională va fi corelat cu scopul, obiectivele, conţinuturile şi strategiile de realizare. Activităţilor aplicative li se alocă cel puţin două treimi din durata totală a programului de formare. Evaluarea programului de formare profesională se face de către participanţii la program, cel puţin la sfârşitul programului. Furnizorul de formare profesională trebuie să facă dovada că dispune de baza materială necesară pentru desfăşurarea programului de formare profesională, trebuie să asigure spaţii adecvate pentru pregătirea teoretică şi practică, dimensiunile şi modul de organizare a spaţiului destinat pregătirii practice trebuie să permită fiecărui participant la programul de formare profesională să-şi desfăşoare activitatea şi, totodată, să fie supravegheat şi îndrumat de către formator. Baza materială a furnizorilor de programe de formare profesională poate fi deţinută în proprietate sau concesionată, închiriată, dobândită prin parteneriat sau alte forme, pe durata programului de formare profesională, fapt dovedit cu documente.

La solicitarea instanţei, Agenţia Judeţeană pentru Plăţi şi Inspecţie Socială Sălaj a precizat următoarele: conform H.G. nr. 522/2003, pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor O.G. nr. 129/2000 privind formarea profesională a adulţilor, art. 31 alin. (3), furnizorii de formare profesională care sunt autorizaţi să organizeze programe de formare profesională finalizate cu certificat de calificare cu recunoaştere naţională pot organiza şi programe de iniţiere pentru dobândirea unora dintre competenţele aferente programului de calificare respectiv, finalizate cu certificatul de absolvire cu recunoaştere naţională, în baza aceleiaşi autorizaţii. Durata de pregătire a programului este stabilită de furnizorul de formare profesională autorizat, care desfăşoară programul de iniţiere, pentru dobândirea unora dintre formele competenţele aferente programului de calificare respectiv. Programul de pregătire este acelaşi şi pentru calificare şi pentru iniţiere. Pentru programul de iniţiere dobândesc doar o parte din competenţele cuprinse în programă.

Instanţa a constatat că din probele administrate în cauză rezultă în mod indubitabil că în cadrul cursului de iniţiere pentru ocupaţia "maşinist utilaje cale şi terasamente" organizat la S.C. K. S.R.L. nu s-a făcut nicio oră de practică, iar orele de teorie s-au efectuat sporadic şi nu în numărul menţionat în certificatul de absolvire, aspect cunoscut şi de către inculpaţii B., D., C., E. şi A. Mai rezultă din probatoriul administrat că inculpaţii au cunoscut de la început că acest curs s-a organizat doar formal, scopul fiind acela de a obţine, contra unei taxe, un document care le era necesar pentru proiectele finanţate din fonduri europene.

Din declaraţiile martorilor care au lucrat/lucrează în cadrul S.C. T. S.A., precum şi din adresa emisă de această societate comercială rezultă faptul că declaraţiile inculpaţilor D., E., C. referitoare la efectuarea unor ore de practică la această societate sunt nereale. De asemenea, afirmaţia suspectului U., potrivit căreia a făcut, în cadrul cursului organizat de S.C. K. S.R.L., ore practică la o firmă în localitatea Crişeni, s-au dovedi a fi nereale. Cu ocazia audierii martorilor care au lucrat/lucrează la S.C. T. S.R.L., aceştia au declarat că nu cunosc nicio persoană cu numele şi prenumele U.

În mod logic, în cazul în care s-ar fi susţinut cursuri de practică pe şantierele aparţinând S.C. T. S.R.L., reprezentanţii acestei societăţi comerciale ar fi avut cunoştinţă despre acest lucru, ar fi trebuit făcute ore de protecţia muncii pentru cursanţi. Or, din probatoriul administrat nu rezultă acest lucru. Pe de altă parte, astfel după cum s-a arătat şi în actul de sesizare, având în vedere numărul mare de ore, respectiv 60 de ore/cursant (900 de ore pentru 15 cursanţi), în mod logic, ar fi trebuit ca S.C. T. S.R.L. să emită facturi de plată pentru utilizarea utilajelor. Mai mult, nu ar fi fost sustenabil din punct de vedere economic pentru S.C. T. S.R.L. să scoată din producţie, de pe şantiere, pentru o perioadă atât de mare, utilajele pentru construcţii.

Şi în ceea ce priveşte susţinerea probei practice în cadrul examenului pentru absolvire, probatoriul administrat în cauză a evidenţiat faptul că o astfel de probă nu a avut loc. Pe de o parte, martorii V., W., U., J., X., Y., A. au declarat în acest sens, iar pe de altă parte, aceste aspecte rezultă din declaraţiile date de angajaţii S.C. T. S.R.L. şi din adresele emise de societate.

S-a mai invocat, în apărare, că nu inculpaţii urmau a folosi utilajele, ci persoanele care urmau a fi angajate să lucreze pe aceste utilaje.

Or, în Ghidul solicitantului se menţionează - ca alternativă la dovada cursului de iniţiere - posibilitatea ca o persoană din cadrul societăţii/întreprinderii individuale să prezinte un document care să certifice poziţia în societate - carte de muncă, certificat sau adeverinţă prin care se dovedeşte absolvirea unei instituţii de învăţământ, certificat de absolvire a unei forme de pregătire profesională organizată în condiţiile legii, în vigoare la data eliberării acestuia etc.

În aceste condiţii, în mod evident, nu mai era necesar ca inculpaţii să prezinte dovada urmării cursului de iniţiere pentru ocupaţia maşinist utilaje cale şi terasamente. Cu toate acestea, inculpaţii nu au ales să procedeze în acest mod. Prin urmare, instanţa a apreciat că apărarea formulată nu poate fi primită.

S-a mai susţinut, în apărare, că majoritatea inculpaţilor deţinea cunoştinţele necesare manevrării utilajelor pe care intenţionau să le achiziţioneze cu fonduri europene, întrucât fie chiar ei au lucrat pe astfel de utilaje, fie membri de familie, prieteni sau angajatori ai acestora deţineau şi utilizau utilaje similare şi le-au arătat cum puteau fi manevrate.

Dincolo de faptul că astfel de apărări nu au putut fi primite pentru a demonstra nevinovăţia inculpaţilor în privinţa folosirii de documente conţinând date ce nu corespundeau realităţii pentru obţinerea de fonduri din bugetul general al Uniunii Europene, instanţa reţine că niciunul dintre inculpaţi nu a făcut dovada unei calificări concrete prin absolvirea unei alte forme de pregătire profesională decât cea de la S.C. K. S.R.L. în scopul manevrării de utilaje pentru cale şi terasamente ori pentru utilaje similare şi nici că au făcut practică timp de 60 de ore, astfel după cum rezultă din certificatele de absolvire emise de S.C. K. S.R.L. şi depuse la OJPDRP Sălaj.

Pe de altă parte, contrar opiniilor apărătorilor inculpaţilor, instanţa a apreciat că, dacă un inculpat a lucrat în urmă cu mai mult timp pe utilaje similare, nu este evident faptul că aceste cursuri practice au fost efectuate, nefiind făcută dovada în acest sens printr-un înscris apt a fi folosit în cadrul proiectului derulat, astfel cum se specifică în Ghidul solicitantului.

Cât priveşte declaraţiile martorilor propuşi de apărare pentru a dovedi efectuarea orelor de practică de către inculpaţi pe utilajele membrilor de familie, ale prietenilor ori ale angajatorilor, s-a reţinut că acestea nu au fost în măsură să combată acuzele aduse, având un caracter general, fiind lipsite de concreteţe şi neputând determina instanţa să considere că ar putea constitui probe de natură a înfrânge prezumţia de nevinovăţie sau de a crea o îndoială în privinţa vinovăţiei acestora. În acest sens, s-a constatat că niciunul dintre martori nu a fost în măsură să declare că vreunul dintre inculpaţi a efectuat 60 de ore de practică. De altfel, inculpaţii înşişi au făcut vorbire despre "numeroase ore de practică" sau de "câteva ore de practică", fără a putea preciza numărul acestor ore, perioada în care s-au desfăşurat.

În egală măsură, nu au putut fi primite apărările potrivit cărora reprezentanţii S.C. K. S.R.L. nu le-au adus la cunoştinţă inculpaţilor programa cursului la care s-au înscris, câte ore de teorie şi câte ore de practică trebuiau efectuate, în ce consta examenul de absolvire a cursului. Astfel de argumente nu pot justifica utilizarea de documente false/inexacte în vederea obţinerii de fonduri din bugetul general al Uniunii Europene.

Nu s-au putut primi nici susţinerile potrivit cărora inculpaţii nu au avut cunoştinţă despre caracterul fals al certificatelor de absolvire şi al suplimentelor descriptive şi că nu au acţionat în mod conştient în scopul obţinerii ilegale de fonduri europene, după cum nu se pot primi apărările în sensul că respectivele certificate nu atestă prezenţa efectivă a inculpaţilor la cele 90 de ore de curs, ci doar absolvirea cursului organizat în perioada 17.02.2011 - 07.03.2011.

În opinia instanţei, concluzia relei-credinţe a inculpaţilor rezultă din împrejurarea că aceştia, cunoscând că, de fapt, cursul s-a organizat doar formal, nu s-au prezentat deloc sau au participat la foarte puţine ore de teorie şi nu au efectuat pregătire practică sau au efectuat în foarte mică măsură o astfel de pregătire, nu au participat la susţinerea unui examen practic, dar şi din împrejurarea că inculpaţii au semnat şi declaraţiile pe proprie răspundere depuse la OJPDRP Sălaj, în cadrul cărora s-au obligat să respecte întocmai şi cu bună-credinţă condiţiile contractuale. În plus, din probatoriul administrat a rezultat că acest curs de iniţiere pentru ocupaţia "maşinist utilaje cale şi terasamente" organizat la S.C. K. S.R.L. nu a avut durata consemnată în suplimentele certificatelor depuse la OJPDRP Sălaj.

Or, atât lipsa participării sau participarea în mod formal la un curs de pregătire în vederea obţinerii unei calificări, chiar la nivel de iniţiere, cât şi nesusţinerea unui examen practic nu pot echivala cu o dovadă de bună-credinţă în obţinerea certificatului de absolvire în suplimentul căruia s-au consemnat nereal efectuarea unui număr de 30 ore de teorie şi 60 ore de practică, respectiv promovarea unui examen practic şi, implicit, în utilizarea ulterioară a acestuia în vederea obţinerii de fonduri din bugetul general al Uniunii Europene.

Eroarea reprezintă o falsă cunoaştere a realităţii naturale sau normative şi nu trebuie confundată cu îndoiala sau incertitudinea, care presupun reprezentarea posibilităţii ca recunoaşterea realităţii să nu fie cea corectă. Acţionând în stare de îndoială, autorul îşi asumă riscul comiterii unei infracţiuni. După cum s-a mai arătat, din probatoriul administrat rezultă că inculpaţii din prezenta cauză nu au acţionat în eroare fiind, ci cunoscând că acel curs de iniţiere pentru ocupaţia de "maşinist utilaje cale şi terasamente"s-a organizat "doar formal", nu s-au prezentat deloc sau au participat la foarte puţine ore de teorie şi nu au efectuat pregătire practică sau au efectuat în foarte mică măsură o astfel de pregătire, nu au participat la susţinerea unui examen practic şi, în aceste condiţii, în scopul obţinerii de fonduri din bugetul general al Uniunii Europene, au utilizat certificatele emise de S.C. K. S.R.L. în care s-a consemnat absolvirea cursului cu o durată de 90 ore (din care 30 ore cursuri teoretice şi 60 ore cursuri de practică) şi promovarea examenului teoretic şi al celui practic.

În considerentele Deciziei nr. 479/2018, Curtea Constituţională a arătat, referitor la caracterul "inexact" sau "incomplet" al documentelor la care se referă art. 181 din Legea nr. 78/2000, că acesta constă "fie în ajustarea acestora pentru a întruni criteriile de eligibilitate, fie în omiterea anumitor date/informaţii care ar putea descalifica persoana respectivă în iniţiativa de a obţine fondurile, cu condiţia ca toate aceste ajustări/omisiuni să fie săvârşite cu intenţie şi să ducă la obţinerea de fonduri."

În mod evident, certificatele de absolvire şi în suplimentele descriptive ale certificatelor eliberate de S.C. K. S.R.L. la data de 10.03.2011 conţin date nereale, inexacte, privind participarea la programul de iniţiere pentru ocupaţia de "maşinist utilaje cale şi terasamente" care ar fi avut o durată de 90 ore (din care 30 ore cursuri teoretice şi 60 ore cursuri de practică) şi absolvirea unui examen care ar fi presupus şi o probă practică, date nereale care corespund sintagmei "documente false, inexacte sau incomplete, regăsite în dispoziţiile art. 181 alin. (1) şi (3) din Legea nr. 78/2000.

Faţă de cele mai sus expuse, s-a constatat că nu sunt întemeiate solicitările inculpaţilor de achitare pe motiv că nu se fac vinovaţi de comiterea infracţiunilor reţinute în sarcina lor.

S-a reţinut că, în drept, faptele inculpatului inculpatului A., care, cu rea-credinţă, în baza unei rezoluţii infracţionale unice, în vederea obţinerii pe nedrept de fonduri din bugetul general al Uniunii Europene, în cadrul proiectului "Achiziţie buldozer pentru pregătirea terenurilor beneficiar A. Întreprindere Individuală - (Contract de finanţare nr. x din 26.05.2011) a depus la cererea de plată, înregistrată sub numărul x/19.08.2011 la OJPDRP Sălaj, Certificatul de absolvire cu seria x, nr. x, emis pe numele său de S.C. K. S.R.L. la data de 10.03.2011, document care conţine date nereale referitoare la efectuarea cursului de iniţiere pentru ocupaţia "maşinist utilaje cale şi terasamente" de către inculpat, scopul fiind acela al îndeplinirii condiţiilor din contractul de finanţare şi din Ghidul solicitantului, activitate care a avut ca urmare producerea unui prejudiciu bugetului Uniunii Europene în valoare de 751.340,31 RON, (echivalentul a 178.198,97 euro) dar şi în cadrul proiectului, Achiziţie excavator pe roţi şi compactor sol în vederea executării de lucrări de pregătire a terenurilor pentru construcţii" - beneficiar J. Întreprindere Individuală, în complicitate cu inculpatul L., a determinat-o pe suspecta J. (soţia inculpatului) să depună, fără vinovăţie, la OJPDRP Sălaj cererea de plată înregistrată sub nr. x/10.02.2012, la care era anexat Certificatul de absolvire seria x, nr. x, emis pe numele sus-numitei de S.C. K. S.R.L. la 10.03.2011, document care conţine date nereale referitoare la efectuarea cursului de iniţiere pentru ocupaţia "maşinist utilaje cale şi terasamente", scopul fiind acela al îndeplinirii condiţiilor din contractul de finanţare şi din Ghidul solicitantului, activitate care a avut ca urmare producerea unui prejudiciu bugetului Uniunii Europene în valoare de 445.830 RON (echivalentul a 102.536,80 euro), (prejudiciul total adus bugetului Uniunii Europene fiind în valoare de 1.197.170,31 RON) întrunesc elementele constitutive ale infracţiunii de folosirea sau prezentarea de documente ori declaraţii false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obţinerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Uniunii Europene, în formă continuată prev. de art. 181 alin. (1) din Legea nr. 78/2000, cu aplic. art. 35 alin. (1) C. pen. şi art. 5 alin. (1) C. pen.

Elementul material al laturii obiective a infracţiunii prev. de art. 181 alin. (1) din Legea nr. 78/2000 s-a realizat prin acţiunile inculpatului de a prezenta documente false, respectiv certificatele de absolvire a cursului de iniţiere pentru ocupaţia "maşinist utilaje cale şi terasamente" emise pentru el şi pentru soţia sa, J.

Infracţiunea s-a comis în formă continuată, întrucât, atât acţiunea inculpatului de a prezenta certificatul de absolvire a cursului de iniţiere pentru ocupaţia "maşinist utilaje cale şi terasamente" emis pentru el, cât şi acţiunea de determinare a soţiei sale, J., să depună, fără vinovăţie, certificatul de absolvire emis pe numele acesteia de S.C. K. S.R.L. la data de 10.03.2011, documente care conţin date nereale referitoare la efectuarea cursului de iniţiere pentru ocupaţia "maşinist utilaje cale şi terasamente" s-au săvârşit în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale.

Din punct de vedere al laturii subiective, instanţa a reţinut comiterea infracţiunii cu forma de vinovăţie a intenţiei directe, reglementată de dispoziţiile art. 16 alin. (3) lit. a) C. pen., întrucât din probatoriul administrat rezultă că inculpatul a conştientizat că, prin acţiunile sale, autoritatea contractantă a fost indusă în eroare cu privire la îndeplinirea condiţiilor de eligibilitate şi a urmărit ca, în acest mod, să obţină fonduri europene.

Fapta inculpatului C. care, cu rea-credinţă, în vederea obţinerii pe nedrept de fonduri din bugetul general al Uniunii Europene, în cadrul proiectului "Achiziţie de utilaje de pregătirea terenului"- beneficiar C. Întreprindere Individuală (contract de finanţare numărul x din 23.05.2011) a anexat la cererea de plată, înregistrată la OJPDRP Sălaj sub numărul x/26.02.2014, şi Certificatul de absolvire seria x, nr. x, emis pe numele său de S.C. K. S.R.L. la data de 10.03.2011, document care conţine date nereale referitoare la efectuarea cursului de iniţiere pentru ocupaţia "maşinist utilaje cale şi terasamente" de către inculpat, scopul fiind acela al îndeplinirii condiţiilor din contractul de finanţare şi din Ghidul solicitantului, activitate care a avut ca urmare producerea unui prejudiciu bugetului Uniunii Europene în valoare de 586.527,90 RON, echivalentul a 131.499,65 euro, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de folosirea sau prezentarea de documente ori declaraţii false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obţinerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Uniunii Europene, prev. de art. 181 alin. (1) din Legea nr. 78/2000.

Fapta inculpatului B. care, cu rea-credinţă, în vederea obţinerii pe nedrept de fonduri din bugetul general al Uniunii Europene, în cadrul proiectului Achiziţie de utilaje de pregătire a terenului"- beneficiar B. Întreprindere Individuală (Contract de finanţare nr. x din 27.05.2011) a anexat la cererea de plată, înregistrată la Oficiul Judeţean pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale (OJFIR) Sălaj sub numărul x/29.08.2014, Certificatul de absolvire seria x, nr. x, emis pe numele său de S.C. K. S.R.L. la data de 10.03.2011, document care conţine date nereale referitoare la efectuarea cursului de iniţiere pentru ocupaţia "maşinist utilaje cale şi terasamente" de către inculpat, scopul fiind acela al îndeplinirii condiţiilor din contractul de finanţare şi din Ghidul solicitantului, activitate care a avut ca urmare producerea unui prejudiciu bugetului Uniunii Europene în valoare de 602.258,93 RON, echivalentul a 136.334,79 euro, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de folosirea sau prezentarea de documente ori declaraţii false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obţinerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Uniunii Europene, prev. de art. 181 alin. (1) din Legea nr. 78/2000.

Fapta inculpatei D. care, cu rea-credinţă, în vederea obţinerii pe nedrept de fonduri din bugetul general al Uniunii Europene, în cadrul proiectului "Achiziţie excavator pe şenile pentru execuţia lucrărilor de pregătire teren" - beneficiar D. Întreprindere Individuală (Contract de finanţare nr. x din 06.06.2011) a anexat la cererea de plată, înregistrată la OJFIR Sălaj sub numărul x/16.02.2015, Certificatul de absolvire seria x, nr. x, emis pe numele său de S.C. K. S.R.L. la data de 10.03.2011, document care conţine date nereale referitoare la efectuarea cursului de iniţiere pentru ocupaţia "maşinist utilaje cale şi terasamente" de către inculpată, scopul fiind acela al îndeplinirii condiţiilor din contractul de finanţare şi din Ghidul solicitantului, activitate care a avut ca urmare producerea unui prejudiciu bugetului Uniunii Europene în valoare de 429.834,91 RON, echivalentul a 97.413,01 euro, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de folosirea sau prezentarea de documente ori declaraţii false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obţinerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Uniunii Europene, prev. de art. 181 alin. (1) din Legea nr. 78/2000.

Fapta inculpatei E. care, cu rea-credinţă, în vederea obţinerii pe nedrept de fonduri din bugetul general al Uniunii Europene, în cadrul proiectului "Achiziţie autogreder de către E." - beneficiar E. Întreprindere Individuală (Contract de finanţare nr. x din 24.05.2011) a anexat la cererea de plată, înregistrată la OJPDRP Sălaj sub numărul x/21.02.2012, Certificatul de absolvire seria x, nr. x, emis pe numele său de S.C. K. S.R.L. la data de 10.03.2011, document care conţine date nereale referitoare la efectuarea cursului de iniţiere pentru ocupaţia "maşinist utilaje cale şi terasamente" de către inculpată, scopul fiind acela al îndeplinirii condiţiilor din contractul de finanţare şi din Ghidul solicitantului, activitate care a avut ca urmare producerea unui prejudiciu bugetului Uniunii Europene în valoare de 602.874,93 RON, echivalentul a 137.398 euro, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de folosirea sau prezentarea de documente ori declaraţii false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obţinerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Uniunii Europene, prev. de art. 181 alin. (1) din Legea nr. 78/2000, cu aplic. art. 5 alin. (1) C. pen.

Elementul material al laturii obiective a infracţiunii prev. de art. 181 alin. (1) din Legea nr. 78/2000 s-a realizat prin acţiunile inculpaţilor C., B., D. şi E. de a anexa la cererea de plată prezentată OJPDRP Sălaj certificatele de absolvire emise de S.C. K. S.R.L. la data de 10.03.2011, documente care conţin date nereale referitoare la efectuarea, de către inculpaţi, a cursului de iniţiere pentru ocupaţia "maşinist utilaje cale şi terasamente".

Infracţiunea s-a comis cu forma de vinovăţie a intenţiei directe reglementată de dispoziţiile art. 16 alin. (3) lit. a) C. pen., întrucât din probatoriul administrat rezultă că inculpaţii au conştientizat că, prin acţiunile lor, autoritatea contractantă a fost indusă în eroare cu privire la îndeplinirea condiţiilor de eligibilitate în cadrul proiectelor derulate şi au urmărit ca, în acest mod, să obţină de fonduri europene.

Potrivit art. 396 alin. (2) C. proc. pen., condamnarea se pronunţă dacă instanţa constată dincolo de orice îndoială rezonabilă că fapta există, constituie infracţiune şi a fost săvârşită de către inculpat.

În prezenta cauză, instanţa constată că sunt întrunite aceste condiţii, astfel că se impune condamnarea inculpaţilor pentru săvârşirea infracţiunilor reţinute în sarcina lor.

În cauză, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale - Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale - CRFIR 6 Nord Vest s-a constituit parte civilă cu suma de 2.972.836,98 RON, la care a solicitat dobânzi şi penalităţi calculate de la data decontării fiecărei tranşe de plată şi până la data plăţii efective, conform art. 173 alin. (1), art. 174 şi art. 176 din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală. Solicitarea de despăgubire a fost întemeiată pe dispoziţiile art. 19-20 C. proc. pen. şi avându-se în vedere că în caz de participaţie penală acţiunea civilă poate fi exercitată concomitent împotriva participanţilor. S-a menţionat că AFIR a decontat următoarele sume: B. II - 602.258,93 RON; C. II - 586.527,9 RON; D. II - 429.834,91 RON; E. - 602.874,93 RON şi A. - 751.340,31 RON, astfel că s-a admis acţiunea civilă, inculpaţii fiind obligaţi la plata acestor despăgubiri civile.

În baza art. 404 alin. (4) lit. c) rap. la art. 397 alin. (2) rap. la art. 20 din Legea nr. 78/2000, s-a menţinut în parte măsurile asigurătorii instituite în cursul urmăririi penale prin ordonanţa cu numărul 15/P/2016 din data de 19.11.2018 a DNA - Serviciul teritorial Cluj, după cum urmează:

a) sechestrul penal instituit până la concurenţa sumei de 751.340,31 RON asupra unui buldozer x, cu seria şasiu x, tip x, achiziţionat de A. Întreprindere Individuală având număr de înregistrare la ORC x, a unui autoturism x, cu seria şasiu x, număr de înmatriculare x şi a unui autoturism marca x, cu seria şasiu x, număr de înmatriculare x, proprietatea inculpatului,

b) sechestrul penal instituit până la concurenţa sumei de 586.527,9 RON asupra unui buldoexcavator x, cu seria x şi compactor sol x, achiziţionate de C. Întreprindere Individuală având număr de înregistrare la ORC x; asupra cotei-părţi de 1/2 din teren intravilan în suprafaţă de 570 mp., înscris în CF x Zalău, nr. cadastral x, proprietatea inculpatului C. şi a soţiei acestuia, F., asupra unui autoturism marca x, cu seria şasiu x, număr de înmatriculare x, asupra unui autoturism marca x, cu seria şasiu x, număr de înmatriculare x; asupra unei remorci de transport auto marca x cu seria şasiu x cu număr de înmatriculare x proprietatea comună a inculpatului C. şi a soţiei acestuia, F.,

c) sechestrul penal instituit până la concurenţa sumei de 602.258,93 RON asupra unui autogreder x, achiziţionat de B. Întreprindere Individuală, având număr de înregistrare la ORC x şi asupra unui teren extravilan în suprafaţă de 2.250 mp înscris în CF x Zalău, cu număr topo x (situat pe strada x, nr. FN, mun. Zalău, jud. Sălaj), proprietatea inculpatului B., dobândit prin contractul de donaţie autentificat la BNP G. sub numărul x/2012,

d) sechestrul penal instituit până la concurenţa sumei de 602.874,93 lei asupra unui autogreder GR 215, cu seria şasiu x, achiziţionat de E. Întreprindere Individuală, având numărul de înregistrare la ORC x şi asupra cotei-părţi de 1/2 din imobil-apartament nr. x situat în municipiul Zalău, str. x, jud. Sălaj (compus din două camere, bucătărie, baie, vestibul, balcon în suprafaţă utilă de 50,10 mp) înscris în CF x nedefinitivă individuală Zalău, nr. cadastral x, împreună cu cota parte indiviză din părţile de folosinţă comună ale blocului înscrise în CF x colectivă Zalău proprietatea comună a inculpatei E. şi a soţului acesteia, H.,

e) sechestrul penal instituit până la concurenţa sumei de 429.834,91 lei asupra unui excavator pe şenile x, cu seria x, achiziţionat de D. Întreprindere Individuală, având număr de înregistrare la ORC x şi asupra unei remorci speciale- rulotă marca x, serie şasiu x, număr de înmatriculare x, proprietatea inculpatei D., în baza actului de partaj autentificat sub numărul x/2018 la BNP I.

Întrucât în cauză partea civilă nu a mai solicitat a fi despăgubită şi cu suma de 445.830 RON reprezentând prejudiciu reţinut în sarcina inculpatului de A. întrucât, cu scopul îndeplinirii condiţiilor din contractul de finanţare şi din Ghidul solicitantului, a determinat-o pe J. să depună, fără vinovăţie, la OJPDRP Sălaj, cererea de plată înregistrată sub nr. x/10.02.2012, la care era anexat Certificatul de absolvire seria x, nr. x, emis pe numele sus-numitei de S.C. K. S.R.L. la 10.03.2011, document care conţine date nereale referitoare la efectuarea cursului de iniţiere pentru ocupaţia "maşinist utilaje cale şi terasamente", se va dispune ridicarea sechestrului asiguratoriu instituit până la concurenţa sumei de 445.830 RON asupra următoarelor bunuri:

- compactor sol x cu seria şasiu x, achiziţionat de J. întreprindere Individuală, având număr de înregistrare la ORC x;

- excavator pe roţi x cu seria şasiu x, achiziţionat de J. întreprindere Individuală, având număr de înregistrare la ORC x.

Împotriva acestei hotărâri au declarat apel inculpaţii A., B., C., D. şi E., care au fost respinse ca nefondate prin Decizia penală nr. 529/A din 10 iunie 2020 a Curţii de Apel Cluj, secţia penală şi de minori.

Pentru a pronunţa aceasta hotărâre, Curtea a reţinut următoarele:

Contrar criticilor formulate de către inculpaţii apelanţi instanţa fondului, în urma coroborării judicioase a materialului probator administrat pe parcursul întregului proces penal, a reţinut o stare de fapt corectă, o încadrare juridică corespunzătoare normelor legale în vigoare şi a stabilit, dincolo de orice îndoială rezonabilă, că inculpaţii se fac vinovaţi de comiterea infracţiunilor reţinute în sarcina lor prin actul de sesizare al instanţei.

Starea de fapt amplu expusă în hotărârea atacată este fundamentată de următoarele probe: declaraţiile inculpaţilor, inculpatul A. solicitând a fi judecat în baza procedurii simplificate, deoarece recunoaşte în întregime faptele reţinute în sarcina sa, a inculpaţilor B. şi C., E. care a arătat că deşi cunosc acuzaţiile formulate împotriva lor, nu doresc să dea declaraţie şi nu recunosc nici pretenţiile solicitate de partea civilă poziţie similară pe care au avut-o şi ceilalţi inculpaţi din prezentul dosar, ca apoi, la finalul procesului în primă instanţă unii dintre inculpaţi să revină asupra acestei poziţii procesuale şi să declare în detaliu de ce nu se fac vinovaţi de comiterea faptelor imputate, depoziţiile martorilor U., care a participat şi el la cursuri pentru a obţine diploma de mecanic de utilaje, şi că avea cunoştinţă că trebuie să efectueze ore de practică pentru a obţine această diplomă, că prezenţa la curs era obligatorie, şi că el personal nu a participat la aceste ore de practică, deoarece era la serviciu;

Z., care a arătat că a participat la cursuri teoretice pentru iniţiere în meseria de maşinist, cursuri care presupuneau ore de teorie şi practică, însă la orele de practică nu s-a prezentat, că examenul pe care l-a susţinut a constat într-o probă teoretică şi una practică, că nu a fost prezent la toate cursurile de teorie, că examenul a constat într-o probă teoretică şi o probă practică extrem de scurtă; AA., care a fost numit de formatorul K. pentru a participa la un examen în vederea obţinerii autorizaţiei de iniţiere pentru a exploata utilaje la nivelul solului, făcând parte dintr-o comisie împreună cu alte două persoane şi arătând că nu a fost prezent la proba practică;

BB., organizator de curs de iniţiere în meseria de utilaje şi terasamente, care a apreciat că în opinia sa examenul practic nu era obligatoriu, însă că acest curs trebuia să conţină 60 ore de practică, şi 30 ore de teorie, martorul a precizat că orele de teorie s-au ţinut toate însă orele de practică nu au putut avea loc deoarece una dintre societăţi comerciale S.C. T. S.R.L. i-a refuzat, în aceste condiţii, neavând cunoştinţă dacă inculpaţii din prezentul dosar au făcut orele de practică, arătând însă că aceştia nu i-au adus documentele justificative pentru orele de practică; de asemenea martorul a dat mai multe detalii cu privire la organizarea cursului, precum şi faptul că orele de practică erau obligatorii, conform metodologiei în vigoare la acel moment;

Y. angajat în calitate de mecanic utilaj de buldoexcavator la S. care a arătat că în 2011 un grup de elevi de la şcoala d-lui BB. s-a prezentat să dea proba practică pe buldoexcavator, martorul a arătat că era vorba de 6 - 10 bărbaţi care au urcat fiecare pe rând pe excavator, şi au făcut manevre cu braţul din spate, şi că nu a văzut să participe femei la această probă; X., care a vorbit despre perioada 2008 - 2009 în care s-au dat examene la S., respectiv proba practică, însă şi atunci a fost doar de participanţi bărbaţi;

W. care a participat şi el la un curs de la şcoala martorului BB., fără a da însă detalii relevante pentru soluţionarea prezentei cauze, V., care a participat în primăvara anului 2011 - 2012 la cursuri organizate de S.C. K. S.R.L. pentru dobândirea unui certificat de maşinist utilaj, că a fost doar o dată sau de două ori la curs, după care a obţinut un certificat de absolvire, martora a precizat că nu a fost la nicio oră de practică şi nici nu a dat un examen practic precum şi faptul că nu era un orar afişat şi că a lipsit de la mai multe cursuri de teorie;

CC. care era angajat la S.C. T. S.R.L. şi care a arătat că nu a văzut persoane care au fost în practică la această societate; DD. care a precizat că pe şantiere în perioada februarie - martie 2011, nu se prea executau lucrări deoarece condiţiile meteo nu erau favorabile şi ca atare nu se putea merge la cursuri practice; EE. care a arătat că nu-i cunoaşte pe inculpaţi şi că nu ştie ca aceştia să fi efectuat vreun curs în perioada în care a lucrat la firma T. în calitate responsabil birouri tehnic calitate; FF., care a arătat că în calitatea sa de şef şantier la S.C.

T. S.R.L. nu are cunoştinţă ca persoane să se fi prezentat în practică; GG. a cărei declaraţie nu este relevantă pentru aflarea adevărului în prezenta cauză; H. care a arătat că E. participat la cursuri la S.C. K. S.R.L. fără a putea preciza câte ore de teorie şi de practică a făcut aceasta, declaraţie pe care o apreciem ca subiectivă având în vedere că acesta este soţul inculpatei E.; HH. soţia administratorului S.C. K. S.R.L. care a dat detalii despre modalitatea de organizare a cursurilor, Q., R. care a dat detalii despre colaborarea cu inculpatul B., II., a cărei declaraţie nu poate contribui la aflarea adevărului în prezenta cauză, deoarece se referă la aspecte străine de obiectul prezentului dosar ca şi declaraţia martorului JJ.

şi KK., L., care a relatat că iniţiativa ca inculpaţii să participe la cursurile organizate de S.C. K. S.R.L. nu i-a aparţinut lui, ci consultanţilor pentru accesarea fondurilor europene, înscrisuri, adrese emise de S.C. K. S.R.L., S.C. LL. S.A., S.C. T. S.R.L., S.C. S. S.R.L., cereri de finanţare, contracte de finanţare, dosare privind procedurile de achiziţii servicii şi utilaje, certificate de absolvire şi alte acte.

Instanţa de apel a reţinut că toate aceste probe dovedesc faptul că, în esenţă, cursurile la care au participat inculpaţii din prezenta cauză, au fost unele fictive deoarece, pe de o parte, aceştia nu au efectuat la orele de teorie în număr suficient, şi într-un procent de minim 70% necesar pentru absolvirea cursului, iar orele de practică în realitate nu s-au efectuat niciodată, deşi acestea erau obligatorii.

În acest context, certificatele de absolvire ale inculpaţilor au fost obţinute în condiţii de fraudă, nu reflectau realitatea şi nu puteau sta la baza accesării fondurilor din bugetul general al Uniunii Europene, care prevedea ca o condiţie obligatorie deţinerea unor astfel de certificate pentru a testa cunoştinţele necesare pentru utilizarea utilajelor pe care doreau să le achiziţioneze.

În ghidul solicitantului pentru aceste fonduri europene, se precizează ca o condiţie obligatorie dovada efectuării cursurilor de iniţiere.

În ipoteza în care solicitantul nu putea să urmeze aceste cursuri din varii motive acelaşi ghid precizează că exista posibilitatea ca o persoană din cadrul societăţii/întreprinderii individuale să prezinte un document care să certifice poziţia în societate precum şi un certificat sau adeverinţă prin care să se dovedească absolvirea unei instituţii de învăţământ, certificat de absolvire a unei forme de pregătire profesională, organizată în condiţiile legii.

Instanţa a apreciat lipsit de relevanţă faptul că inculpaţii aveau cunoştinţele de a opera aceste utilaje deoarece obiectul prezentului dosar constă în folosirea de documente conţinând date ce nu corespund realităţii pentru obţinerea de fonduri din bugetul general al Uniunii Europene.

Contrar celor susţinute în memoriile de apel de către inculpaţii apelanţi, aşa cum a reţinut şi instanţa fondului, rezultă dincolo de orice îndoială rezonabilă, că niciunul dintre inculpaţii din prezentul dosar nu a participat la nicio oră de practică organizată în cadrul cursului desfăşurat de S.C. K. S.R.L.

S-a arătat că, prezenţa inculpaţilor la cursurile de teorie, într-un procent de 70% aşa cum prevăd dispoziţiile legale în vigoare, care reglementează această materie, nu reiese din materialul probator administrat în cauză, ci din contră se dovedeşte că inculpaţii au participat sporadic la aceste cursuri, o perioadă foarte scurtă de timp, că nu exista un orar stabilit şi că examenul a avut loc la puţin timp după începerea cursurilor.

Însuşindu-şi în totalitate şi aserţiunile instanţei fondului, Curtea de apel a reţinut că faptele reţinute în sarcina inculpaţilor, sunt dovedite dincolo de orice îndoială rezonabilă şi că aceştia se fac vinovaţi de comiterea infracţiunilor prevăzute de art. 181 alin. (1) din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 5 C. pen. pentru toţi inculpaţii şi cu reţinerea art. 35 alin. (1) pentru inculpatul A.

Împotriva hotărârii instanţei de apel au declarat recurs în casaţie inculpaţii B., C., D. şi E., invocând cazul de casare prev. de art. 438 alin. (1) pct. 7 C. proc. pen.

1. Recurenţii inculpaţi D. şi B., au formulat critici identice (fiind reprezentaţi de acelaşi avocat), reiterând apărările din faţa instanţei de apel. Apărarea a făcut analiza elementelor constitutive ale infracţiunii prev. de art. 181 alin. (1) din Legea nr. 78/2000, arătând că pentru reţinerea relei-credinţe sub aspect subiectiv, persoana acuzată trebuie să cunoască în mod precis care este norma de drept încălcată prin prezentarea unui document inexact, incomplet sau fals la autoritatea contractantă, respectiv ce anume are caracter inexact, incomplet sau fals în actul depus în vederea obţinerii finanţării.

În opinia apărării, în dosar nu există nicio probă care să convingă instanţa că la momentul depunerii cererii de plată, la care s-a anexat Certificatele de absolvire emise de S.C. K. S.R.L., inculpaţii cunoştea că acest document cuprinde date nereale, cât timp acest act nu fusese anulat de emitent sau de către o instanţă.

Faptul că în cuprinsul Certificatului de absolvire emis de S.C. K. S.R.L. se menţiona că s-au efectuat 60 de ore de practică nu conduce automat la "reaua credinţă" prevăzută de textul de lege, întrucât nici în faza de urmărire penală şi nici în faţa instanţei nu s-a făcut dovada faptului că inculpaţii D. şi B. (sau măcar unul din ceilalţi coinculpaţi) cunoştea programa cursului pe care l-a urmat, că ştiau câte ore avea cursul, că aveau cunoştinţă de faptul că trebuiau să urmeze în întregime sau parţial orele practice ale cursului.

Pe de altă parte, s-a arătat că, O.G. nr. 129/2000 privind formarea profesională a adulţilor (forma în vigoare la data eliberării Certificatului de absolvire) definea în art. 5 alin. (3) programul de iniţiere, calificare/recalificare şi perfecţionare/specializare. Astfel, formarea profesională a adulţilor se organizează prin programe de iniţiere, calificare, recalificare, perfecţionare, specializare, definite astfel: a) iniţierea reprezintă dobândirea uneia sau mai multor competenţe specifice unei calificări conform standardului ocupaţional sau de pregătire profesională; b) calificarea, respectiv recalificarea, reprezintă pregătirea profesională care conduce la dobândirea unui ansamblu de competenţe profesionale care permit unei persoane să desfăşoare activităţi specifice uneia sau mai multor ocupaţii; c) perfecţionarea, respectiv specializarea, reprezintă pregătirea profesională care conduce la dezvoltarea sau completarea cunoştinţelor, deprinderilor sau competenţelor profesionale ale unei persoane care deţine deja o calificare, respectiv dezvoltarea competenţelor în cadrul aceleiaşi calificări, dobândirea de competenţe noi în aceeaşi arie ocupaţională sau într-o arie ocupaţională nouă, dobândirea de competenţe fundamentale/cheie sau competenţe tehnice noi, specifice mai multor ocupaţii. Totodată, potrivit art. 29 alin. (1) din aceeaşi ordonanţa "examenul de absolvire reprezintă un set de probe teoretice şi/sau practice"

Conform art. 31 alin. (1) din O.G. nr. 129/2000 "în funcţie de tipul programului şi de formele de realizare a formării profesionale, furnizorul de formare profesională autorizat poate elibera următoarele tipuri de certificate: a) pentru cursuri de calificare sau recalificare şi pentru ucenicie la locul de muncă, certificat de calificare profesională; b) pentru cursuri şi stagii de iniţiere, precum şi pentru cursuri şi stagii de perfecţionare sau de specializare, certificat de absolvire." Conform art. 16 alin. (1) din O.G. nr. 129/2000, furnizorii de formare profesională care organizează programe finalizate cu certificate de calificare recunoscute la nivel naţional încheie contracte de formare profesională cu participanţii la aceste programe, dispoziţii identice regăsindu-se în art. 9 din H.G. nr. 522/2003 prin care s-au aprobat Normele metodologice de aplicare a O.U.G. nr. 129/2000, textul prevăzând că furnizorii de formare profesională care organizează programe finalizate cu certificate de calificare recunoscute la nivel naţional încheie cu participanţii la aceste programe, potrivit art. 16 alin. (1) din ordonanţă, contracte de formare profesională, conform modelului prevăzut în anexa nr. 2, în care sunt menţionate printre alte obligaţii ale beneficiarului:

"să frecventeze programul de formare profesională pe întreaga perioadă. înregistrarea a mai mult de 10% absenţe nemotivate sau 25% absenţe motivate din durata totală a programului conduce la pierderea dreptului beneficiarului de a susţine examenul de absolvire".

S-a arătat că nu exista nicio prevedere legală cu privire la durata minimă a programului de formare profesională în cazul unui curs de iniţiere. Durate minime ale programelor de formare profesionala sunt prevăzute de "Metodologia de autorizare a furnizorilor de formare profesională a adulţilor" - aprobată prin ordin comun al ministrului muncii şi al ministrului educaţiei, cercetării şi tineretului, cu nr. MMSSF 353/23.07.2003 şi MECT 5202/08.10.2003, publicat în M. Of. nr. 774/5.11.2003, în care la art. 7 alin. (1) se arată că: "durata minimă a programului de formare profesională, exprimată în ore de pregătire, pentru pregătirea teoretică şi practică, pentru care se eliberează certificat de calificare profesională, pe niveluri de calificare este de: a) 360 ore pentru nivelul 1 de calificare; b) 720 ore nivelul 2 de calificare; c) 1080 ore nivelul 3 de calificare".

În prezenta speţa, inculpaţii au urmat un program de iniţiere în urma căruia a obţinut "Certificatul de absolvire" emis de S.C. K. S.R.L., nefiind dovedit în cauza încheierea unui contract cu furnizorul de formare profesionala întrucât nu era necesar potrivit dispoziţiilor legale decât în cazul în care s-ar fi urmat un curs de calificare sau recalificare.

În aceste condiţii, nimic nu îi oprea pe inculpaţi să participe la examenul susţinut de S.C. K. S.R.L., chiar dacă nu efectuase decât parţial orele practice sau teoretice ale cursului, cât timp nu exista nicio prevedere legală sau măcar una contractuală pe care să o fi încălcat prin această acţiune, fapta acestora nefiind prevăzută de legea penală.

2. Recurentul inculpat C. în susţinerea cazului de casare prev. de art. 438 pct. 7 C. proc. pen., a arătat că potrivit normei de incriminare, sub aspectul laturii obiective, infracţiunea poate fi comisă exclusiv printr-o acţiune, fiind vorba de varianta tip - folosirea sau prezentarea de documente ori declaraţii false, inexacte sau incomplete, care are ca şi urmare obţinerea pe nedrept de fonduri europene.

Actele false sunt acelea care au fost modificate prin contrafacere sau alterare, în sensul pe care aceste ultime două noţiuni îl au conform doctrinei şi practicii judiciare în materia infracţiunilor de fals, în timp ce un act este considerat inexact, atunci când fără să fie falsificat este întocmit incorect, aşa încât datelor pe care le conţine li se dă o interpretare intenţionat greşită, ce are ca efect schimbarea eficienţei juridice a înscrisului în ansamblu, invocând Decizia Curţii Constituţionale a României nr. 479/2018.

În speţă, s-a arătat că, sub aspectul laturii obiective, elementul material al infracţiunii, astfel cum a fost reţinut prin decizia recurată, constă într-o acţiune de prezentare la autoritatea de implementare a unui document inexact, respectiv a certificatului de absolvire însoţit de suplimentul descriptiv cu date nereale. Reiterând faptul că în prezenta cauză nu s-a pus problema prezentării de documente false în sensul normei de incriminare şi nu s-au cercetat astfel de infracţiuni de fals - fals intelectual, uz de fals, apărarea a subliniat că simpla prezentare a unui document inexact nu este în măsură să conducă prin ea însăşi la reţinerea infracţiunii atâta vreme cât datele inexacte/ajustările cuprinse în document nu sunt în măsură prin ele însele să descalifice persoana în cauză de la obţinerea de fonduri sau câtă vreme aceste date nu sunt apte să conducă la schimbarea eficienţei juridice a înscrisului în ansamblu.

Revenind la acţiunea imputată, s-a menţionat că potrivit legislaţiei în vigoare, O.G. nr. 129/2000, H.G. nr. 522/2003, precum şi Ghidului solicitantului pentru accesarea Măsurii 312 Sprijin pentru crearea şi dezvoltarea de microîntreprinderi, certificatul de absolvire la nivel de iniţiere nu califică profesional pentru ocupaţia de maşinist utilaje cale şi terasamente, nu conferă dreptul de a utiliza/manevra în câmpul muncii utilaje, ci demonstrează exclusiv deţinerea unor aptitudini/abilităţi în acord cu activitatea propusă.

Sub acest aspect, a subliniat că instanţa de apel a făcut o greşită aplicare a legii, în contextul în care prin decizia atacată se arată că - certificatele de absolvire ale inculpaţilor (...) nu puteau sta la baza accesării fondurilor europene, care prevede ca o condiţie obligatorie deţinerea unor astfel de certificate pentru a testa cunoştinţele necesare pentru utilizarea utilajelor pe care doreau să le achiziţioneze . Or, nici Ghidul solicitantului şi nici contractul de finanţare nu impun condiţii cu privire la cunoştinţele necesare pentru utilizarea utilajelor ce urmau a fi achiziţionate, ci doar exclusiv dovada unor aptitudini generale în acord cu activitatea propusă.

S-a evidenţiat faptul că decizia recurată nu contestă împrejurarea că inculpaţii au participat la cursurile de formare profesională iniţială organizate de către S.C. K. S.R.L. Zalău, însă impută faptul că nu s-a făcut dovada că au participat la minim 70% din cursurile ce le permiteau să obţină certificatul de calificare la nivel de iniţiere, aşa cum prevăd dispoziţiile legale în vigoare. Niciunul din actele normative ce reglementează activitatea de formare profesională a adulţilor - O.G. nr. 129/2000, precum şi H.G. nr. 522/2003 - astfel cum erau în vigoare la momentul obţinerii certificatului de absolvire (martie 2011) nu conţine dispoziţii cu privire la numărul/procentul de cursuri pe care trebuie să îl urmeze un cursant pentru a putea obţine certificatul de absolvire la nivel de iniţiere.

Practic, s-a arătat că prin stabilirea unui procent de minim 70% instanţa a adăugat la lege şi a făcut o gravă confuzie între programele de calificare profesională şi programele de iniţiere - obţinerea unui certificat de absolvire a unui curs de calificare profesională care permite desfăşurarea unei activităţi/ocupaţie ca cea pentru care s-a calificat, în timp ce absolvirea unui curs de iniţiere nu conferă un astfel de drept. Diferenţa dintre programele de iniţiere şi programele de calificare este expres prevăzută de dispoziţiile art. 8 alin. (3) din O.G. nr. 129/2000.

Toate aceste aspecte vizează latura obiectivă a infracţiunii imputate inculpatului, fiind în strânsă legătură cu elementele de tipicitate ale faptei din punct de vedere obiectiv.

În opinia recurentului, chiar dacă în speţă s-ar pune problema folosirii unui document inexact, datele inexacte nu sunt în măsură să conducă la urmarea socialmente periculoasă prevăzută de textul de incriminare - obţinerea în mod ilegal de fonduri europene. Din acest punct de vedere, chiar şi în situaţia în care suplimentul la certificatul de absolvire specifica expres că durata cursului a fost de doar 10 ore, acest aspect nu ar fi fost în măsură să descalifice inculpatul de la accesarea fondurilor europene, întrucât prin certificatul de absolvire pentru programe de iniţiere se atestă dobândirea unor abilităţi minime şi nu o calificare profesională, iar Ghidul solicitantului impune doar dovada abilităţilor.

Ca atare, din această perspectivă, recurentul a arătat că nu sunt îndeplinite condiţiile de tipicitate ale faptei nici sub aspectul legăturii de cauzalitate dintre fapta comisă şi urmarea socialmente periculoasă prevăzută de norma de incriminare, datele inexacte din certificatul de absolvire nefiind în măsură prin ele însele să califice/descalifice inculpatul în privinţa accesării fondurilor europene. O astfel de condiţie este însă necesară pentru a se putea reţine comiterea faptei, după cum arată chiar Decizia Curţii Constituţionale a României nr. 479/2018.

Or, fiind o infracţiune de rezultat, legătura de cauzalitate între fapta inculpatului şi paguba produsă trebuie dovedită, or, în cauză, aceasta nu există.

De asemenea, recurentul inculpat a arătat că nici instanţa fondului şi nici instanţa de apel, prin raportare la latura obiectivă a infracţiunii, nu au analizat tipicitatea faptei din perspectiva distincţiei dintre neregulă şi fraudă, astfel cum sunt acestea definite în O.U.G. nr. 66/2011 privind prevenirea, constatarea şi sancţionarea neregulilor apărute în obţinerea şi utilizarea fondurilor europene. O astfel de analiză era obligatoriu a fi realizată, întrucât din punct de vedere teoretic infracţiunea prevăzută de art. 181 alin. (1) din Legea nr. 78/2000 este o specie a infracţiunii de înşelăciune, elementul material fiind cel de la care trebuia să se pornească în analiza acuzaţiilor, fiind determinantă distincţia dintre neregulă şi fraudă, distincţie ce trebuia aplicată pe coordonatele concrete ale prezentei speţe. Or, indiferent de situaţie şi de ce anume a condus la încălcarea normelor interne sau comunitare cu aplicabilitate directă în speţă, răspunderea trebuie să fie diferită în funcţie de tipul şi gravitatea încălcării.

În situaţia de faţă, neregula/neregularitatea nu vizează în mod direct modalitatea de accesare sau de folosire a fondurilor europene, ci are în vedere prezumtiva încălcare a normelor naţionale de organizare şi eliberare a unui certificat de absolvire. În egală măsură, aceste neregularităţi sunt imputate inculpaţilor din cauză, inclusiv inculpatului C., deşi în mod obiectiv pentru încălcarea acestor norme singurul răspunzător este organizatorul cursului de iniţiere. Extrapolând însă această situaţie se ajunge în punctul în care neregula este atribuită inculpatului, imputându-i-se o obţinere pe nedrept a fondurilor europene, deşi toate condiţiile de eligibilitate au fost îndeplinite în mod concret conform cerinţelor din ghidul solicitantului şi din contractul de finanţare.

În privinţa laturii subiective, prin raportare la fapta concretă imputată inculpatului (depunerea de documente nereale/inexacte şi nu false), s-a arătat că neconcordanţele cuprinse în acte (date nereale/inexacte în opinia instanţelor) nu au fost realizate cu intenţia de a frauda fondurile europene, numărul de ore urmate în cadrul cursului de iniţiere fiind irelevant în raport cu posibilitatea de a accesa fonduri din bugetul european, aceasta cu atât mai mult cu cât, nu i se impută inculpatului că a obţinut certificatul prin fraudă, fără să participe la niciun curs din cele organizate de S.C. K. S.R.L. Zalău. Alta ar fi fost situaţia în cazul care aceste cursuri nu s-ar fi desfăşurat efectiv, cursanţii nu ar fi participat la vreo oră de curs, iar apoi s-ar fi eliberat certificate care să fie vădit false. S-a subliniat că atât procurorul, cât şi instanţele de judecată - fond şi apel - au reţinut faptul că toţi cursanţii au participat la cursurile ce au fost organizate, fără a se stabili un număr concret de ore frecventate, concluzia fiind aceea că nu s-au urmat 90 de ore de curs, aşa cum se reţine în certificat. Modalitatea de organizare a cursului de iniţiere, modalitatea de examinare a cursanţilor sau conţinutul actelor de absolvire ce le-au fost eliberate, nu sunt aspecte care să ţină de voinţa inculpaţilor, aceştia participând la orele de curs şi la examinarea finală conform îndrumărilor organizatorului.

Din această perspectivă, s-a arătat că, deşi textul de incriminare, sub aspect subiectiv, impune ca inculpatul să acţioneze cu intenţie/rea-credinţă în săvârşirea elementului material al laturii obiective (folosirea documentelor inexacte să se facă cu rea-credinţă cu intenţia de a frauda fondurile europene), această cerinţă a tipicităţii laturii subiective a infracţiunii nu este îndeplinită în cauză.

Instanţa de fond a deturnat această condiţie şi a ataşat reaua-credinţă ca element al laturii subiective modalităţii de obţinere a certificatului de absolvire şi nu a analizat această cerinţă prin raportare la elementele de tipicitate ale infracţiunii prevăzute de art. 181 alin. (1) din Legea nr. 78/2000.

Practic, prima instanţă a stabilit că inculpaţii au acţionat cu rea-credinţă la momentul obţinerii certificatului (martie 2011) şi nu în momentul în care au folosit certificatele, prin anexarea lor la cererea de plată în februarie 2014.

S-a mai arătat că decizia instanţei de apel nu cuprinde o analiză a laturii subiective, aceasta limitându-se a afirma la modul general că îşi însuşeşte aserţiunile instanţei de fond, faptele fiind dovedite dincolo de orice îndoială rezonabilă.

În concluzie, sub aspectul tipicităţii laturii subiective, s-a susţinut că C. nu a acţionat cu intenţie infracţională, în scopul obţinerii unor sume pe nedrept, prin depunerea certificatului ce conţine date inexacte, astfel că nu se poate susţine că această faptă a fost săvârşită cu vinovăţia cerută de lege.

În continuare, recurentul inculpat apreciind că recursul în casaţie are rol subsidiar în unificarea în drept a practicii judiciare, a invocat situaţia numitei V., audiată iniţial în această cauză, în calitate de martor, pentru a lămuri în ce context a participat la cursurile de iniţiere, dacă acestea au avut loc faptic şi cum s-a desfăşurat examinarea. În urma depoziţiei acestei martore, procurorul s-a sesizat faţă de această persoană pentru comiterea infracţiunii prevăzută de art. 181 alin. (1) din Legea nr. 78/2000, iar după efectuarea urmăririi penale şi administrarea probelor, prin Rechizitoriul nr. x/2019 al DNA - Serviciul Teritorial Cluj a trimisă în judecată, iar dosarul, înaintat instanţei competente spre judecare, respectiv Tribunalului Sălaj, secţia penală, fiind înregistrat sub numărul x/2019. A precizat că atât sub aspectul stării de fapt, cât şi sub aspectul stării de drept, infracţiunea imputată de procuror numitei V. este identică cu cea reţinută în sarcina inculpatului C., dar şi a celorlalţi inculpaţi judecaţi în Dosarul nr. x/2018.

Prin Sentinţa penală nr. 147/18 decembrie 2019 pronunţată de Tribunalul Sălaj în Dosarul penal nr. x/2019 s-a dispus condamnarea inculpatei V. sub aspectul săvârşirii infracţiunii prevăzută de art. 181 alin. (1) din Legea nr. 78/2000, iar prin Decizia penală nr. 609/A/2020 din data de 23 iunie 2020, Curtea de Apel Cluj, secţia penală a dispus admiterea apelului, desfiinţarea sentinţei apelate în întregime şi achitarea inculpatei în temeiul dispoziţiilor art. 16 alin. (1) lit. b) teza I şi teza a II-a C. proc. pen.

În acest context, s-a susţinut că acţiunea imputată inculpatului C. astfel cum a fost reţinută în Dosarul penal nr. x/2018 nu intră în sfera ilicitului penal, fapta nefiind prevăzută de legea penală şi nefiind comisă cu vinovăţia cerută de lege, fiind incident cazul de achitare prevăzut de art. 16 alin. (1) lit. b) teza I şi teza a II-a C. proc. pen.

3. E., prin motivele scrise, în susţinerea cazului de casare prev. de art. 438 alin. (1) pct. 7 C. proc. pen., a susţinut că raportat la conţinutul normei de incriminare, criticile sale vizează analiza existenţei caracterului fals, inexact ori incomplet al documentului folosit şi a relei-credinţe în comiterea faptei.

Sub aspectul tipicităţii obiective, invocând Decizia nr. 1313/14.04.2014 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, precum şi Decizia nr. 4/04.04.2016 dată în recurs în interesul legii, a susţinut că obiectul material adiacent al infracţiunii prev. de art. 181 alin. (1) din Legea nr. 78/2000, reprezentat de documentele folosite, trebuie să conţină elementul fals care creează o aparenţă neconformă realităţii şi care trebuie să fie determinantă pentru partea "înşelată". Astfel, această aparenţă trebuie să determine cealaltă parte să adopte o conduită pe care nu ar fi adoptat-o dacă ar fi cunoscut realitatea.

Raportat la aceste aspecte, analizând conţinutul certificatului de absolvire şi al suplimentului descriptiv, a subliniat că aceste acte atestă participarea la programul de iniţiere, nu şi prezenţa efectivă la toate cele 90 de ore de curs, fiind atestată doar absolvirea cursului. Sub acest aspect, s-a arătat că elementele de conţinut ale certificatelor de absolvire eliberate de furnizorul de formare profesională autorizat, potrivit art. 31 alin. (1) lit. b) din O.G. nr. 129/2000 (în forma în vigoare la data eliberării certificatului - martie 2011), sunt clar stabilite prin Normele metodologice de aplicare ale acestui act normativ, modelul prevăzut în Anexa 5 a Normelor, nu conţine elemente cu privire la prezenţa sau participarea efectivă la orele de curs, atestând "participarea" la program precum şi "promovarea examenului de absolvire". Suplimentul descriptiv prevăzut în Anexa 6 conţine în esenţă aceleaşi elemente, descriind caracteristicile programului de pregătire urmat şi de asemenea nu conţine elemente cu privire la prezenţa sau participarea efectivă la orele de curs.

De asemenea, s-a precizat că certificatul de absolvire folosit atestă dobândirea unor minime aptitudini în acord cu activitatea propusă, fiind nerelevant numărul de ore de curs în concret efectuate câtă vreme certificatul este emis în urma promovării unui examen, iar prezenţa la toate orele de curs nu reprezintă un criteriu de accedere în examen.

S-a mai arătat că instanţa de apel nu a analizat deloc argumentele referitoare la inexistenţa caracterului fals, inexact ori incomplet al certificatului de absolvire, deşi acestea au fost indicate şi dezvoltate pe larg în motivele de apel formulate. Nu s-a efectuat o analiză a conţinutului acestui document şi a elementelor de fapt pe care acesta le atestă. Mai mult, instanţa de apel nici măcar nu a stabilit care ar fi elementele de conţinut cu caracter inexact din cuprinsul certificatului şi legătura de cauzalitate între aceste elemente specifice şi urmarea socialmente periculoasă prevăzută de norma de incriminare - obţinerea ilegală de fonduri.

Sub aspectul tipicităţii subiective, respectiv existenţa relei-credinţe în comiterea faptei, recurenta, în esenţă, a susţinut că nu a avut niciodată reprezentarea faptului că documentul depus conţine date nereale şi nu a avut niciun moment intenţia de a induce în eroare, prin prezentarea unei situaţii neconforme cu adevărul.

Concluzionând, recurenta a apreciat că lipseşte reaua-credinţă expres prevăzută de norma de incriminare, astfel că lipseşte elementul de tipicitate subiectivă iar fapta comisă nu se încadreze în modelul abstract descris de art. 181 alin. (1) din Legea nr. 78/2000, sens în care concluzionează că fapta de care este acuzată nu este prevăzută de legea penală şi nu constituie infracţiunea pentru care s-a pronunţat soluţia de condamnare.

Nu în ultimul rând, recurenta invocă situaţia numitei V., achitată pentru o faptă identică cu cea de care este acuzată, indicând şi decizia prin care aceasta a fost achitată (Decizia nr. 609/23.06.2020 pronunţată de Curtea de Apel Cluj în Dosar nr. x/2019), apreciind că pentru situaţii juridice identice se impun soluţii identice.

Prin încheierea din 27 octombrie 2020, în baza art. 440 alin. (4) din C. proc. pen., au fost admise în principiu cererile de recurs în casaţie formulate de inculpaţii D., C., E. şi B. fiind trimisă completului C7, în vederea judecării pe fond a recursurilor în casaţie.

Înalta Curte a constat că cererile de recurs în casaţie au fost formulate în termenul legal de 30 de zile şi întrunesc condiţiile de formă prevăzute de art. 437 alin. (1) lit. a), b) şi d) C. proc. pen., în cuprinsul lor fiind menţionate numele, prenumele şi domiciliile recurenţilor, hotărârea atacată, precum şi semnătura apărătorilor care le apără interesele. În acelaşi timp, Decizia penală nr. 529/A din 10 iunie 2020 pronunţată de Curtea de Apel Cluj, secţia penală şi de minori, face parte din categoria celor ce pot fi atacate cu recurs în casaţie, fiind pronunţată în ultimă instanţă, respectiv, în apel.

În ceea ce priveşte îndeplinirea cerinţei prev. de art. 437 lit. c) C. proc. pen., s-a reţinut că fiecare recurent a indicat în cuprinsul cererii de recurs în casaţie cazul pe care se fundamentează calea extraordinară de atac formulată, respectiv cazul de casare prev. de art. 438 alin. (1) pct. 7 C. proc. pen., în temeiul căruia recurenţii inculpaţi au formulat critici atât cu privire la tipicitatea obiectivă, cât şi la tipicitatea subiectivă a infracţiunii pentru care au fost condamnaţi.

Având în vedere că recursul în casaţie este o cale extraordinară de atac, prin intermediul căreia este analizată conformitatea hotărârilor definitive cu regulile de drept prin raportare la cazurile de casare expres şi limitativ prevăzute de lege, care vizează exclusiv legalitatea hotărârii, Înalta Curte verificând doar corespondenţa formală între elementele faptice reţinute în hotărârile recurate şi conţinutul constitutiv al infracţiunilor, fără a proceda la analiza materialului probator sau la reaprecierea situaţiei de fapt, s-a constatat că numai criticile recurenţilor inculpaţi privind lipsa de tipicitate obiectivă a faptei pentru care au fost condamnaţi, astfel cum aceasta a fost reţinută, critici care vizează strict probleme de drept, se circumscriu, formal, cazului de casare invocat (inculpatul a fost condamnat pentru o faptă care nu este prevăzută de legea penală), astfel că, fiind îndeplinite şi celelalte condiţii prevăzute de art. 434 - 438 C. proc. pen., în aceste limite, recursul în casaţie este admisibil.

Referitor la criticile privind latura subiectivă, Înalta Curte a reţinut că neîntrunirea condiţiilor de tipicitate subiectivă nu poate fi verificată pe calea recursului în casaţie, întrucât dispoziţiile art. 16 lit. b) C. proc. pen. prevăd această ipoteză ca o teză distinctă de cea în care soluţia de achitare se dispune pe motiv că "fapta nu este prevăzută de legea penală", cazul de casare analizat preluând doar prima teză a art. 16 lit. b) din C. proc. pen. Ca atare, din perspectiva dispoziţiilor procesual penale, noţiunea de faptă ce nu este prevăzută de legea penală include situaţiile în care fapta constituie o contravenţie/abatere disciplinară (atrage o altă formă de răspundere) şi pe cele în care nu sunt întrunite elementele constitutive ale infracţiunii, cu excepţia laturii subiective (aceasta din urmă circumscriindu-se ipotezei prevăzută de art. 16 lit. b) teza a II-a din C. proc. pen. - nu a fost săvârşită cu vinovăţia prevăzută de lege).

Analizând recursurile în casaţie în limitele stabilite prin încheierea de admitere în principiu, se constată că acestea sunt întemeiate pentru următoarele considerente:

Înalta Curte reţine că prin hotărârea definitivă, ca situaţie de fapt s-au stabilit, în esenţă, următoarele:

Pentru obţinerea de fonduri din bugetul general al Uniunii Europene, în cadrul proiectelor de achiziţii de utilaje de pregătirea terenului, în conformitate cu Ghidului Solicitantului pentru accesarea Măsurii 312 - "Sprijin pentru crearea şi dezvoltarea de micro-întreprinderi" (versiunea 04 din iunie 2010), una dintre condiţiile minime obligatorii pentru acordarea sprijinului era ca beneficiarul sau responsabilul de proiect să facă dovada deţinerii de aptitudini manageriale/marketing sau în acord cu activitatea propusă prin proiect (experienţă/cursuri de formare profesională absolvite-cel puţin la nivel de iniţiere, cursuri de calificare etc.) sau să le dobândească până la efectuarea ultimei plăţi.

Referitor la documentele necesare întocmirii cererii de finanţare, printre documentele obligatorii, trebuiau depuse şi copia diplomei de studii/dovada deţinerii de aptitudini manageriale/marketing sau în acord cu activitatea propusă prin proiect (experienţa/cursuri de formare profesională absolvite cel puţin la nivel de iniţiere, cursuri de calificare, certificat sau adeverinţă prin care se dovedeşte absolvirea unei instituţii de învăţământ, certificat de absolvire a unei forme de pregătire profesională organizată în condiţiile legii, în vigoare la data eliberării acestuia, cartea de meşteşugar, carnetul de muncă al solicitantului), declaraţie de notorietate cu privire la abilitatea de a desfăşura activitatea pentru care se solicită finanţarea eliberată de primarul localităţii respective sau declaraţie pe propria răspundere în care să se menţioneze că beneficiarul proiectului sau reprezentantul legal de proiect/o persoană din cadrul societăţii pentru care va prezenta document care să certifice poziţia în societate-carte de muncă, acţionar vor urma un curs de pregătire profesională până la finalizarea proiectului, înaintea ultimei plăţi a ajutorului.

În cauză toţi recurenţii inculpaţi au obţinut fondurile europene în baza unei declaraţii pe proprie răspundere că vor urma un curs de pregătire profesională până la finalizarea proiectului, înaintea ultimei plăţi a ajutorului, iar ulterior, au a anexat la cererea de plată, Certificatele de absolvire emise pe numele lor de S.C. K. S.R.L., documente care conţine date nereale referitoare la efectuarea cursului de iniţiere pentru ocupaţia "maşinist utilaje cale şi terasamente", scopul fiind acela al îndeplinirii condiţiilor din contractul de finanţare şi din Ghidul solicitantului.

Instanţa de fond (la ale cărei concluzii a achiesat şi Curtea de apel) a reţinut că aceste înscrisuri conţin date nereale, referitoare la efectuarea unui număr de 30 ore de teorie şi 60 ore de practică, respectiv promovarea unui examen practic, în condiţiile în care din probatoriul administrat în cauză a rezultat că inculpaţii au participat la un număr de ore mult mai redus iar în cadrul examenului final nu a fost susţinută proba practică, ci doar cea teoretică. S-a arătat că "certificatele de absolvire şi suplimentele descriptive ale certificatelor eliberate de S.C. K. S.R.L. la data de 10.03.2011 conţin date nereale, inexacte, privind participarea la programul de iniţiere pentru ocupaţia de "maşinist utilaje cale şi terasamente" care ar fi avut o durată de 90 ore (din care 30 ore cursuri teoretice şi 60 ore cursuri de practică) şi absolvirea unui examen care ar fi presupus şi o probă practică, date nereale care corespund sintagmei "documente false, inexacte sau incomplete" regăsite în dispoziţiile art. 181 alin. (1) şi (3) din Legea nr. 78/2000". De asemenea, s-a reţinut de către instanţa de apel că ar fi fost necesară, "aşa cum prevăd dispoziţiile legale în vigoare" prezenţa inculpaţilor la cursurile de teorie, într-un procent de 70%, împrejurarea care nu a rezultat din materialul probator administrat în cauză.

Analiza instanţei de recurs în casaţie va porni de la aceste elemente de fapt (neparticiparea la toate orele programului organizat de S.C. K. S.R.L. şi nesusţinerea unei probe practice în cadrul examenului final), urmând a verifica, în raport de dispoziţiile legale aplicabile în cauza, dacă datele menţionate în certificatul de absolvire şi în suplimentul descriptiv al acestuia sunt sau nu reale. Analiza nu implică o schimbare a situaţiei de fapt stabilită cu titlu definitiv şi care nu poate fi cenzurată în această cale extraordinară de atac, ci doar o verificare în drept a menţiunilor din aceste înscrisuri, întrucât stabilirea caracterului de document nereal, inexact, trebuie sa se raporteze în primul rând la dispoziţiile legale care reglementează atât desfăşurarea programelor de formare profesională cât şi conţinutul şi condiţiile eliberării acestor înscrisuri.

Înalta Curte constată că dispoziţiile legale incidente în cauză, la care trebuiau să se raporteze ambele instanţe, erau Ordonanţa nr. 129/2000 privind formarea profesională a adulţilor, Hotărârea nr. 522/2003 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Ordonanţei Guvernului nr. 129/2000 privind formarea profesională a adulţilor şi Metodologia certificării formării profesionale a adulţilor (emisă în baza H.G. nr. 522/2003), în forma în vigoare la data la care au fost comise faptele. Invocând aceste acte normative, în calea de atac a recursului în casaţie s-a arătat că nu există o dispoziţie legală care să impună o limită de prezenţă în cadrul programelor de iniţiere şi că menţiunile din certificatul de absolvire şi în suplimentul descriptiv al acestuia nu se referă la prezenţa la orele de curs.

Înalta Curte reţine că, potrivit art. 3 O.G. nr. 129/2000 privind formarea profesională a adulţilor, formarea profesională a adulţilor se organizează prin programe de iniţiere, calificare, recalificare, perfecţionare, specializare, definite astfel:

a) iniţierea reprezintă dobândirea uneia sau mai multor competenţe specifice unei calificări conform standardului ocupaţional sau de pregătire profesională;

b) calificarea, respectiv recalificarea, reprezintă pregătirea profesională care conduce la dobândirea unui ansamblu de competenţe profesionale care permit unei persoane să desfăşoare activităţi specifice uneia sau mai multor ocupaţii;

c) perfecţionarea, respectiv specializarea, reprezintă pregătirea profesională care conduce la dezvoltarea sau completarea cunoştinţelor, deprinderilor sau competenţelor profesionale ale unei persoane care deţine deja o calificare, respectiv dezvoltarea competenţelor în cadrul aceleiaşi calificări, dobândirea de competenţe noi în aceeaşi arie ocupaţională sau într-o arie ocupaţională nouă, dobândirea de competenţe fundamentale/cheie sau competenţe tehnice noi, specifice mai multor ocupaţii.

În funcţie de tipul programului şi de formele de realizare a formării profesionale, furnizorul de formare profesională autorizat poate elibera următoarele tipuri de certificate:

a) pentru cursuri de calificare sau recalificare şi pentru ucenicie la locul de muncă, certificat de calificare profesională;

b) pentru cursuri şi stagii de iniţiere, precum şi pentru cursuri şi stagii de perfecţionare sau de specializare, certificat de absolvire. (art. 31 din O.G. nr. 129/2000)

Eliberarea certificatului de calificare profesională sau de absolvire are loc în condiţiile promovării examenului de absolvire, care, conform art. 29 din acelaşi act normativ, reprezintă un set de probe teoretice şi/sau practice prin care se constată dobândirea competenţelor specifice programului de formare profesională.

Potrivit art. 35 din Hotărârea nr. 522/2003 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Ordonanţei Guvernului nr. 129/2000 privind formarea profesională a adulţilor, examenele de absolvire susţinute de participanţii la programele de formare profesională se organizează conform Metodologiei certificării formării profesionale a adulţilor.

În ceea ce priveşte probele la care se susţine examenul de absolvire, art. 12 din Metodologia certificării formării profesionale a adulţilor statuează următoarele:

(1) Examenul de absolvire pentru programele de calificare şi recalificare constă într-o probă teoretică şi o probă practică.

(2) Modalitatea de susţinere a probei teoretice şi a celei practice se stabileşte prin programul de formare profesională şi este:

a) la proba practică: lucrare practică;

b) la proba teoretică: lucrare scrisă şi/sau examinare orală.

(3) Probele examenului de absolvire pentru programele de iniţiere, de perfecţionare sau de specializare se stabilesc de către furnizorul de formare profesională prin programul de formare profesională.

Se constată, aşadar, că, potrivit legii, pentru programul de iniţiere (urmat de recurenţii din cauză) nu exista obligativitatea ca examenul de absolvire să constea şi într-o probă practică, probele fiind teoretice şi/sau practice, după cum erau stabilit de furnizorul de formare profesională.

Dispoziţia legală, ca şi cea prevăzută de art. 7 din Metodologia de autorizare a furnizorilor de formare profesională a adulţilor care nu impune o durată minimă a programului de iniţiere, aceasta fiind stabilită de furnizorul de formare profesională, îşi găseşte justificarea în aceea că, prin absolvirea unei asemenea program, se dobândesc una sau mai multe competenţe specifice unei anumite calificări, care însă nu permit persoanei să desfăşoare activităţi specifice ocupaţiei, fiind obligatorie urmarea în continuare a unui program de calificare.

Ca atare, atâta timp cât S.C. K. S.R.L. nu a organizat proba practică pentru examenul de absolvire, concluzia instanţelor cu privire la obligativitatea probei practice şi la caracterul nereal al menţiunii de promovare a examenului de absolvire este lipsită de fundament legal. De altfel, în certificatele de absolvire ale recurenţilor, ataşate la dosarul de urmărire penală, nu există menţiunea că ar fi promovat examenul de absolvire constând în proba teoretică şi practică (pentru a se putea reţine caracterul nereal al acestei din urmă menţiuni) ci doar că au "promovat examenul de absolvire", împrejurare ce corespunde adevărului, ambele instanţe stabilind că examenul a fost susţinut printr-o probă teoretică.

Referitor la celelalte menţiuni din certificatul de absolvire şi suplimentul descriptiv al acestuia, respectiv faptul că recurenţii au "participat (...) la programul de iniţiere cu durata de 90 ore", "8. Tipul de program de formare profesională"- Iniţiere; durată ore: total 90, din care pregătire teoretică: 30; pregătire practică: 60, astfel cum s-a arătat, ambele instanţe au considerat că aceste menţiuni nu corespund adevărului întrucât nu acesta este numărul de ore la care au participat efectiv recurenţii.

Analizând dispoziţiile legale în baza cărora se emite certificatul de absolvire însoţit de suplimentul descriptiv, Înalta Curte reţine următoarele:

Potrivit art. 2 din Metodologia certificării formării profesionale a adulţilor, furnizorul de formare profesională eliberează persoanei care a promovat examenul de absolvire a unui program de formare profesională următorul tip de certificat, după caz:

a) certificat de calificare profesională pentru programele de calificare sau recalificare;

b) certificat de absolvire pentru programele de iniţiere, perfecţionare, specializare, precum şi la absolvirea fiecărui modul, în cazul programelor de formare profesională structurate pe module.

Conform art. 36 alin. (1) şi (2) din H.G. nr. 522/2003, certificatele de calificare profesională sau de absolvire cu recunoaştere naţională, sunt imprimate-tip, tipărite pe hârtie specială, având elemente de securizare, conform modelelor prevăzute în anexele nr. 4 şi 5 ale actului normativ; acestea se eliberează însoţite de o anexă denumită "Supliment descriptiv al certificatului", în care se precizează competenţele profesionale dobândite, conform modelului prevăzut în anexa nr. 6 a aceluiaşi act normativ.

Totodată, conform art. 27 alin. (1) din Metodologia certificării formării profesionale a adulţilor, completarea certificatelor de calificare sau de absolvire se face de către persoana desemnată de furnizorul de formare profesională în acest scop, pe baza datelor din registrul matricol general şi din catalogul de examen, pentru persoanele care au promovat examenul de absolvire.

Registrul matricol general este prevăzut în Anexa 6 a Metodologiei certificării formării profesionale a adulţilor şi acesta cuprinde date referitoare la participantul la curs (nume, prenume, CNP, data şi locul naşterii), tipul programului, denumirea acestuia şi durata în ore. În registrul matricol general nu se regăsesc informaţii referitoare la prezenţa la orele de curs, acestea fiind notate în catalogul participanţilor (Anexa nr. 2). Catalogul examenului, prevăzut în Anexa 4, cuprinde doar date referitoare la notele obţinute la fiecare dintre probe şi media generală.

Rezultă, aşadar, cu evidenţă că, potrivit legii, datele vizând numărul de ore menţionat în certificatul de absolvire şi suplimentul descriptiv al acestuia se referă doar la durata programului de formare profesională şi nu la prezenţa efectivă la orele desfăşurate în cadrul respectivului curs, aceasta din urma fiind consemnată în catalogul participanţilor prevăzut în Anexa nr. 2.

Instanţa de apel a făcut referire şi la obligativitatea prezenţei "inculpaţilor la cursurile de teorie, într-un procent de 70% aşa cum prevăd dispoziţiile legale în vigoare, care reglementează această materie", arătând că această prezenţă nu rezultă din materialul probator administrat în cauză.

Curtea de apel nu a indicat care sunt dispoziţiile legale pe care s-a întemeiat, Înalta Curte reţinând că există reglementări numai în ceea ce priveşte programele finalizate cu certificate de calificare nu şi pentru programele finalizate cu certificate de absolvire.

Astfel, potrivit art. 16 din O.G. nr. 129/2000, furnizorii de formare profesională care organizează programe finalizate cu certificate de calificare recunoscute la nivel naţional încheie contracte de formare profesională cu participanţii la aceste programe, conform modelului prevăzut în Anexa 2 a H.G. nr. 522/2003. În formularul tipizat de contract, la pct. 5 obligaţiile parţilor, la pct. B lit. a), referitor la obligaţiile beneficiarului se prevede că acesta se obligă "să frecventeze programul de formare profesională pe întreaga perioadă. Înregistrarea a mai mult de 10% absenţe nemotivate sau 25% absenţe motivate din durata totală a programului conduce la pierderea dreptului beneficiarului de a susţine examenul de absolvire".

Pentru programele finalizate cu certificate de absolvire, cum este programul de iniţiere, nu există dispoziţii similare, art. 5 din Metodologia certificării formării profesionale a adulţilor prevăzând că la examenul de absolvire se pot înscrie, pe baza unei cereri, participanţii care au parcurs tematica programului de formare profesională.

Legea nu condiţionează înscrierea la examen de prezenta la un anumit număr de ore, ci de parcurgerea tematicii şi, aşa cum s-a arătat şi prin hotărârea atacată şi cum rezultă din dispoziţiile legale, pentru acest gen de program de formare profesionala nici măcar nu este impus un număr minim de ore, durata de pregătire fiind stabilită de furnizorul de formare profesională.

Pe de altă parte, admiterea cererilor de participare la examen era strict de competenţa organizatorului cursului de formare profesională, iar în condiţiile aprobării cererii, participării la examen şi promovării acestuia, potrivit art. 2 din Metodologia certificării formării profesionale a adulţilor, eliberarea certificatului de absolvire, însoţit de suplimentul descriptiv, era obligatorie. Datele din aceste acte, privitor la promovarea examenului de absolvire şi durata programul de iniţiere, nu sunt nereale sau inexacte, întrucât, astfel cum rezultă din dispoziţiile legale analizate în cele ce preced, acestea nu se referă la împrejurările reţinute de către instanţa de fond şi cea de apel prin hotărârea de condamnare, respectiv la promovarea unui examen ce ar fi presupus în mod obligatoriu o probă practică şi la prezenta la orele de curs.

În aceste condiţii, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie constată că susţinerea ambelor instanţe privind caracterul nereal/inexact al acestor date este în contradicţie cu dispoziţiile legale care reglementează conţinutul şi condiţiile de eliberarea certificatului de absolvire şi a suplimentului descriptiv al acestuia.

Cum folosirea de acte cu un conţinut nereal/inexact este o condiţie de tipicitate obiectivă a infracţiunii prev. de art. 181 alin. (1) din Legea nr. 78/2000, faţă de considerentele anterior expuse, Înalta Curte constată că, în cauză, aceasta nu este îndeplinită, împrejurare ce conduce la reţinerea incidenţei cazului de casare prev. de art. 438 alin. (1) pct. 7 C. proc. pen., fapta pentru care recurenţii au fost condamnaţi nefiind prevăzută de legea penală. Rezultă, aşadar că recursurile în casaţie formulate de inculpaţii D., C., E. şi B. sunt întemeiate, urmând a fi admise.

Înalta Curte reţine că inculpatul A. nu a declarat recurs în casaţie, în sarcina acestuia reţinându-se o situaţie de fapt similară celei stabilite cu privire la recurenţii din prezenta cauză. Astfel, s-a reţinut că acesta, în baza unei rezoluţii infracţionale unice, în vederea obţinerii pe nedrept de fonduri din bugetul general al Uniunii Europene, în cadrul proiectului "Achiziţie buldozer pentru pregătirea terenurilor beneficiar A. Întreprindere Individuală - (Contract de finanţare x din 26.05.2011) a depus la cererea de plată, înregistrată sub numărul x/19.08.2011 la OJPDRP Sălaj, Certificatul de absolvire cu seria x, nr. x, emis pe numele său de S.C. K. S.R.L. la data de 10.03.2011, document care conţine date nereale referitoare la efectuarea cursului de iniţiere pentru ocupaţia "maşinist utilaje cale şi terasamente" de către inculpat, scopul fiind acela al îndeplinirii condiţiilor din contractul de finanţare şi din Ghidul solicitantului, activitate care a avut ca urmare producerea unui prejudiciu bugetului Uniunii Europene în valoare de 751.340,31 RON, (echivalentul a 178.198,97 euro) dar şi în cadrul proiectului, Achiziţie excavator pe roţi şi compactor sol în vederea executării de lucrări de pregătire a terenurilor pentru construcţii" - beneficiar J. Întreprindere Individuală, în complicitate cu inculpatul L., a determinat-o pe J. (soţia inculpatului) să depună, fără vinovăţie, la OJPDRP Sălaj cererea de plată înregistrată sub nr. x/10.02.2012, la care era anexat Certificatul de absolvire seria x, nr. x, emis pe numele sus-numitei de S.C. K. S.R.L. la 10.03.2011, document care conţine date nereale referitoare la efectuarea cursului de iniţiere pentru ocupaţia "maşinist utilaje cale şi terasamente", scopul fiind acela al îndeplinirii condiţiilor din contractul de finanţare şi din Ghidul solicitantului, activitate care a avut ca urmare producerea unui prejudiciu bugetului Uniunii Europene în valoare de 445.830 RON (echivalentul a 102.536,80 euro), (prejudiciul total adus bugetului Uniunii Europene fiind în valoare de 1.197.170,31 RON).

Dispoziţiile art. 443 alin. (1) C. proc. pen.. care prevăd efectul extensiv al căii de atac a recursului în casaţie, obligă instanţa să examineze cauza şi cu privire la părţile care nu au declarat această cale de atac, putând hotărî şi în privinţa lor, fără să le creeze o situaţie mai grea.

În mod evident, soluţie pronunţată cu privire la inculpaţii D., C., E. şi B. îi este favorabilă şi acestuia, iar considerentele pentru care datele din certificatele de absolvire emise pe numele recurenţilor nu sunt nereale fiind pe deplin incidente şi cu privire la inculpatul A.

În aceste circumstanţe, potrivit dispoziţiilor art. 443 alin. (1) C. proc. pen. Înalta Curte de casaţie şi Justiţie va extinde efectele recursului în casaţie şi cu privire la inculpatul A.

Va casa în totalitate decizia recurată şi, în parte, Sentinţa penală nr. 22 din 21 februarie 2020 a Tribunalului Sălaj pronunţată în Dosarul nr. x/2018, şi, rejudecând:

În baza art. 16 lit. lit). b teza I C. proc. pen., îi va achita pe inculpaţii D., C., E., B. şi A. pentru săvârşirea infracţiunii de folosire sau prezentare de documente ori declaraţii false, inexacte sau incomplete dacă fapta are ca rezultat obţinerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Uniunii Europene, prev. de art. 181 alin. (1) din Legea nr. 78/2000, respectiv art. 181 alin. (1) din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. (inculpatul A.).

În baza art. 25 alin. (5) C. proc. pen.. va lasă nesoluţionate acţiunile civile promovate de Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale - Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale - CRFIR 6 Nord Vest.

În baza art. 397 alin. (5) C. proc. pen. va menţine în parte măsurile asigurătorii instituite în cursul urmăririi penale prin ordonanţa cu numărul 15/P/2016 din data de 19.11.2018 a DNA - Serviciul Teritorial Cluj, după cum urmează: a) sechestrul penal instituit până la concurenţa sumei de 751.340,31 RON asupra unui buldozer x, cu seria şasiu x, tip x, achiziţionat de A. Întreprindere Individuală având număr de înregistrare la ORC x, a unui autoturism x, cu seria şasiu x, număr de înmatriculare x şi a unui autoturism marca x, cu seria şasiu x, număr de înmatriculare x, proprietatea inculpatului A.;

b) sechestrul penal instituit până la concurenţa sumei de 586.527,9 RON asupra unui buldoexcavator x, cu seria x şi compactor sol x, achiziţionate de C. Întreprindere Individuală având număr de înregistrare la ORC x; asupra cotei-părţi de 1/2 din teren intravilan în suprafaţă de 570 mp., înscris în CF x Zalău, nr. cadastral x, proprietatea inculpatului C. şi a soţiei acestuia, F., asupra unui autoturism marca x, cu seria şasiu x, număr de înmatriculare x, asupra unui autoturism marca x, cu seria şasiu x, număr de înmatriculare x; asupra unei remorci de transport auto marca x cu seria şasiu x cu număr de înmatriculare x proprietatea comună a inculpatului C. şi a soţiei acestuia, F.,

c) sechestrul penal instituit până la concurenţa sumei de 602.258,93 RON asupra unui autogreder x, achiziţionat de B. Întreprindere Individuală, având număr de înregistrare la ORC x şi asupra unui teren extravilan în suprafaţă de 2.250 mp înscris în CF x Zalău, cu număr topo x (situat pe strada x, nr. FN, mun. Zalău, jud. Sălaj), proprietatea inculpatului B., dobândit prin contractul de donaţie autentificat la BNP G. sub numărul x/2012,

d) sechestrul penal instituit până la concurenţa sumei de 602.874,93 RON asupra unui autogreder GR 215, cu seria şasiu x, achiziţionat de E. Întreprindere Individuală, având numărul de înregistrare la ORC x şi asupra cotei-părţi de 1/2 din imobil-apartament nr. x situat în municipiul Zalău, str. x, jud. Sălaj (compus din două camere, bucătărie, baie, vestibul, balcon în suprafaţă utilă de 50,10 mp) înscris în CF x nedefinitivă individuală Zalău, nr. cadastral x, împreună cu cota parte indiviză din părţile de folosinţă comună ale blocului înscrise în CF x colectivă Zalău proprietatea comună a inculpatei E. şi a soţului acesteia, H.,

e) sechestrul penal instituit până la concurenţa sumei de 429.834,91 RON asupra unui excavator pe şenile x, cu seria x, achiziţionat de D. Întreprindere Individuală, având număr de înregistrare la ORC x şi asupra unei remorci speciale - rulotă marca x, serie şasiu x, număr de înmatriculare x, proprietatea inculpatei D., în baza actului de partaj autentificat sub numărul x/2018 la BNP I.

Potrivit art. 397 alin. (5) teza finală C. proc. pen.., aceste măsuri încetează de drept, dacă persoana vătămată nu introduce acţiune în faţa instanţei civile în termen de 30 de zile de la pronunţarea prezentei hotărâri.

Va menţine dispoziţia instanţei de fond de ridicare a sechestrului asiguratoriu instituit până la concurenţa sumei de 445.830 RON asupra următoarelor bunuri:

- compactor sol x cu seria şasiu x, achiziţionat de J. întreprindere Individuală, având număr de înregistrare la ORC x;

- excavator pe roţi x cu seria şasiu x, achiziţionat de J. Întreprindere Individuală, având număr de înregistrare la ORC x.

Având în vedere soluţie pronunţată, conform art. 275 alin. (3) C. proc. pen.. toate cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursurile în casaţie formulate de inculpaţii D., C., E. şi B. împotriva Deciziei penale nr. 529/A din data de 10 iunie 2020 pronunţată de Curtea de Apel Cluj, secţia penală şi de minori, în Dosarul nr. x/2018 şi extinde efectele şi cu privire la inculpatul A.

Casează în totalitate decizia recurată şi, în parte, Sentinţa penală nr. 22 din 21 februarie 2020 a Tribunalului Sălaj pronunţată în Dosarul nr. x/2018, şi, rejudecând:

În baza art. 16 lit. lit). b teza I C. proc. pen., achită pe inculpaţii D., C., E., B. şi A. pentru săvârşirea infracţiunii de folosire sau prezentare de documente ori declaraţii false, inexacte sau incomplete dacă fapta are ca rezultat obţinerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Uniunii Europene, prev. de art. 181 alin. (1) din Legea nr. 78/2000, respectiv art. 181 alin. (1) din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. (inculpatul A.).

În baza art. 25 alin. (5) C. proc. pen.. lasă nesoluţionate acţiunile civile promovate de Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale - Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale - CRFIR 6 Nord Vest.

În baza art. 397 alin. (5) C. proc. pen. menţine în parte măsurile asigurătorii instituite în cursul urmăririi penale prin ordonanţa cu numărul 15/P/2016 din data de 19.11.2018 a DNA - Serviciul Teritorial Cluj, după cum urmează:

a) sechestrul penal instituit până la concurenţa sumei de 751.340,31 RON asupra unui buldozer x, cu seria şasiu x, tip x, achiziţionat de A. Întreprindere Individuală având număr de înregistrare la ORC x, a unui autoturism x, cu seria şasiu x, număr de înmatriculare x şi a unui autoturism marca x, cu seria şasiu x, număr de înmatriculare x, proprietatea inculpatului A.;

b) sechestrul penal instituit până la concurenţa sumei de 586.527,9 RON asupra unui buldoexcavator x, cu seria x şi compactor sol x, achiziţionate de C. Întreprindere Individuală având număr de înregistrare la ORC x; asupra cotei-părţi de 1/2 din teren intravilan în suprafaţă de 570 mp., înscris în CF x Zalău, nr. cadastral x, proprietatea inculpatului C. şi a soţiei acestuia, F., asupra unui autoturism marca x, cu seria şasiu x, număr de înmatriculare x, asupra unui autoturism marca x, cu seria şasiu x, număr de înmatriculare x; asupra unei remorci de transport auto marca x cu seria şasiu x cu număr de înmatriculare x proprietatea comună a inculpatului C. şi a soţiei acestuia, F.,

c) sechestrul penal instituit până la concurenţa sumei de 602.258,93 RON asupra unui autogreder x, achiziţionat de B. Întreprindere Individuală, având număr de înregistrare la ORC x şi asupra unui teren extravilan în suprafaţă de 2.250 mp înscris în CF x Zalău, cu număr topo x (situat pe strada x, nr. FN, mun. Zalău, jud. Sălaj), proprietatea inculpatului B., dobândit prin contractul de donaţie autentificat la BNP G. sub numărul x/2012,

d) sechestrul penal instituit până la concurenţa sumei de 602.874,93 RON asupra unui autogreder GR 215, cu seria şasiu x, achiziţionat de E. Întreprindere Individuală, având numărul de înregistrare la ORC x şi asupra cotei-părţi de 1/2 din imobil-apartament nr. x situat în municipiul Zalău, str. x, jud. Sălaj (compus din două camere, bucătărie, baie, vestibul, balcon în suprafaţă utilă de 50,10 mp) înscris în CF x nedefinitivă individuală Zalău, nr. cadastral x, împreună cu cota parte indiviză din părţile de folosinţă comună ale blocului înscrise în CF x colectivă Zalău proprietatea comună a inculpatei E. şi a soţului acesteia, H.,

e) sechestrul penal instituit până la concurenţa sumei de 429.834,91 RON asupra unui excavator pe şenile x, cu seria x, achiziţionat de D. Întreprindere Individuală, având număr de înregistrare la ORC x şi asupra unei remorci speciale - rulotă marca x, serie şasiu x, număr de înmatriculare x, proprietatea inculpatei D., în baza actului de partaj autentificat sub numărul x/2018 la BNP I.

Menţine dispoziţia instanţei de fond de ridicare a sechestrului asiguratoriu instituit până la concurenţa sumei de 445.830 RON asupra următoarelor bunuri:

- compactor sol x cu seria şasiu x, achiziţionat de J. întreprindere Individuală, având număr de înregistrare la ORC x;

- excavator pe roţi x cu seria şasiu x, achiziţionat de J. Întreprindere Individuală, având număr de înregistrare la ORC x.

Cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 30 decembrie 2020.

GGC - NN