Mandatory detention pending surrender under European Arrest Warrant and ineligibility for alternative preventive measures following final admission of execution

Asupra cauzei penale de faţă, în baza actelor şi lucrărilor dosarului, constată următoarele:

Prin Încheierea nr. 4 din 11 ianuarie 2021 pronunţată de Curtea de Apel Craiova, secţia penală şi pentru cauze cu minori, în Dosarul nr. x/2021, în temeiul art. 104 alin. (9) şi 10 şi art. 113 alin. (2) din Legea nr. 302/2004, a fost menţinută măsura arestării în vederea predării către autorităţile judiciare din Belgia a persoanei solicitate A., pe o perioadă de 30 zile, începând cu data de 13 ianuarie 2021 şi până la 11 februarie 2021, inclusiv.

Pentru a dispune astfel, Curtea a reţinut că, la data de 06 ianuarie 2021, a fost înregistrat referatul Biroului Executări Penale din cadrul Curţii de Apel Craiova cu propunerea de menţinere a măsurii arestării în vederea predării persoanei solicitate A. pe o perioadă de 30 zile, conform art. 113 alin. (2) din Legea nr. 302/2004, republicată.

În acest sens, în cuprinsul referatului s-a arătat că Sentinţa penală nr. 220 din 10 decembrie 2020 pronunţată de Curtea de Apel Craiova în Dosarul nr. x/2020, prin care s-a dispus lămurirea dispozitivului Sentinţei penale nr. 343 din 30 decembrie 2019, în sensul ca predarea persoanei solicitate să se facă în baza mandatului european de arestare emis la data de 27 noiembrie 2020 de autorităţile judiciare belgiene - Parchetul Procurorului Regal Antwerpen-Departamentul Turnhout în Dosarul nr. x, nu a rămas definitivă, astfel că persoana solicitată nu poate fi predată în baza acestui mandat, precum şi faptul că termenul acordat pentru soluţionarea căii de atac formulate în cauză a fost stabilit de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie la data de 05 februarie 2021, însă măsura arestului dispusă în vederea predării persoanei solicitate expiră la data de 12 ianuarie 2021.

Analizând actele şi lucrările dosarului, instanţa de fond a reţinut că, prin Sentinţa penală nr. 220 din 10 decembrie 2020 pronunţată de Curtea de Apel Craiova în Dosarul nr. x/2020, în baza art. 598 alin. (1) lit. c) teza I din C. proc. pen., a fost admisă contestaţia la executare privind Sentinţa penală nr. 343 din 30 decembrie 2019 pronunţată de Curtea de Apel Craiova în Dosarul nr. x/2019, definitivă la aceeaşi dată, şi a fost lămurit dispozitivul acestei sentinţe, în sensul că s-a dispus predarea persoanei solicitate A. în baza mandatului european de arestare emis la data de 27 noiembrie 2020 de autorităţile judiciare belgiene - Parchetul Procurorului Regal Antwerpen - Departamentul Turnhout în dosarul nr. x.

Totodată, în temeiul art. 104 alin. (9) şi 10 şi art. 113 alin. (2) din Legea nr. 302/2004 republicată, a fost menţinută măsura arestării în vederea predării către autorităţile judiciare din Belgia a persoanei solicitate pe o perioadă de 30 zile, începând cu data de 14 decembrie 2020 şi până la 12 ianuarie 2021, inclusiv.

S-a mai arătat că, împotriva acestei sentinţe, persoana solicitată a formulat contestaţie, dosarul fiind înaintat către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, la data de 14 decembrie 2020, în vederea soluţionării căii de atac formulate.

Cu adresa nr. x/05.01.2021, I.P.J. Gorj - C.R.A.P. a comunicat Curţii de Apel Craiova faptul că numitul A. a fost citat pentru data de 05 februarie 2021, ora 9:00, în dosarul nr. x/2020 al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, având ca obiect contestaţia formulată de acesta împotriva Sentinţei penale nr. 220 din 10 decembrie 2020, prin care s-a dispus şi menţinerea măsurii arestării preventive până la data de 12 ianuarie 2021.

S-a mai reţinut că, la data de 01 ianuarie 2021, Curtea de Apel Craiova a solicitat Biroului Naţional Sirene să comunice care este stadiul predării persoanei solicitate A. către autorităţile judiciare din Belgia şi dacă aceasta poate fi predată sau nu.

Cu adresa nr. x din data de 08 ianuarie 2021, Biroul Naţional Sirene a informat Curtea de Apel Craiova că Sentinţa penală nr. 220 din 10 decembrie 2020 nu a rămas definitivă şi că Centrul de Cooperare Poliţienească Internaţională nu a demarat împreună cu partenerii belgieni activităţile specifice predării persoanei solicitate, acest lucru urmând a se realiza la data rămânerii definitive a sentinţei penale de predare, conform prevederilor art. 113 alin. (1) din Legea nr. 302/2004.

Astfel, instanţa de fond a constatat că această dată se situează dincolo de limita celor 30 de zile fixate prin hotărâre.

În legătură cu acest aspect, prima instanţă a făcut trimitere la dispoziţiile art. 23 din Decizia cadru nr. x/584/JAI, astfel cum au fost interpretate în jurisprudenţa Curţii Europene de Justiţie. Astfel, s-a arătat că în hotărârea din 25 ianuarie 2017 dată în cauza Vilkas C-640/15, s-a reţinut că "o interpretare a art. 15 alin. (1) şi a art. 23 din Decizia-cadru potrivit căreia autoritatea judiciară de executare nu ar mai trebui să procedeze la predarea persoanei căutate şi nici să convină, în acest scop asupra unei noi date a predării cu autoritatea judiciară emitentă după expirarea termenelor menţionate la art. 23, ar fi de natură să aducă atingere obiectivului de accelerare şi de simplificare a cooperării judiciare urmărit de decizia cadru, această interpretare fiind printre altele susceptibilă să oblige statul membru emitent să emită un al doilea mandat european de arestare pentru a permite desfăşurarea unei noi proceduri de predare în termenele prevăzute de decizia-cadru" (paragraf 71) şi că "simpla expirare a termenelor stabilite la art. 23 nu poate exonera statul membru de executare de obligaţia de a continua procedura de executare a unui mandat european de arestare şi de a proceda la predarea persoanei căutate, autorităţile în cauză trebuind să convină, în acest scop, asupra unei noi date a predării" (paragraf 72).

Totodată, a fost apreciată ca fiind nefondată solicitarea apărării privind respingerea cererii de menţinere a măsurii arestării preventive, sens în care s-a făcut trimitere la dispoziţiile art. 104 alin. (6) şi alin. (11) din Legea nr. 302/2004, care obligă instanţa ca, prin hotărârea prin care încuviinţează executarea mandatului european de arestare şi predarea persoanei solicitate, să dispună şi arestarea acesteia, fără a-i acorda organului judiciar posibilitatea de a aprecia cu privire la aplicarea unei alte măsuri preventive prevăzute de C. proc. pen.

S-a subliniat, astfel, că predarea, ca o consecinţă directă a admiterii sesizării privind punerea în executare a mandatului european de arestare, presupune implicit privarea de libertate a persoanei solicitate, căci numai astfel organele de poliţie însărcinate cu executarea hotărârii definitive de extrădare pot proceda la reţinerea şi remiterea acesteia către autorităţile judiciare ale statului solicitant.

Deopotrivă, Curtea a constatat că, în condiţiile în care persoana solicitată a fost arestată în vederea predării la 15 noiembrie 2020, în acest stadiu al procedurii nu este depăşită nici durata totală a arestării preventive prevăzută de art. 104 alin. (10) din Legea nr. 302/2004, de 180 de zile.

Împotriva acestei încheieri, în termen legal, a declarat contestaţie persoana solicitată A., solicitând înlocuirea măsurii arestării în vederea predării cu cea a controlului judiciar sau cu arestul la domiciliu şi urgentarea procedurii de predare.

Examinând contestaţia formulată de persoana solicitată A., prin prisma criticilor invocate, dar şi din oficiu, potrivit art. 4251 din C. proc. pen. raportat la art. 110 din Legea nr. 302/2004, Înalta Curte constată că aceasta este nefondată, pentru următoarele considerente:

Astfel, reglementând termenul pentru predarea persoanei solicitate, art. 23 din Decizia cadru nr. x/584/JAI privind mandatul european de arestare şi procedurile de predare între statele membre stabileşte că persoana căutată trebuie predată în cel mai scurt timp, la o dată convenită între autorităţile implicate (alin. (1), respectiv în termen de cel mult 10 zile de la data deciziei finale privind executarea mandatului european de arestare (alin. (2), iar, în situaţia în care predarea în acest termen este împiedicată de un caz de forţă majoră în oricare dintre statele membre, autoritatea judiciară de executare şi autoritatea judiciară emitentă iau imediat legătura una cu cealaltă şi convin asupra unei noi date a predării. În acest caz, predarea are loc în termen de zece zile de la noua dată convenită (alin. (3).

Totodată, potrivit art. 23 alin. (4) din Decizia cadru nr. x/584/JAI, în mod excepţional, predarea poate fi suspendată temporar din motive umanitare serioase, cum ar fi existenţa unor motive valabile pentru a crede că aceasta ar pune în mod evident în pericol viaţa sau sănătatea persoanei solicitate, executarea mandatului european de arestare urmând a avea loc de îndată ce aceste motive au încetat să existe. Autoritatea judiciară de executare informează de îndată autoritatea judiciară emitentă despre acest aspect şi convine cu aceasta asupra unei noi date a predării. În acest caz, predarea are loc în termen de 10 zile de la noua dată astfel convenită.

Transpunând aceste norme europene în legislaţia internă, art. 113 din Legea nr. 302/2004 prevede, printre altele, în alin. (1), că predarea se realizează de Centrul de Cooperare Poliţienească Internaţională din cadrul Inspectoratului General al Poliţiei Române, cu sprijinul unităţii de poliţie pe raza căreia se află locul de detenţie, în termen de 10 zile de la rămânerea definitivă a hotărârii de predare, pentru ca, în alin. (2), să stipuleze că, în situaţia în care din motive independente de voinţa autorităţilor române sau ale statului emitent, predarea nu se poate efectua în termenul stabilit de comun acord de instituţiile implicate, aceasta va avea loc în termen de 10 zile de la noua dată convenită.

În aceste condiţii, devin incidente dispoziţiile art. 104 alin. (9) din Legea nr. 302/2004, potrivit cărora instanţa verifică periodic, dar nu mai târziu de 30 de zile, dacă se impune menţinerea arestării în vederea predării, pronunţându-se prin încheiere motivată, precum şi cele ale alin. (10) teza finală al aceluiaşi articol, în conformitate cu care durata totală a acestei măsuri, până la predarea efectivă către statul membru emitent, nu poate depăşi în niciun caz 180 de zile.

Aşadar, din interpretarea prevederilor legale anterior menţionate, rezultă că, în situaţia în care, ulterior admiterii cererii de punere în executare a mandatului european de arestare, prilej cu care s-a dispus şi arestarea persoanei solicitate în vederea predării către autoritatea judiciară emitentă, nu se poate proceda la predarea persoanei solicitate, din motive obiective, independente de voinţa autorităţilor implicate, măsura preventivă dispusă trebuie verificată periodic, dar nu mai târziu de 30 de zile, fără ca durata totală a acesteia, până la predarea efectivă, să poată depăşi 180 de zile.

Verificând, în acest context, actele dosarului, se constată, aşa cum în mod corect a reţinut şi instanţa de fond, că, în speţă, prin Sentinţa penală nr. 220 din 10 decembrie 2020 pronunţată de Curtea de Apel Craiova în Dosarul nr. x/2020, în baza art. 598 alin. (1) lit. c) teza I din C. proc. pen., a fost admisă contestaţia la executare privind Sentinţa penală nr. 343 din 30 decembrie 2019 pronunţată de Curtea de Apel Craiova în Dosarul nr. x/2019, definitivă la aceeaşi dată, şi a fost lămurit dispozitivul acestei sentinţe, în sensul că s-a dispus predarea persoanei solicitate A. în baza mandatului european de arestare emis la data de 27 noiembrie 2020 de autorităţile judiciare belgiene - Parchetul Procurorului Regal Antwerpen - Departamentul Turnhout în Dosarul nr. x.

Totodată, în temeiul art. 104 alin. (9) şi 10 şi art. 113 alin. (2) din Legea nr. 302/2004 republicată, a fost menţinută măsura arestării în vederea predării către autorităţile judiciare din Belgia a persoanei solicitate pe o perioadă de 30 zile, începând cu data de 14 decembrie 2020 şi până la 12 ianuarie 2021, inclusiv.

Împotriva acestei hotărâri a formulat contestaţie persoana solicitată, cauza fiind înregistrată la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia penală, sub nr. x/2020, stabilindu-se aleatoriu termen de judecată la 05 februarie 2021.

De asemenea, se reţine că, din înscrisurile depuse la dosarul de fond (adresa nr. x din 08 ianuarie 2021, Biroul Naţional Sirene), rezultă că, la data de 08 ianuarie 2021, Centrul de Cooperare Poliţienească Internaţională nu demarase încă împreună cu partenerii belgieni activităţile specifice predării persoanei solicitate întrucât Sentinţa penală nr. 220 din 10 decembrie 2020, prin care se dispusese predarea, nu rămăsese definitivă. În acest context, s-a subliniat că, potrivit prevederilor art. 113 alin. (1) din Legea nr. 302/2004, predarea trebuie să aibă loc în termen de 10 zile de la rămânerea definitivă a hotărârii prin care se dispune predarea.

Pe de altă parte, se constată că abia ulterior înregistrării contestaţiei ce formează obiectul prezentei cauze, termenul din 05 februarie 2021 stabilit în Dosarul nr. x/2020 al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia penală, a fost preschimbat pentru data de 21 ianuarie 2021, iar, prin Decizia nr. 35 din 21 ianuarie 2021, s-a dispus respingerea, ca nefondată, a contestaţiei formulată de persoana solicitată A. împotriva Sentinţei penale nr. 220 din 10 decembrie 2020 a Curţii de Apel Craiova, secţia penală şi pentru cauze cu minori.

Raportat la aceste aspecte, se constată că instanţa de fond a făcut o corectă aplicare a dispoziţiilor art. 113 alin. (2) şi art. 104 alin. (9) din Legea nr. 302/2004 şi a menţinut arestarea persoanei solicitate A. pe o durată de 30 de zile, începând cu data de 13 ianuarie 2021 şi până la 11 februarie 2021, inclusiv, imposibilitatea predării acesteia fiind determinată de motive obiective independente de voinţa autorităţilor implicate, respectiv de faptul că, la data de 11 ianuarie 2021, Sentinţa penală nr. 220 din 10 decembrie 2020 a Curţii de Apel Craiova, secţia penală şi pentru cauze cu minori, nu rămăsese definitivă.

În plus, având în vedere data luării măsurii arestării faţă de persoana solicitată, respectiv 15 noiembrie 2020, se observă că sunt respectate şi dispoziţiile art. 104 alin. (10) din Legea nr. 302/2004, până la acest moment măsura preventivă neatingând durata maximă de 180 de zile.

Deopotrivă, Înalta Curte subliniază că, din interpretarea prevederilor art. 104 alin. (6) - (11) din Legea nr. 302/2004, rezultă că măsurile preventive reglementate de art. 202 alin. (4) lit. b), c) şi d) din C. proc. pen. (controlul judiciar, controlul judiciar pe cauţiune şi arestul la domiciliu) pot fi dispuse doar pe parcursul procedurii de executare a mandatului european de arestare desfăşurate în faţa instanţei, nu şi la finalizarea acesteia prin admiterea cererii formulate de autorităţile judiciare solicitante, când, odată cu încuviinţarea predării, organul judiciar român trebuie să emită, de îndată şi un mandat de arestare (conform alin. (13) al art. 104 din Legea nr. 302/2004), astfel încât luarea/menţinerea măsurii arestării preventive faţă de persoana solicitată este obligatorie, iar nu facultativă.

Ca urmare, în această etapă a procedurii, ulterioară încuviinţării predării, nu există posibilitatea dispunerii măsurii controlului judiciar sau a arestului la domiciliu, aşa cum a solicitat contestatorul, având în vedere că predarea sa către autorităţile judiciare străine emitente ale mandatului european de arestare nu poate avea loc decât în stare de arest preventiv. În aceste condiţii, Înalta Curte consideră că nu poate fi primită solicitarea contestatorului de înlocuire a măsurii arestării în vederea predării cu măsura controlului judiciar sau a arestului la domiciliu.

Pentru motivele de mai sus, nefiind identificate motive de nelegalitate ori netemeinicie a hotărârii contestate, în conformitate cu dispoziţiile art. 4251 alin. (7) pct. 1 lit. b) din C. proc. pen., Înalta Curte va respinge, ca nefondată, contestaţia formulată persoana solicitată A. împotriva Încheierii nr. 4 din 11 ianuarie 2021 pronunţată de Curtea de Apel Craiova, secţia penală şi pentru cauze cu minori, în Dosarul nr. x/2021.

În baza art. 275 alin. (2) din C. proc. pen., având în vedere că se află în culpă procesuală, contestatorul persoană solicitată va fi obligat la plata sumei de 100 RON cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

În temeiul art. 275 alin. (6) din C. proc. pen., onorariul apărătorului desemnat din oficiu pentru contestatorul persoană solicitată, în sumă de 313 RON, se va plăti din fondul Ministerului Justiţiei.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondată, contestaţia formulată de persoana solicitată A. împotriva Încheierii nr. 4 din 11 ianuarie 2021 pronunţată de Curtea de Apel Craiova, secţia penală şi pentru cauze cu minori, în Dosarul nr. x/2021.

Obligă contestatorul persoană solicitată la plata sumei de 100 RON cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Onorariul apărătorului desemnat din oficiu pentru contestatorul persoană solicitată, în sumă de 313 RON, se plăteşte din fondul Ministerului Justiţiei.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 21 ianuarie 2021.

GGC - OB