Scope of mandatory precautionary measures in tax evasion cases and 48-hour appeal deadline trigger under criminal procedure

Asupra contestaţiei de faţă;

Din actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin Încheierea nr. 15 din data de 25 februarie 2021 a Curţii de Apel Craiova, secţia penală şi pentru cauze cu minori, pronunţată în Dosarul nr. x/2018 a fost admisă, în parte, cererea formulată de partea civilă Statul Român prin Agenţia Naţională de Administrare Fiscală - Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice Craiova.

În temeiul art. 249 din C. proc. pen. şi Deciziei nr. 19 din 16 octombrie 2017 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, Completul pentru soluţionarea recursurilor în interesul legii, publicată în Monitorul Oficial al României numărul 953/4.12.2017 s-a dispus instituirea măsurilor asigurătorii asupra bunurilor mobile şi imobile, prezente şi viitoare, ale inculpaţilor A., B., C., D., SC E. SRL, astfel:

I. În temeiul art. 11 din legea 241/2005, s-a instituit măsura asigurătorie a sechestrului asupra bunurilor mobile şi imobile, prezente şi viitoare, ale inculpatei A., până la concurenţa sumelor de:

- 14.173 RON, reprezentând impozit pe venit (perioada 2005 - 2012);

- 6.147 RON reprezentând impozit pe venit (perioada 2012 - 2015);

- 158.634 RON reprezentând TVA de plată, la suma totală de 178.954 RON adăugându-se accesorii fiscale, conform art. 173, 174 şi art. 175 din Legea nr. 207/2015 (Codul de procedură fiscală), calculate de la data producerii prejudiciului şi până la data achitării integrale a debitului.

1. Instituirea popririi asigurătorii asupra sumelor de bani din conturile bancare ale inculpatei A., până la concurenţa valorii sumei de 178.954 RON, la care adaugă dobânzile şi penalităţile de întârziere, calculate potrivit dispoziţiilor art. 173, 174 şi din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală de la data producerii prejudiciului până la data achitării integrale a sumei datorate.

2. Instituirea popririi asigurătorii asupra sumelor de bani datorate cu orice titlu inculpatei A. până la concurenţa valorii sumei de 178.954 RON, la care se adaugă dobânzile şi penalităţile de întârziere, calculate potrivit dispoziţiilor art. 173, 174 şi 176 Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală de la data producerii prejudiciului până la data achitării integrale a sumei datorate.

3. Instituirea sechestrului asigurător asupra bunurilor mobile şi imobile ale inculpatei A., până la concurenţa valorii sumei de 178.954 RON, la care se adaugă dobânzile şi penalităţile de întârziere, calculate potrivit dispoziţiilor art. 173, 174 şi 176 Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală de la data producerii prejudiciului până la data achitării integrale a sumei datorate.

II. În temeiul art. 11 din Legea nr. 241/2005, s-a instituit măsura asigurătorie a sechestrului asupra bunurilor mobile şi imobile, prezente şi viitoare, ale inculpatului B., până la concurenţa sumelor de:

- 10.090 RON - impozit pe venitul din transferul proprietăţilor imobiliare din patrimoniul personal, nedeclarat;

- 180.425 RON TVA de plata;

- 3.060 RON - impozit pe venitul microîntreprinderii nedeclarat şi neplătit de societate, la suma totală de 193.575 RON adăugându-se accesorii fiscale, conform art. 173, 174 şi art. 175 din Legea nr. 207/2015 (Codul de procedură fiscală), calculate de la data producerii prejudiciului şi până la data achitării integrale a debitului.

1. Instituirea popririi asigurătorii asupra sumelor de bani din conturile bancare ale inculpatului B., până la concurenţa sumei de 190.515 RON, la care se adaugă dobânzile şi penalităţile de întârziere, calculate potrivit dispoziţiilor art. 173, 174 şi 176 din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală de la data producerii prejudiciului până la data achitării integrale a sumei datorate.

2. Instituirea popririi asigurătorii asupra sumelor de bani datorate cu orice titlu inculpatului B., până la concurenţa sumei de 190.515 RON, la care se adaugă dobânzile şi penalităţile de întârziere, calculate potrivit dispoziţiilor art. 173, 174 şi 176 din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală de la data producerii prejudiciului şi până la data achitării integrale a sumei datorate.

3. Instituirea sechestrului asigurător asupra bunurilor mobile şi imobile ale inculpatului B., până la concurenţa sumei de 190.515 RON, la care se adaugă dobânzile şi penalităţile de întârziere, calculate potrivit dispoziţiilor art. 173, şi 176 din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală de la data producerii prejudiciului până la data achitării integrale a sumei datorate.

III. În temeiul art. 11 din Legea nr. 241/2005, s-a instituit măsura asigurătorie a sechestrului asupra bunurilor mobile şi imobile, prezente şi viitoare, ale inculpatului C., până la concurenţa sumelor de:

- 40.376 RON impozit pe venitul din transferul proprietăţilor imobiliare din patrimoniul personal, nedeclarat;

- 356.345 RON TVA de plată, la suma totală de 396.721 RON adăugându-se accesorii fiscale, conform art. 173, 174 şi art. 175 din Legea nr. 207/2015 (Codul de procedură fiscală), calculate de la data producerii prejudiciului şi până la data achitării integrale a debitului.

1. Instituirea popririi asigurătorii asupra sumelor de bani din conturile bancare ale inculpatului C., până la concurenţa sumei de 396.721 RON la care se adaugă dobânzile şi penalităţile de întârziere, calculate potrivit dispoziţiilor art. 173, 174 şi 176 din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală de la data producerii prejudiciului până la data achitării integrale a sumei datorate;

2. Instituirea popririi asigurătorii asupra sumelor de bani datorate cu orice titlu inculpatului C., până la concurenţa sumei de 396.721 RON, la care se adaugă dobânzile şi penalităţile de întârziere, calculate potrivit dispoziţiilor art. 173, 174 şi 176 din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscala de la data producerii prejudiciului până la data achitării integrale a sumei datorate.

3. Instituirea sechestrului asigurător asupra bunurilor mobile şi imobile ale inculpatului C., până la concurenţa sumei de 396.721 RON, la care se adaugă dobânzile şi penalităţile de întârziere, calculate potrivit dispoziţiilor art. 173, 174 şi 176 din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală de la data producerii prejudiciului până la data achitării integrale a sumei datorate.

IV. În temeiul art. 11 din Legea nr. 241/2005, s-a instituit măsura asigurătorie a sechestrului asupra bunurilor mobile şi imobile, prezente şi viitoare, ale inculpatului D., până la concurenţa sumelor de:

- 40.376 RON impozit pe venitul din transferul proprietăţilor imobiliare din patrimoniul personal, nedeclarat, (sumă aferentă transferurilor imobiliare efectuate în perioada 2010-2016 cu numiţii: F.; G. şi H.; I.; J.; K.; L. şi M.; N.; O.; P. şi Q.; R.; S.; T.; U.; V. şi W.);

- 356.345 RON TVA de plata reprezentând impozit pe venit (sumă aferentă celor 20 de tranzacţii imobiliare efectuate în perioada 2013 - 2015 cu numiţii: K.; V. şi W.; X.; R.; Y., N.; Z.; AA.; T.; BB.; J.; S.; U.; CC.; O.; DD.; EE.; L. şi M.; FF.; GG.);

- 16.780 RON impozit pe venitul din transferul proprietăţilor imobiliare din patrimoniul personal, nedeclarat; (sumă aferentă transferurilor imobiliare efectuate în perioada 2013 - 2015 cu numiţii: HH. şi II.; JJ. şi KK.; LL.; MM.; şi NN.);

- 65.343 RON TVA de plata, reprezentând impozit pe venit (sumă aferentă celor 5 tranzacţii imobiliare efectuate în perioada 2013 - 2015 cu numiţii: HH. şi II.; JJ. şi KK.; LL.; MM.; şi NN.).

1. Instituirea popririi asigurătorii asupra sumelor de bani din conturile bancare ale inculpatului D., până la concurenţa sumei de 478.844 RON, la care se adaugă dobânzile şi penalităţile de întârziere, calculate potrivit dispoziţiilor art. 173, 174 şi 176 din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală de la data producerii prejudiciului până la data achitării integrale a sumei datorate.

2. Instituirea popririi asigurătorii asupra sumelor de bani datorate cu orice titlu inculpatului D., până la concurenţa sumei de 478.844 RON, la se adaugă dobânzile şi penalităţile de întârziere, calculate potrivit dispoziţiilor art. 173, 174 şi 176 din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală de la data producerii prejudiciului până la data achitării integrale a sumei datorate.

3. Instituirea sechestrului asigurător asupra bunurilor mobile şi imobile ale inculpatului D., până la concurenţa sumei de 478.844 RON, la care se adaugă dobânzile şi penalităţile de întârziere, calculate potrivit dispoziţiilor art. 173, 174 şi 176 din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală de la data producerii prejudiciului până la data achitării integrale a sumei datorate.

V. În temeiul art. 11 din Legea nr. 241/2005, s-a instituit măsura asigurătorie a sechestrului asupra bunurilor mobile şi imobile, prezente şi viitoare, ale părţii responsabile civilmente SC E. SRL, până la concurenţa sumei de 3.070 RON.

1. Instituirea popririi asigurătorii asupra sumelor de bani din conturile bancare ale părţii responsabile civilmente SC E. SRL, până la concurenţa sumei de 3.070 RON, la care se adaugă dobânzile şi penalităţile de întârziere, calculate potrivit dispoziţiilor art. 173, 174 şi 176 din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală de la data producerii prejudiciului până la data achitării integrale a sumei datorate;

2. Instituirea popririi asigurătorii asupra sumelor de bani datorate cu orice titlu părţii responsabile civilmente SC E. SRL, până la concurenţa sumei de 3.070 RON, la care se adaugă dobânzile şi penalităţile de întârziere, calculate potrivit dispoziţiilor art. 173, 174 şi 176 din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală de data producerii prejudiciului până la data achitării integrale a sumei datorate.

3. Instituirea sechestrului asigurător asupra bunurilor mobile şi imobile ale părţii responsabile civilmente SC E. SRL, până la concurenţa sumei de 3.070 RON, la care se adaugă dobânzile şi penalităţile de întârziere, calculate potrivit dispoziţiilor art. 173, 174 şi 176 din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedura fiscală de la data producerii prejudiciului până la data achitării integrale a sumei datorate.

VI. A fost respinsă, ca inadmisibilă, cererea de instituire a măsurilor asigurătorii asupra bunurilor mobile şi imobile ale inculpatului OO..

Pentru a dispune astfel, Curtea de Apel Craiova a reţinut următoarele:

La data de 08 octombrie 2020 a fost înregistrată cererea formulată de partea partea civilă Statului Român prin Agenţia Naţională de Administrare Fiscală - Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice Craiova, având ca obiect instituirea măsurilor asigurătorii asupra averii mobile şi imobile a inculpaţilor OO., A., B., C., D., precum şi asupra averii mobile şi imobile a părţii responsabile civilmente SC E. SRL, până la concurenţa valorii probabile a pagubei de 908.346 RON pagubă adusă bugetului de stat prin activitatea infracţională a inculpaţilor, la care se adaugă accesoriile fiscale calculate potrivit dispoziţiilor C. proc. fisc. , de la data producerii prejudiciului, până la data stingerii sumei datorate.

În motivarea cererii s-au arătat următoarele:

I. Cu privire la inculpatul OO. s-a solicitat instituirea măsurilor asigurătorii până la concurenţa valorii pagubei de 204.806 RON, la care se adaugă dobânzile şi penalităţile de întârziere, calculate potrivit dispoziţiilor art. 173, 174 şi 176 din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală de la data producerii prejudiciului până la data achitării integrale a sumei datorate, pagubă adusă bugetului de stat, reprezentând:

- 14.220 RON - impozit pe venitul din transferul proprietăţilor imobiliare din patrimoniul personal, nedeclarat;

- 12.793 RON, (din care: 6.147 RON - impozit pe venit, 2.224 RON - contribuţie la asigurările sociale de sănătate şi 4.422 RON contribuţie la asigurările sociale)

- 177.793 RON, reprezentând TVA de plata, după cum urmează:

1. Instituirea popririi asigurătorii asupra sumelor de bani din conturile bancare ale inculpatului OO., până la concurenţa valorii pagubei de 204.806 RON, la care se adaugă dobânzile şi penalităţile de întârziere, calculate potrivit dispoziţiilor art. 173, 174 şi 176 din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală de la data producerii prejudiciului până la data achitării integrale a sumei datorate, paguba adusă bugetului de stat;

2. Instituirea popririi asigurătorii asupra sumelor de bani datorate cu orice titlu inculpatului OO., până la concurenţa valorii pagubei de 204.806 RON, la care se adaugă dobânzile şi penalităţile de întârziere, calculate potrivit dispoziţiilor art. 173, 174 şi 176 din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală de la data producerii prejudiciului până la data achitării integrale a sumei datorate.

3. Instituirea sechestrului asigurător asupra bunurilor mobile şi imobile ale inculpatului OO., până la concurenţa valorii pagubei de 204.806 RON, la care se adaugă dobânzile şi penalităţile de întârziere, calculate potrivit dispoziţiilor art. 173, 174 şi 176 din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală de la data producerii prejudiciului până la data achitării integrale a sumei datorate.

II. Cu privire la inculpata A. s-a solicitat instituirea măsurilor asigurătorii până la concurenţa valorii pagubei de 204.759 RON, la care se adaugă dobânzile şi penalităţile de întârziere, calculate potrivit dispoziţiilor art. 173, 174 şi 176 din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală de la data producerii prejudiciului până la data achitării integrale a sumei datorate, pagubă adusă bugetului de stat, reprezentând:

- 14.173 RON - impozit pe venitul din transferul proprietăţilor imobiliare din patrimoniul personal, nedeclarat;

- 12.793 RON, (din care: 6.147 RON - impozit pe venit, 2.224 RON - contribuţie la asigurările sociale de sănătate şi 4.422 RON contribuţie la asigurările sociale)

- 177.793 RON, reprezentând TVA de plata, după cum urmează:

1. Instituirea popririi asigurătorii asupra sumelor de bani din conturile bancare ale inculpatei A., până la concurenţa valorii pagubei de 204.759 RON, la care se adaugă dobânzile şi penalităţile de întârziere, calculate potrivit dispoziţiilor art. 173, 174 şi 176 din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală de la data producerii prejudiciului până la data achitării integrale a sumei datorate, paguba adusă bugetului de stat;

2. Instituirea popririi asigurătorii asupra sumelor de bani datorate cu orice titlu inculpatei A. până la concurenţa valorii pagubei de 204.759 RON, la care se adaugă dobânzile şi penalităţile de întârziere, calculate potrivit dispoziţiilor art. 173, 174 şi 176 din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală de la data producerii prejudiciului până la data achitării integrale a sumei datorate.

3. Instituirea sechestrului asigurător asupra bunurilor mobile şi imobile ale inculpatei A., până la concurenţa valorii pagubei de 204.759 RON, la care se adaugă dobânzile şi penalităţile de întârziere, calculate potrivit dispoziţiilor art. 173, 174 şi 176 din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală de la data producerii prejudiciului până la data achitării integrale a sumei datorate.

III. Cu privire la inculpatul B. s-a solicitat instituirea măsurilor asigurătorii până la concurenţa valorii pagubei de 193.625 RON, la care se adaugă dobânzile şi penalităţile de întârziere, calculate potrivit dispoziţiilor art. 173, 174 şi 176 din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală de la data producerii prejudiciului până la data achitării integrale a sumei datorate, pagubă adusă bugetului de stat, reprezentând:

- 10.130 RON - impozit pe venitul din transferul proprietăţilor imobiliare din patrimoniul personal nedeclarat;

- 180.425 RON TVA de plată;

- 3.070 RON - impozit pe venitul microîntreprinderii nedeclarat şi neplătit de societate, după cum urmează:

1. Instituirea popririi asigurătorii asupra sumelor de bani din conturile bancare inculpatului B., până la concurenţa valorii pagubei de 193.625 RON la care se adaugă dobânzile şi penalităţile de întârziere, calculate potrivit dispoziţiilor art. 173, 174 şi 176 din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală de la data producerii prejudiciului până la data achitării integrale a sumei datorate, pagubă adusă bugetului de stat;

2. Instituirea popririi asigurătorii asupra sumelor de bani datorate cu orice titlu de inculpatul B., până la concurenţa valorii pagubei de 193.625 RON, la care se adaugă dobânzile şi penalităţile de întârziere, calculate potrivit dispoziţiilor art. 173, 174 şi 176 din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală de la data producerii prejudiciului până la data achitării integrale a sumei datorate.

3. Instituirea sechestrului asigurător asupra bunurilor mobile şi imobile ale inculpatului B., până la concurenţa valorii pagubei de 193.625 RON, la care se adaugă dobânzile şi penalităţile de întârziere, calculate potrivit dispoziţiilor art. 173, 174 şi 176 din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală de la data producerii prejudiciului până la data achitării integrale a sumei datorate.

IV. Cu privire la inculpatul C. s-a solicitat instituirea măsurilor asigurătorii până la concurenţa valorii pagubei de 398.319 RON, la care se adaugă dobânzile şi penalităţile de întârziere, calculate potrivit dispoziţiilor art. 173, 174 şi 176 din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală de la data producerii prejudiciului până la data achitării integrale a sumei datorate, paguba adusă bugetului de stat, reprezentând:

- 40.376 RON impozit pe venitul din transferul proprietăţilor imobiliare din patrimoniul personal, nedeclarat;

- 357.943 RON TVA de plată, după cum urmează:

1. Instituirea popririi asigurătorii asupra sumelor de bani din conturile bancare ale inculpatului C., până la concurenţa valorii pagubei de 398.319 la care se adaugă dobânzile şi penalităţile de întârziere, calculate potrivit dispoziţiilor 173, 174 şi 176 din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală de la data producerii prejudiciului până la data achitării integrale a sumei datorate, pagubă adusă bugetului de stat;

2. Instituirea popririi asigurătorii asupra sumelor de bani datorate cu orice titlu inculpatului C., până la concurenţa valorii pagubei de 398.319 RON, la care se adaugă dobânzile şi penalităţile de întârziere, calculate potrivit dispoziţiilor art. 173, 174 şi 176 din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală de la data producerii prejudiciului până la data achitării integrale a sumei datorate.

3. Instituirea sechestrului asigurător asupra bunurilor mobile şi imobile ale inculpatului C., până la concurenţa valorii pagubei de 398.319 RON, la care se adaugă dobânzile şi penalităţile de întârziere, calculate potrivit dispoziţiilor art. 173, 174 şi 176 din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală de la data producerii prejudiciului până la data achitării integrale a sumei datorate.

V. Cu privire la inculpatul D. s-a solicitat instituirea măsurilor asigurătorii până la concurenţa valorii pagubei de 482.949 RON, la care se adaugă dobânzile şi penalităţile de întârziere, calculate potrivit dispoziţiilor art. 173, 174 şi 176 din Legea 7/2015 privind Codul de procedură fiscală de la data producerii prejudiciului până la data achitării integrale a sumei datorate, pagubă adusă bugetului de stat, reprezentând:

- 40.376 RON impozit pe venitul din transferul proprietăţilor imobiliare din patrimoniul personal, nedeclarat;

- 357.943 RON TVA de plată;

- 16.779 RON impozit pe venitul din transferul proprietăţilor imobiliare din patrimoniul personal, nedeclarat;

- 67.850 RON TVA de plată după cum urmează:

1. Instituirea popririi asigurătorii asupra sumelor de bani din conturile bancare ale inculpatului D., până la concurenţa valorii pagubei de 482.949 RON, la care se adaugă dobânzile şi penalităţile de întârziere, calculate potrivit dispoziţiilor art. 173, 174 şi 176 din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală de la data producerii prejudiciului până la data achitării integrale a sumei datorate, pagubă adusă bugetului de stat;

2. Instituirea popririi asigurătorii asupra sumelor de bani datorate cu orice titlu inculpatului D., până la concurenţa valorii pagubei de 482.949 RON, la care se adaugă dobânzile şi penalităţile de întârziere, calculate potrivit dispoziţiilor art. 173, 174 şi 176 din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală de la data producerii prejudiciului până la data achitării integrale a sumei datorate.

3. Instituirea sechestrului asigurător asupra bunurilor mobile şi imobile ale inculpatului D., până la concurenţa valorii pagubei de 482.949 RON, la care se adaugă dobânzile şi penalităţile de întârziere, calculate potrivit dispoziţiilor art. 173, 174 şi 176 din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală de la data producerii prejudiciului până la data achitării integrale a sumei datorate.

VI. Cu privire la partea responsabilă civilmente SC E. SRL s-a solicitat instituirea măsurilor asigurătorii până la concurenţa valorii pagubei de 3.070 RON, la care se adaugă dobânzile şi penalităţile de întârziere, calculate potrivit dispoziţiilor art. 173, 174 şi 176 din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală de la data producerii prejudiciului până la data achitării integrale a sumei datorate, pagubă adusă bugetului de stat, reprezentând impozit pe venitul microîntreprinderii nedeclarat şi neplătit de societate, după cum urmează:

1. Instituirea popririi asigurătorii asupra sumelor de bani din conturile bancare ale părţii responsabile civilmente SC E. SRL, până la concurenţa valorii pagubei de 3.070 RON, la care se adaugă dobânzile şi penalităţile de întârziere, calculate potrivit dispoziţiilor art. 173, 174 şi 176 din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală de la data producerii prejudiciului până la data achitării integrale a sumei datorate, pagubă adusă bugetului de stat;

2. Instituirea popririi asigurătorii asupra sumelor de bani datorate cu orice titlu părţii responsabile civilmente SC E. SRL, până la concurenţa valorii pagubei de 3.070 RON, la care se adaugă dobânzile şi penalităţile de întârziere, calculate potrivit dispoziţiilor art. 173, 174 şi 176 din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală de data producerii prejudiciului până la data achitării integrale a sumei datorate.

3. Instituirea sechestrului asigurător asupra bunurilor mobile şi imobile ale părţii responsabile civilmente SC E. SRL, până la concurenţa valorii pagubei de 3.070 RON, la care se adaugă dobânzile şi penalităţile de întârziere, calculate potrivit dispoziţiilor art. 173, 174 şi 176 din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală de la data producerii prejudiciului până la data achitării integrale a sumei datorate.

4. Aducerea la îndeplinire a măsurilor asigurătorii de către organele de executare silită din cadrul Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală, potrivit dispoziţiilor art. 251 din C. proc. pen.

Potrivit art. 249 din Noul C. proc. pen.:

"(1) Procurorul, în cursul urmăririi penale, judecătorul de cameră preliminară sau instanţa de judecată, din oficiu sau la cererea procurorului, în procedura de cameră preliminară ori în cursul judecăţii, poate lua măsuri asigurătorii, prin ordonanţă sau, după caz, prin încheiere motivată, pentru a evita ascunderea, distrugerea, înstrăinarea sau sustragerea de la urmărire a bunurilor care pot face obiectul confiscării speciale sau al confiscării extinse ori care pot servi la garantarea executării pedepsei amenzii sau a cheltuielilor judiciare ori a reparării pagubei produse prin infracţiune.

(2) Măsurile asigurătorii constau în indisponibilizarea unor bunuri mobile sau imobile, prin instituirea unui sechestru asupra acestora.

(3) Măsurile asigurătorii pentru garantarea executării pedepsei amenzii se pot lua numai asupra bunurilor suspectului sau inculpatului.

(4) Măsurile asigurătorii în vederea confiscării speciale sau confiscării extinse se pot lua asupra bunurilor suspectului sau inculpatului ori ale altor persoane în proprietatea sau posesia cărora se află bunurile ce urmează a fi confiscate.

(5) Măsurile asigurătorii în vederea reparării pagubei produse prin infracţiune şi pentru garantarea executării cheltuielilor judiciare se pot lua asupra bunurilor suspectului sau inculpatului şi ale persoanei responsabile civilmente, până la concurenţa valorii probabile a acestora.

(6) Măsurile asigurătorii prevăzute la alin. (5) se pot lua, în cursul urmăririi penale, al procedurii de cameră preliminară şi al judecăţii, şi la cererea părţii civile. Măsurile asigurătorii luate din oficiu de către organele judiciare prevăzute la alin. (1) pot folosi şi părţii civile.

(7) Măsurile asigurătorii luate în condiţiile alin. (1) sunt obligatorii în cazul în care persoana vătămată este o persoană lipsită de capacitate de exerciţiu sau cu capacitate de exerciţiu restrânsă."

Potrivit art. 251 din Noul C. proc. pen.: "ordonanţa de luare a măsurii asigurătorii se aduce la îndeplinire de către organele de cercetare penală."

Partea civilă a învederat că, în cauză, sunt îndeplinite şi condiţiile instituirii măsurii asigurătorii a popririi asupra conturilor aparţinând inculpaţilor, potrivit dispoziţiilor art. 254 din Noul C. proc. pen.

"1) Sumele de bani datorate cu orice titlu suspectului sau inculpatului sau părţii responsabile civilmente de către o a treia persoana ori de către cel păgubit, sunt poprite în mâinile acestora, în limitele prevăzute de lege, de la data primirii ordonanţei sau încheierii prin care se înfiinţează sechestrul.

2) Sumele de bani prevăzute la alin. (1) vor fi consemnate de către debitori, după caz, la dispoziţia organului judiciar care a dispus poprirea sau a organului de executare, în termen de 5 zile de la scadenţă, recipisele urmând a fi predate procurorului, judecătorului de cameră preliminară ori instanţei de judecată, în termen de 24 de ore de la consemnare."

De asemenea, potrivit art. 253 alin. (3) din Noul C. proc. pen.: "Pentru bunurile imobile sechestrate, procurorul, judecătorul de cameră preliminară sau instanţa de judecată care a dispus instituirea sechestrului cere organului competent luarea inscripţiei ipotecare asupra bunurilor sechestrate, anexând copie de pe ordonanţa sau încheierea prin care s-a dispus sechestrul şi un exemplar al procesului-verbal de sechestru."

Art. 11 din Legea nr. 241/2005 pentru prevenirea şi combaterea evaziunii fiscale prevede obligativitatea instituirii măsurilor asigurătorii "în cazul în care s-a săvârşit o infracţiune prevăzută de prezenta lege, luarea măsurilor asigurătorii este obligatorie".

Măsurile asigurătorii au în primul rând un scop preventiv şi produc efecte nu numai prezente, ci şi în viitor, contribuind la repararea prejudiciului produs părţii civile.

Astfel, s-a arătat că, prin Decizia nr. 19/16.10.2017, pronunţată în Dosarul nr. x/2017 de către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, a fost admis recursul în interesul legii declarat de Curtea de Apel Braşov, şi s-a stabilit: "Atunci când se instituie măsuri asigurătorii în procesul penal, nu este necesar să se indice sau să se dovedească ori să se individualizeze bunurile asupra cărora se înfiinţează măsura asigurătorie."

Astfel, individualizarea bunurilor ce urmează a fi indisponibilizate, se va efectua de către organele competente de a duce la îndeplinire măsurile asigurătorii dispuse de organele de cercetare penală.

Pentru ca inculpaţii să nu poată înstrăina bunurile pe care le posedă şi care pot servi la acoperirea prejudiciului, ce a fost adus bugetului general consolidat al statului şi având în vedere şi dispoziţiile art. 11 din Legea nr. 241/2005 pentru prevenirea şi combaterea evaziunii fiscale, precum şi dispoziţiile art. 251 din Noul C. proc. pen., s-a solicitat admiterea cererii privind instituirea măsurilor asigurătorii asupra averii mobile şi imobile a inculpaţilor OO., A., B., C., D., precum şi asupra averii mobile şi imobile a părţii responsabile civilmente SC E. SRL, aşa cum s-a menţionat anterior, până la concurenţa valorii probabile a pagubei de 908.346 RON, pagubă adusă bugetului de stat prin activitatea infracţională a inculpaţilor, la care se adaugă accesoriile fiscale calculate potrivit dispoziţiilor C. proc. fisc. , de la data producerii prejudiciului, până la data stingerii sumei datorate, aşa cum au fost menţionate anterior.

S-a arătat că, în drept, cererea se întemeiază pe dispoziţiile art. 249 din C. proc. pen., coroborate cu prevederile art. 11 din Legea nr. 241/2005 pentru prevenirea şi combaterea evaziunii fiscale.

Analizând cererea părţii civile, pe baza actelor şi lucrărilor dosarului şi a dispoziţiilor legale aplicabile, Curtea a constatat că aceasta este întemeiată în parte şi o va admite ca atare pentru considerentele de fapt şi de drept ce succed.

Potrivit art. 249 alin. (5) C. proc. pen., măsurile asigurătorii în vederea reparării pagubei produse prin infracţiune şi pentru garantarea executării cheltuielilor judiciare se pot lua asupra bunurilor suspectului sau inculpatului şi ale persoanei responsabile civilmente, până la concurenţa valorii probabile a acestora.

Aşadar, scopul mediat al măsurilor asigurătorii, adică motivul principal pentru care se dispune măsura în discuţie îl constituie repararea pagubei produse prin infracţiune, iar scopul imediat este acela de a evita ascunderea, distrugerea, înstrăinarea sau sustragerea de la urmărire a bunurilor care formează obiectul acestei măsuri.

Pentru a înţelege noţiunea de pagubă produsă prin infracţiune, Curtea a reţinut că aceasta constă în prejudiciul creat de făptuitor, respectiv rezultatele dăunătoare ale faptei sale, de natură patrimonială sau morală, consecinţe ale încălcării sau vătămării drepturilor şi intereselor legitime ale unei persoane, fizice sau juridice, drepturi şi interese apărate printr-o normă de drept.

Un prejudiciu este cert atunci când existenţa lui este sigură, neîndoielnică şi, totodată, poate fi stabilită întinderea sa în prezent. Sunt certe toate prejudiciile actuale, precum şi prejudiciile viitoare şi sigure.

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, prin Decizia nr. 17/2015 din 05/10/2015, a statuat că, în cauzele penale având ca obiect infracţiunile de evaziune fiscală prevăzute în Legea nr. 241/2005, instanţa, soluţionând acţiunea civilă, dispune obligarea inculpatului condamnat pentru săvârşirea acestor infracţiuni la plata sumelor reprezentând obligaţia fiscală principală datorată şi la plata sumelor reprezentând obligaţiile fiscale accesorii datorate, în condiţiile C. proc. fisc. .

Ca atare, în materia infracţiunile de evaziune fiscală prevăzute în Legea nr. 241/2005, prejudiciul integral, şi care trebuie reparat, se compune din cuantumul sumelor reprezentând obligaţia fiscală principală datorată precum şi din sumele reprezentând obligaţiile fiscale accesorii datorate, în condiţiile C. proc. fisc. .

Curtea a reţinut că măsura asigurătorie solicitată este proporţională cu scopul urmărit şi conformă cu dispoziţiile art. 53 alin. (1) din Constituţie, potrivit cărora exerciţiul unor drepturi sau al unor libertăţi poate fi restrâns numai prin lege şi numai dacă se impune, după caz, pentru: apărarea securităţii naţionale, a ordinii, a sănătăţii ori a moralei publice, a drepturilor şi a libertăţilor cetăţenilor; desfăşurarea instrucţiei penale; prevenirea consecinţelor unei calamităţi naturale, ale unui dezastru ori ale unui sinistru deosebit de grav.

În speţă, măsura este expres prevăzută de lege, respectiv art. 11 din Legea nr. 241/2015, potrivit căruia în cazul în care s-a săvârşit o infracţiune prevăzută de prezenta lege, luarea măsurilor asigurătorii este obligatorie, şi totodată proporţională cu scopul urmărit, respectiv acela de a evita ascunderea, distrugerea, înstrăinarea sau sustragerea de la urmărire a bunurilor care pot servi la repararea pagubei produse prin infracţiune.

Câtă vreme instituirea acestor măsuri este obligatorie, în cazul infracţiunilor de evaziune fiscală este irelevant că partea civilă nu a dovedit existenţa unui pericol de ascundere a bunurilor, acesta fiind prezumat. În virtutea acestei prezumţii, inculpaţii au obligaţia de a dovedi că nu există risc de sustragere ori că există suficiente garanţii în sensul că repararea pagubei produse prin infracţiune se poate realiza şi în absenţa instituirii măsurilor asigurătorii, condiţie neîndeplinită la acest moment procesual.

În consecinţă, instanţa a admite în parte cererea formulată de Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice Craiova şi a dispus instituirea măsurilor asigurătorii asupra bunurilor mobile şi imobile, prezente şi viitoare, ale inculpaţilor A., B., C., D., SC E. SRL, până la concurenţa sumelor arătate în rechizitoriu ca fiind sume sustrase prin infracţiunile de evaziune fiscală deduse judecăţii.

În ceea ce priveşte restul sumelor pretinse de partea civilă, Curtea a reţinut că acestea nu se încadrează în noţiunea de valoare probabilă a pagubei, care a fost stabilită printr-un raport de expertiză întocmit în cursul urmăririi penale, iar, până la momentul procesual actual, nu s-a administrat nicio probă care să contrazică concluziile acestui raport.

În ceea ce priveşte solicitarea părţii civile asupra bunurilor inculpatului decedat OO., Curtea a reţinut că, potrivit art. 25 alin. (5) C. proc. pen., acţiunea civilă rămâne nesoluţionată în caz de deces al inculpatului, iar în speţă partea civilă nu a indicat succesorii acestuia, în termenul de 2 luni prevăzut de art. 24 alin. (1) C. proc. pen.

În consecinţă, instituirea măsurii asigurătorii asupra bunurilor unei persoane care şi-a pierdut capacitatea de folosinţă prin deces, nemaiputând fi titular de drepturi şi obligaţii în procesul penal, este inadmisibilă.

Împotriva Încheierii nr. 15 din data de 25 februarie 2021 a Curţii de Apel Craiova, secţia penală şi pentru cauze cu minori, pronunţată în Dosarul nr. x/2018 au formulat contestaţie inculpatul D. şi partea civilă Statul Român prin A.N.A.F. - Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice Craiova.

Prin contestaţia formulată, în esenţă, partea civilă Statul Român prin A.N.A.F. - Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice Craiova a susţinut că instanţa a dispus instituirea măsurii asigurătorii până la concurenţa unei sume de bani mai mică decât cuantumul prejudiciului produs bugetului de stat prin activitatea infracţională desfăşurată, solicitând instituirea măsurii asigurătorii până la concurenţa sumei de 908.346 RON, sumă cu care s-a constituit parte civilă în cauză.

Inculpatul D. a contestat Încheierea nr. 15 din data de 25 februarie 2021 a Curţii de Apel Craiova susţinând că instanţa de fond a ignorat şi încălcat autoritatea de lucru judecat a ordonanţei procurorului nr. 250/P/2017, aşa cum a fost ea desfiinţată, în parte, prin Încheierea nr. 6 din 26.04.2017 a Curţii de Apel Craiova, că a fost instituită o dublă măsură cu efecte asupra modului cum va fi pusă în executare măsura, că nu sunt prezentate dovezile ce au format convingerea instanţei că există riscul ascunderii, distrugerii, înstrăinării sau sustragerii de la urmărire silită a bunurilor deţinute de inculpat şi că suma în raport de care s-a dispus măsura asigurătorie a fost stabilită în mod eronat.

Examinând contestaţia formulată, în baza actelor şi lucrărilor de la dosar şi în raport cu criticile formulate, Înalta Curte constată următoarele:

Prioritar, instanţa va analiza excepţia tardivităţii căii de atac formulată de inculpatul D..

Astfel, potrivit art. 249 alin. (1) din C. proc. pen., procurorul, în cursul urmăririi penale, judecătorul de cameră preliminară sau instanţa de judecată, din oficiu sau la cererea procurorului, în procedura de cameră preliminară ori în cursul judecăţii, poate lua măsuri asigurătorii, prin ordonanţă sau, după caz, prin încheiere motivată, pentru a evita ascunderea, distrugerea, înstrăinarea sau sustragerea de la urmărire a bunurilor care pot face obiectul confiscării speciale sau al confiscării extinse ori care pot servi la garantarea executării pedepsei amenzii sau a cheltuielilor judiciare ori a reparării pagubei produse prin infracţiune.

Art. 2501 alin. (1) din C. proc. pen. prevede că împotriva încheierii prin care s-a dispus luarea unei măsuri asigurătorii de către judecătorul de cameră preliminară, de instanţa de judecată sau de instanţa de apel, inculpatul, procurorul sau orice altă persoană interesată poate face contestaţie, în termen de 48 de ore de la pronunţare sau, după caz, de la comunicare. Contestaţia se depune, după caz, la judecătorul de cameră preliminară, instanţa de judecată sau instanţa de apel care a pronunţat încheierea atacată şi se înaintează, împreună cu dosarul cauzei, după caz, judecătorului de cameră preliminară de la instanţa ierarhic superioară, respectiv instanţei ierarhic superioare, în termen de 48 de ore de la înregistrare.

În cauză, se constată că inculpatul D. a formulat prezenta contestaţie la data de 04 martie 2021, însă a fost prezent la termenul de judecată din data de 25 februarie 2021 atunci când a fost pronunţată încheierea contestată.

În speţă este vorba despre un termen substanţial care se calculează pe ore (ora la care începe şi cea la care se sfârşeşte termenul intrând în durata acestuia), iar în această materie nu operează prorogarea, expirarea sa atrăgând sancţiunea decăderii. Potrivit dispoziţiilor art. 268 alin. (1) din C. proc. pen.., când pentru exercitarea unui drept procesual legea prevede un anumit termen, nerespectarea acestuia atrage decăderea din exerciţiul dreptului şi nulitatea actului făcut peste termen, situaţie incidentă şi în cauză, faţă de considerentele anterior expuse. Mai mult, C. proc. pen. nu prevede instituţia suspendării ori a întreruperii termenelor substanţiale.

Susţinerea contestatorului în sensul că a declarat calea de atac în termen întrucât termenul curge de la comunicare astfel cum a indicat şi judecătorul fondului în cuprinsul dispozitivului încheierii contestate nu poate fi primită întrucât nu se poate aprecia în acest mod atâta timp cât dispoziţiile procedurale determină în mod clar că termenul începe să curgă de la pronunţare sau de la comunicare, în funcţie de prezenţa inculpatului.

Pe cale de consecinţă, întrucât inculpatul D. a fost prezent la termenul de judecată din data de 25 februarie 2021 când a fost pronunţată încheierea contestată şi acesta a formulat prezenta contestaţie cu depăşirea termenului de 48 de ore de la pronunţare prev. de art. 2501 alin. (1) din C. proc. pen., Înalta Curte va respinge, ca tardivă, contestaţia formulată împotriva Încheierii nr. 15 din data de 25 februarie 2021 a Curţii de Apel Craiova, secţia penală şi pentru cauze cu minori, pronunţată în Dosarul nr. x/2018, de inculpatul D..

În ceea ce priveşte contestaţia formulată de către partea civilă Statul Român prin A.N.A.F. - Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice Craiova împotriva aceleiaşi încheieri, instanţa constată că aceasta este nefondată având în vedere următoarele considerente:

Contestaţia dedusă spre soluţionare vizează măsurile asigurătorii dispuse prin Încheierea nr. 15 din data de 25 februarie 2021 a Curţii de Apel Craiova, secţia penală şi pentru cauze cu minori, pronunţată în Dosarul nr. x/2018, cu privire la bunurile mobile şi imobile, prezente şi viitoare, ale inculpaţilor A., B., C., D. şi părţii responsabilă civilmente SC E. SRL.

Potrivit dispoziţiilor art. 249 alin. (1) şi alin. (2) din C. proc. pen., procurorul, în cursul urmăririi penale, poate lua măsuri asigurătorii, prin ordonanţă motivată, pentru a evita ascunderea, distrugerea, înstrăinarea sau sustragerea de la urmărire a bunurilor care pot face obiectul confiscării speciale sau al confiscării extinse ori care pot servi la garantarea executării pedepsei amenzii sau a cheltuielilor judiciare ori a reparării pagubei produse prin infracţiune. Măsurile asigurătorii constau în indisponibilizarea unor bunuri mobile sau imobile, prin instituirea unui sechestru asupra acestora.

Alin. (4) al aceluiaşi text de lege enunţat prevede că măsurile asigurătorii în vederea confiscării speciale sau confiscării extinse se pot lua asupra bunurilor suspectului sau inculpatului ori ale altor persoane în proprietatea sau posesia cărora se află bunurile ce urmează a fi confiscate.

Potrivit art. 249 alin. (5) C. proc. pen., măsurile asigurătorii în vederea reparării pagubei produse prin infracţiune şi pentru garantarea executării cheltuielilor judiciare se pot lua asupra bunurilor suspectului sau inculpatului şi ale persoanei responsabile civilmente, până la concurenţa valorii probabile a acestora.

Alin. (6) al aceluiaşi articol prevede că măsurile asigurătorii prevăzute la alin. (5) se pot lua, în cursul urmăririi penale, al procedurii de cameră preliminară şi al judecăţii, şi la cererea părţii civile. Măsurile asigurătorii luate din oficiu de către organele judiciare prevăzute la alin. (1) pot folosi şi părţii civile.

În fine, dispoziţiile art. 2501 alin. (1) din C. proc. pen. prevăd că împotriva încheierii prin care s-a dispus luarea unei măsuri asigurătorii de către judecătorul de cameră preliminară, de instanţa de judecată sau de instanţa de apel, inculpatul, procurorul sau orice altă persoană interesată poate face contestaţie, în termen de 48 de ore de la pronunţare sau, după caz, de la comunicare. Contestaţia se depune, după caz, la judecătorul de cameră preliminară, instanţa de judecată sau instanţa de apel care a pronunţat încheierea atacată şi se înaintează, împreună cu dosarul cauzei, după caz, judecătorului de cameră preliminară de la instanţa ierarhic superioară, respectiv instanţei ierarhic superioare, în termen de 48 de ore de la înregistrare.

Din analiza normelor procesual-penale pertinente rezultă, aşadar, sub un prim aspect, că suspectul sau inculpatul poate face contestaţie fie împotriva măsurii asigurătorii luate, fie împotriva modului de aducere la îndeplinire a acesteia.

Din examinarea contestaţiei de faţă, rezultă că partea civilă a înţeles să deducă cenzurii instanţei actul procesual al "luării măsurilor asigurătorii" (concretizat în Încheierea nr. 15 din 25.02.2021).

Evaluând, prioritar, legalitatea actului procesual al luării măsurii asigurătorii în conformitate cu exigenţele art. 249 alin. (1) coroborat cu art. 249 alin. (6) din C. proc. pen., Înalta Curte, constată, sub un prim aspect - ca regulă generală desprinsă din modul de redactare a textului legal evocat - că luarea măsurilor asigurătorii în procesul penal este, în principiu, facultativă, dispunerea acestora fiind lăsată la aprecierea organului judiciar.

Prin excepţie, legiuitorul a înţeles să reglementeze şi situaţii derogatorii de la această regulă, în care luarea măsurilor asigurătorii este obligatorie. O primă astfel de situaţie, cu aplicabilitate generală, este cea prevăzută de art. 249 alin. (7) din C. proc. pen., care statuează asupra caracterului obligatoriu al dispunerii măsurilor asigurătorii în cazul în care persoana vătămată este o persoană lipsită de capacitate de exerciţiu sau cu capacitate de exerciţiu restrânsă.

O a doua categorie de situaţii derogatorii de la regula anterior enunţată este regăsită în cuprinsul legilor penale speciale, care, în cazul unor infracţiuni anume prevăzute, statuează asupra obligativităţii dispunerii măsurilor asigurătorii, categorie căreia i se subsumează şi Legea nr. 241/2005 pentru prevenirea şi combaterea evaziunii fiscale (art. 11 consacrând obligativitatea acestui tip de măsuri procesuale - În cazul în care s-a săvârşit o infracţiune prevăzută de prezenta lege, luarea măsurilor asigurătorii este obligatorie.).

În cauza de faţă, Înalta Curte constată că inculpaţii A., B., C., D. şi partea responsabilă civilmente SC E. SRL, faţă de care s-au dispus măsuri asigurătorii prin încheierea contestată, au fost trimişi în judecată prin rechizitoriul nr. x/2015 din 28 februarie 2018 întocmit de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Craiova pentru săvârşirea unor infracţiuni de evaziune fiscală [inculpata A., pentru săvârşirea a două infracţiuni de evaziune fiscală în formă continuată, prev. de art. 9 alin. (1) lit.

a) din Legea nr. 241/2005, cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen., unei infracţiuni de furt, prev. de art. 228 alin. (1) C. pen., referitoare la persoana vătămată PP., şi unei infracţiuni de dare de mită, prev. de art. 290 alin. (1) C. pen. rap. la art. 308 C. pen., inculpatul B., pentru săvârşirea unei infracţiuni de evaziune fiscală în formă continuată, prev. de art. 9 alin. (1) lit.

a) din Legea nr. 241/2005, cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. şi art. 41 alin. (1) C. pen. rap. la art. 43 alin. (2) C. pen., unei infracţiuni de evaziune fiscală în formă continuată, prev. de art. 9 alin. (1) lit.

b) din Legea nr. 241/2005, cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. şi art. 41 alin. (1) C. pen. rap. la art. 43 alin. (2) C. pen., a două infracţiuni de înşelăciune, prev. de art. 244 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (1) C. pen. rap. la art. 43 alin. (2) C. pen., referitoare la persoanele vătămate QQ. şi soţii RR. şi SS., unei infracţiuni de furt, prev. de art. 228 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (1) C. pen. rap. la art. 43 alin. (2) C. pen., referitoare la persoana vătămată PP., şi unei infracţiuni de fals în declaraţii, prev. de art. 326 C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (1) C. pen. rap. la art. 43 alin. (2) C. pen., inculpatul C., pentru săvârşirea unei infracţiuni de evaziune fiscală în formă continuată, prev. de art. 9 alin. (1) lit.

a) din Legea nr. 241/2005, cu aplicarea art. 35 alin. (1) din C. pen. şi art. 41 alin. (1) C. pen. rap. la art. 43 alin. (2) C. pen., a două infracţiuni de furt, prev. de art. 228 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (1) C. pen. rap. la art. 43 alin. (2) C. pen., referitoare la persoanele vătămate Y. şi PP., a zece infracţiuni de înşelăciune, prev. de art. 244 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (1) C. pen. rap. la art. 43 alin. (2) C. pen., referitoare la persoanele vătămate EE., X., AA., Y., DD., Z., FF., GG., soţii V. şi W. şi O., şi a şaisprezece infracţiuni de fals în declaraţii, prev. de art. 326 C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (1) C. pen. rap. la art. 43 alin. (2) C. pen., inculpatul D., pentru săvârşirea unei infracţiuni de evaziune fiscală în formă continuată, prev. de art. 9 alin. (1) lit.

a) din Legea nr. 241/2005, cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen., unei infracţiuni de complicitate la evaziune fiscală în formă continuată, prev. de art. 48 alin. (1) C. pen. rap. la art. 9 alin. (1) lit.

a) din Legea nr. 241/2005, cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen., referitoare la ajutorul dat inculpatului C., unei infracţiuni de înşelăciune, prev. de art. 244 alin. (1) C. pen., referitoare la persoana vătămată FF., a trei infracţiuni de complicitate la înşelăciune, prev. de art. 48 alin. (1) C. pen. rap. la art. 244 alin. (1) C. pen., referitoare la persoanele vătămate Y., DD. şi Z., şi a cinci infracţiuni de fals în declaraţii, prev. de art. 326 C. pen., SC E. SRL - cu sediul în mun. Craiova, str. x, jud. Dolj - fiind parte responsabilă civilmente].

Astfel, în cazul acestei categorii de infracţiuni, spre deosebire de facultatea de a lua măsurile procesuale analizate, recunoscută cu valoare de principiu de art. 249 alin. (1) din C. proc. pen., dispoziţiile art. 11 din legea specială consacră expres, aşa cum s-a arătat în precedent, caracterul obligatoriu al luării măsurilor asigurătorii. Norma legală are caracter special şi derogator în raport de regula generală consacrată de art. 249 alin. (1) din C. proc. pen., ceea ce înseamnă că riscul de sustragere, distrugere, înstrăinare a bunurilor ce fac obiectul indisponibilizării este prezumat de legiuitor în cazul faptelor reglementate de Legea nr. 241/2005.

Prin urmare, legalitatea măsurilor asigurătorii în cauzele de natura celei de faţă nu este condiţionată de prezentarea explicită a împrejurărilor ce ar fundamenta un atare risc, fiind suficient, din perspectiva exigenţelor de "motivare a măsurilor", ca organul judiciar să indice, cu suficientă precizie, faptele de comiterea cărora este acuzat inculpatul, încadrarea juridică a acestora şi valoarea probabilă a sumelor echivalente, inter alia, valorii bunurilor ce ar putea fi supuse măsurii asigurătorii.

Aceste ultime exigenţe au fost respectate de către Curtea de Apel Craiova, care a dispus, în speţă, luarea măsurilor asigurătorii. În cuprinsul încheierii contestate, judecătorul fondului a arătat că se impune admiterea parţială a cererii părţii civile de luare a măsurilor asigurătorii până la concurenţa sumelor arătate în rechizitoriu ca fiind sume sustrase prin infracţiunile de evaziune fiscală deduse judecăţii.

Astfel, analizând atât încheierea contestată, cât şi rechizitoriul nr. x/2015 din 28 februarie 2018 întocmit de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Craiova prin care inculpaţii A., B., C., D. au fost trimişi în judecată, printre altele, pentru infracţiuni de evaziune fiscală, se constată că instituirea măsurilor asigurătorii asupra bunurilor mobile şi imobile, prezente şi viitoare, ale inculpaţilor A., B., C., D. şi părţii responsabilă civilmente SC E. SRL au avut în vedere prejudiciul creat prin săvârşirea infracţiunilor de evaziune fiscală de către aceştia, respectiv:

- inculpata A.: în perioada anilor 2005 - 2012, impozitul pe venitul din transferul proprietăţilor imobiliare, din patrimoniul personal, în sumă totală de 14.173 RON; în perioada anilor 2008 - 2012, plata TVA, pe care trebuiau să o vireze la bugetul de stat, în sumă totală de 158.634 RON; în perioada anilor 2012 - 2015, plata impozitului pe venit, în sumă de 6.147 RON (la suma totală de 178.954 RON adăugându-se accesorii fiscale, conform art. 173, 174 şi art. 175 din Legea nr. 207/2015, calculate de la data producerii prejudiciului şi până la data achitării integrale a debitului);

- inculpatul B.: în perioada anilor 2009 - 2015, plata impozitului pe venitul din transferul proprietăţilor imobiliare, din patrimoniul personal, în sumă totală de 10.090 RON; în perioada anilor 2007 - 2015, plata TVA, pe care trebuia să o vireze la bugetul de stat, în sumă totală de 180.425 RON; în perioada noiembrie 2014 - decembrie 2015, suma de 3.060 RON, reprezentând impozit pe venitul microîntreprinderii nedeclarat şi neplătit de SC E. SRL (la suma totală de 193.575 RON adăugându-se accesorii fiscale, conform art. 173, 174 şi art. 175 din Legea nr. 207/2015, calculate de la data producerii prejudiciului şi până la data achitării integrale a debitului);

- inculpatul C.: în perioada anilor 2010 - 2016, plata impozitului pe venitul din transferul proprietăţilor imobiliare, din patrimoniul personal, în sumă totală de 40.376 RON; în perioada anilor 2013 - 2015, plata TVA, pe care trebuia să o vireze la bugetul de stat, în sumă totală de 356.345 RON. (la suma totală de 396.721 RON adăugându-se accesorii fiscale, conform art. 173, 174 şi art. 175 din Legea nr. 207/2015, calculate de la data producerii prejudiciului şi până la data achitării integrale a debitului);

- inculpatul D.: în perioada anilor 2013 - 2015, plata impozitului pe venitul din transferul proprietăţilor imobiliare, din patrimoniul personal, în sumă totală de 16.780 RON; în perioada anilor 2013 - 2015, plata TVA, pe care trebuia să o vireze la bugetul de stat, în sumă totală de 65.343 RON; plata impozitului pe venitul din transferul proprietăţilor imobiliare, din patrimoniul personal, prin ascunderea preţului real de vânzare al imobilelor, în perioada anilor 2010 - 2016, în sumă totală de 40.376 RON; plata TVA, prin ascunderea, în perioada anilor 2013 - 2015, a preţului real al celor 20 de tranzacţii imobiliare încheiate, în sumă totală de 356.345 RON, sumă pe care inculpatul trebuia să o vireze la bugetul de stat; (la suma totală de 478.844 RON, adăugându-se accesorii fiscale, conform art. 173, 174 şi art. 175 din Legea nr. 207/2015, calculate de la data producerii prejudiciului şi până la data achitării integrale a debitului);

- partea responsabilă civilmente SC E. SRL: în perioada noiembrie 2014 - decembrie 2015, suma de 3.060 RON, reprezentând impozit pe venitul microîntreprinderii nedeclarat şi neplătit de SC E. SRL

În consecinţă, întrucât toate exigenţele de legalitate prevăzute de art. 249 şi 250 din C. proc. pen. pentru dispunerea măsurilor asigurătorii au fost respectate, instanţa de control judiciar constată că în mod corect judecătorul fondului a dispus luarea măsurii asigurătorii asupra bunurilor mobile şi imobile, prezente şi viitoare, ale inculpaţilor A., B., C., D. şi părţii responsabilă civilmente SC E. SRL raportându-se la prejudiciul creat prin săvârşirea infracţiunilor de evaziune fiscală de către aceştia.

Pentru considerentele anterior expuse, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în baza art. 2501 alin. (3) din C. proc. pen., va respinge, ca nefondată, contestaţia formulată de partea civilă Statul Român prin A.N.A.F. - Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice Craiova împotriva Încheierii nr. 15 din data de 25 februarie 2021 a Curţii de Apel Craiova, secţia penală şi pentru cauze cu minori, pronunţată în Dosarul nr. x/2018.

În baza art. 275 alin. (2) din C. proc. pen., va obliga contestatorul intimat inculpat şi contestatoarea parte civilă la plata sumei de câte 200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

În baza art. 275 alin. (6) din C. proc. pen., onorariul parţial cuvenit apărătorului desemnat din oficiu pentru contestatorul intimat inculpat D., în sumă de 79 RON, precum şi onorariile cuvenite apărătorilor desemnaţi din oficiu pentru intimaţii inculpaţi B., A. şi C., în sumă de câte 313 RON, vor rămâne în sarcina statului.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge ca tardivă contestaţia formulată de inculpatul D. împotriva Încheierii nr. 15 din data de 25 februarie 2021 a Curţii de Apel Craiova, secţia penală şi pentru cauze cu minori, pronunţată în Dosarul nr. x/2018.

Respinge ca nefondată contestaţia formulată de partea civilă Statul Român prin A.N.A.F. - Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice Craiova împotriva aceleiaşi încheieri.

Obligă contestatorul intimat inculpat la plata sumei de 200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Obligă contestatoarea parte civilă la plata sumei de 200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Onorariul parţial cuvenit apărătorului desemnat din oficiu pentru contestatorul intimat inculpat D., în sumă de 79 RON, rămâne în sarcina statului.

Onorariile cuvenite apărătorilor desemnaţi din oficiu pentru intimaţii inculpaţi B., A. şi C., în sumă de câte 313 RON, rămân în sarcina statului.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 19 martie 2021.

GGC - GV