Competence to review criminal proceedings duration: In rem investigation against unknown perpetrators precludes jurisdiction based on status of suspected judicial officers

Asupra cauzei penale de faţă, în baza actelor şi lucrărilor dosarului, constată următoarele:

I. Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Cluj-Napoca sub nr. x/2021 petentul A., prin apărătorul ales av. B., a formulat contestaţie privind durata procesului penal desfăşurat în Dosarul penal nr. x/2018 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca.

Prin Încheierea penală nr. 40/2021 din data de 22 februarie 2021, pronunţată de judecătorul de drepturi şi libertăţi din cadrul Judecătoriei Cluj-Napoca a fost admisă excepţia necompetenţei teritoriale a Judecătoriei Cluj-Napoca invocată din oficiu conform art. 47 alin. (3) din C. proc. pen.

În temeiul art. 50 din C. proc. pen. rap. la art. 4882 alin. (1) lit. b) din C. proc. pen. combin. cu art. 38 alin. (1) lit. c) din C. proc. pen., a fost declinată competenţa de soluţionare a Cauzei penale nr. 1566/211/2021 privind contestaţia numitului A., formulată prin apărătorul ales av. B., privind durata procesului penal desfăşurat în dosarul penal nr. x/2018 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca,în favoarea Curţii de Apel Cluj.

În considerentele încheierii pronunţate, judecătorul de drepturi şi libertăţi a constatat că prin ordonanţa din 22.01.2021 organele de urmărire penală au extins urmărirea penală în cauză cu privire la infracţiunea de de instigare la fals intelectual sub forma participaţiei improprii prev. de art. 321 alin. (1) rap. la art. 47 şi art. 52 alin. (3) din C. pen., reţinându-se ca stare de fapt că persoana necunoscută care a falsificat şi folosit planşa nr. 3 a determinat cu intenţie pe judecătorul care a emis sentinţa civilă cu numărul 418/2020 să săvârşească fără vinovăţie o faptă prevăzută de legea penală, respectiv, fals intelectual.

A mai reţinut judecătorul de drepturi şi libertăţi că, în accepţiunea legiuitorului, instituţia participaţiei improprii nu înseamnă că se face abstracţie de unul sau altul dintre participanţii la comiterea unei fapte penale, indiferent de forma de vinovăţie cu care aceştia acţionează, prin urmare nici de autorul infracţiunii de fals intelectual, aşa cum rezultă din cauza dedusă judecăţii, indicat aici a fi judecătorul cauzei civile. Potrivit art. 38 alin. (1) lit. c) din C. proc. pen.,competenţa de judecată a infracţiunilor săvârşite de către judecătorii de la judecătorii aparţine curţii de apel, iar în conformitate cu art. 53 din C. proc. pen., judecătorul de drepturi are competenţa instanţei în cadrul căreia funcţionează, or în prezenta cauză nu poate fi un judecător din cadrul Judecătoriei Cluj-Napoca, pentru că aceasta nu are competenţa să judece cauze în care autorul este magistrat.

Continuând raţionamentul, judecătorul de drepturi şi libertăţi din cadrul Judecătoriei Cluj-Napoca şi având în vedere şi că, potrivit art. 4882 din C. proc. pen. "(1) Competenţa de soluţionare a contestaţiei aparţine după cum urmează: a) în cauzele penale aflate în cursul urmăririi penale, judecătorului de drepturi şi libertăţi de la instanţa căreia i-ar reveni competenţa să judece cauza în primă instanţă; b) în cauzele penale aflate în cursul judecăţii sau în căile de atac, ordinare ori extraordinare, instanţei ierarhic superioare celei pe rolul căreia se află cauza. (2) Când procedura judiciară cu privire la care se formulează contestaţia se află pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, competenţa de soluţionare a contestaţiei aparţine unui alt complet din cadrul aceleiaşi secţii.", în conformitate cu prev. art. 53 din C. proc. pen., la termenul de judecată din 22.02.2021, judecătorul de drepturi şi libertăţi a invocat excepţia necompetenţei teritoriale a Judecătoriei Cluj-Napoca, respectându-se astfel disp. art. 47 din C. proc. pen.

În aceste condiţii, judecătorul de drepturi şi libertăţi din cadrul Judecătoriei Cluj-Napoca a arătat că nu este competent a soluţiona contestaţia privind durata procesului penal şi a dispus declinarea acestei cauze în favoarea Curţii de Apel Cluj spre competentă soluţionare de către un judecător de drepturi şi libertăţi din cadrul acestei curţi de apel.

II. Cauza a fost înregistrată pe rolul Curţii de Apel Cluj care, prin Încheierea nr. 53/2021 din 23 martie 2021, a admis excepţia necompetenţei materiale şi după calitatea persoanei a Judecătorului de drepturi şi libertăţi din cadrul Curţii de Apel Cluj, invocată, în condiţiile art. 47 din C. proc. pen. şi art. 4882 alin. (1) lit. a) din C. proc. pen., art. 35 şi art. 38 din C. proc. pen., invocată de reprezentantul Ministerului Public.

În baza art. 50 din C. proc. pen., a declinat competenţa de soluţionare a cauzei având obiect contestaţie durată proces (urmărire penală - Dosar nr. x/2018 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca), formulată de petentul A. (cu datele personale la dosar), prin apărător ales - av. B., în favoarea Judecătorului de drepturi şi libertăţi din cadrul Judecătoriei Cluj-Napoca.

În temeiul art. 51 din C. proc. pen., a constatat ivit conflictul negativ de competenţă între Curtea de Apel Cluj şi Judecătoria Cluj-Napoca, motiv pentru care a sesizat Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia penală pentru pronunţarea regulatorului de competenţă.

Pentru a se pronunţa în acest sens, judecătorul de drepturi şi libertăţi din cadrul Curţii de Apel Cluj a reţinut că, referitor la competenţa instanţei judecătoreşti, cu precădere cea a Curţii de Apel Cluj, inclusiv a Judecătorului de drepturi şi libertăţi de la această instanţă în faza de urmărire penală, se reţine că textul art. 38 alin. (1) lit. c) din C. proc. pen. instituie competenţa de prima instanţă a Curţii pentru infracţiunile săvârşite de judecătorii de la judecătorii, tribunale şi procurorii de la parchetele care funcţionează pe lângă aceste instanţe. Or, această competenţă a curţii de apel ca primă instanţă (de fond) este atrasă, în condiţiile textului legal amintit, doar în ipoteza şi în măsura în care o persoană anume prevăzută în text este acuzată oficial de comiterea unei infracţiuni, atribuindu-i-se calitatea de suspect sau inculpat (fie printr-o ordonanţă de efectuare în continuare a urmăririi penale faţă de suspect, ordonanţă de inculpare, fie printr-un act de trimitere în judecată - ex., rechizitoriu).

Continuând raţionamentul, judecătorul de drepturi şi libertăţi din cadrul Curţii de Apel Cluj a arătat că, din argumentele prezentate de primul judecător în susţinerea soluţiei de declinare a competenţei sale, se reţine că, în realitate, ceea ce se pune în discuţie în prezenta cauză nu este competenţa teritorială a instanţei, ci competenţa materială/după calitatea persoanei a Judecătorului de drepturi şi libertăţi vizat de prevederile art. 4882 din C. proc. pen.

În aceste condiţii, judecătorul de drepturi şi libertăţi din cadrul Curţii de Apel Cluj a reţinut că, atât timp cât în speţă urmărirea penală se efectuează in rem pentru toate faptele amintite mai-sus, nu se poate discuta de stabilirea competenţei instanţei în funcţie de calitatea persoanei supusă urmăririi penale, motiv pentru care, în viziunea Curţii, aplicabilitatea în cauză a prevederilor art. 38 alin. (1) lit. c) din C. proc. pen. este exclusă. Sub acest aspect, se mai reţine că, de altfel, din chiar cuprinsul plângerilor formulate de persoana vătămată rezultă că sunt formulate acuzaţii penale în strânsă legătură cu activitatea unei persoane necunoscute, care ar fi acţionat cu vinovăţia cerută de lege, iar experţii judiciari şi judecătorul civil ar fi acţionat fără vinovăţie, astfel că, potrivit art. 38 alin. (1) lit. c) din C. proc. pen., nici în acest punct al anchetei penale nu se poate discuta de comiterea vreunei infracţiuni de către aceştia din urmă.

Potrivit art. 35 din C. proc. pen., competenţa de drept compun revine Judecătoriei, astfel că, nefiind defipte excepţii de la această regulă, în cauză competenţa (materială) de soluţionare a contestaţiei promovate de petentul A., conform art. 4881 şi urm. din C. proc. pen., aparţine Judecătorului de drepturi şi libertăţi din cadrul Judecătoriei Cluj-Napoca.

În lumina considerentelor ce preced, a fost admisă excepţia necompetenţei materiale şi după calitatea persoanei a Judecătorului de drepturi şi libertăţi din cadrul Curţii de Apel Cluj, invocată, în condiţiile art. 47 din C. proc. pen. şi art. 4882 alin. (1) lit. a) din C. proc. pen., art. 35 şi art. 38 din C. proc. pen., de reprezentantul Ministerului Public şi în baza art. 50 din C. proc. pen., a declinat competenţa de soluţionare a cauzei având obiect contestaţie durată proces (urmărire penală - Dosar nr. x/2018 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca), formulată de petentul A. (cu datele personale la dosar), prin apărător ales - av. B., în favoarea Judecătorului de drepturi şi libertăţi din cadrul Judecătoriei Cluj-Napoca.

În temeiul art. 51 din C. proc. pen., a constatat ivit conflictul negativ de competenţă între Curtea de Apel Cluj şi Judecătoria Cluj-Napoca, motiv pentru care a fost sesizată Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia penală pentru pronunţarea regulatorului de competenţă.

III. Fiind sesizată, în temeiul art. 51 alin. (1) şi (2) din C. proc. pen., cu rezolvarea conflictului negativ de competenţă, Înalta Curte constată că Judecătoria Cluj-Napoca este competentă să soluţioneze contestaţia privind durata procesului penal, motiv pentru care, în conformitate cu dispoziţiile art. 51 alin. (6) din C. proc. pen., va trimite dosarul acestei instanţe.

Astfel, potrivit art. 35 alin. (1) din C. proc. pen., Judecătoria judecă în primă instanţă toate infracţiunile, cu excepţia celor date prin lege în competenţa altor instanţe. Potrivit alin. (2) al aceluiaşi articol, Judecătoria soluţionează şi alte cauze anume prevăzute de lege.

În conformitate cu prevederile art. 4882 din C. proc. pen., (1) Competenţa de soluţionare a contestaţiei aparţine după cum urmează: a) în cauzele penale aflate în cursul urmăririi penale, judecătorului de drepturi şi libertăţi de la instanţa căreia i-ar reveni competenţa să judece cauza în primă instanţă; b) în cauzele penale aflate în cursul judecăţii sau în căile de atac, ordinare ori extraordinare, instanţei ierarhic superioare celei pe rolul căreia se află cauza. (2) Când procedura judiciară cu privire la care se formulează contestaţia se află pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, competenţa de soluţionare a contestaţiei aparţine unui alt complet din cadrul aceleiaşi secţii."

Examinând, în acest context, cauza de faţă rezultă că petentul A. (cu datele personale la dosar), prin apărător ales - av. B.,a formulat contestaţie durată proces dosar ce are la bază plângerile penale formulate de petentul A., în calitate de persoană vătămată. Mai exact, petentul a reclamat comiterea unor infracţiuni de fals material în înscrisuri oficiale, prev. de art. 320 alin. (1) din C. pen., uz de fals prev. de art, 323 alin. (1) din C. pen., instigare la fals intelectual sub forma participaţiei improprii, prev. de art. 321 alin. (1) rap. la art. 47 şi art. 52 alin. (3) din C. pen., instigare la fals intelectual sub forma participaţiei improprii, prev. de art. 321 alin. (1) rap. la art. 47 şi art. 52 alin. (3) din C. pen. În concret, prin actul de sesizare s-a arătat că persoana vătămată A., din com. Poieni, sat Valea Drăganului, jud. Cluj, în urma unor verificări efectuate la Arhiva Oficiului de Cadastru şi Publicitate Imobiliară Cluj-Napoca, privind situaţia terenului situat în com. Poieni, sat Valea Drăganului, care cuprinde numărul topo x, a constatat faptul că planşa/harta nr. 3 a fost contrafăcută şi utilizată ulterior de către persoane necunoscute pentru întăbularea terenului pe numiţii C. şi D.

Prin ordonanţa emisă la data de 06.08.2018, s-a dispus începerea urmăririi penale in rem în cauză cu privire la infracţiunile de fals material în înscrisuri oficiale, prev. de art. 320 alin. (1) din C. pen. şi uz de fals, prev. de art. 323 alin. (1) din C. pen.

Subsecvent, prin ordonanţa din data de 20.09.2020, s-a dispus extinderea urmăririi penale in rem cu privire la două acte materiale de instigare la fals intelectual sub forma participaţiei improprii, prev. de art. 321 alin. (1) rap. la art. 47 şi art. 52 alin. (3) din C. pen., cu aplic. art. 38 alin. (2) din C. pen., reţinându-se că, în urma analizării documentelor depuse în probaţiune de persoana vătămată, rezultă faptul că o persoană necunoscută, respectiv cea care a falsificat şi folosit planşa nr. 3, a determinat, cu intenţie, pe experta E. la data de 05.09.2020 şi pe expertul F., cu ocazia efectuării unei expertize tehnice-judiciare, să săvârşească fără vinovăţie o faptă prevăzută de legea penală, respectiv fals intelectual.

Prin ordonanţa din data de 29.10.2020 emisă în acelaşi dosar de urmărire penală, s-a dispus schimbarea încadrării juridice a faptelor pentru care s-a început urmărirea penală în infracţiunile de fals material în înscrisuri oficiale, prev. de art. 320 alin. (1) din C. pen. şi uz de fals, prev. de art. 323 alin. (1) din C. pen., şi două acte materiale de instigare la fals intelectual sub forma participaţiei improprii, prev. de art. 321 alin. (1) rap. la art. 47 şi art. 52 alin. (3) din C. pen., totul cu aplic. art. 38 alin. (2) din C. pen.

Mai apoi, ca urmare a unei noi plângeri emanând de la persoana vătămată, s-a dispus, conform ordonanţei din data de 22.01.2021, extinderea urmăririi penale in rem cu privire la săvârşirea infracţiunii de instigare la fals intelectual sub forma participaţiei improprii, prev. de art. 321 alin. (rap. la art. 47 şi art. 52 alin. (3) din C. pen.. S-a reţinut, în esenţă, că din activităţile de urmărire penală efectuate, rezultă comiterea unei alte infracţiuni, în legătură cu cele pentru care s-a început urmărirea penală. Astfel, din conţinutul cererii în probaţiune, formulată de persoana vătămată la data de 04.01.2021, rezultă faptul că persoana necunoscută, respectiv cea care a falsificat şi folosit planşa nr. 3, a determinat, cu intenţie, pe judecătorul care a pronunţat Sentinţa civilă cu nr. 418/2020 să săvârşească fără vinovăţie o faptă prevăzută de legea penală, respectiv fals intelectual.

În prezent, cauza se află în etapa urmăririi penale in rem, cercetările fiind efectuate sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de fals material în înscrisuri oficiale, prev. de art. 320 alin. (1) din C. pen. şi uz de fals, prev. de art. 323 alin. (1) din C. pen. şi două acte materiale de instigare la fals intelectual sub forma participaţiei improprii, prev. de art. 321 alin. (1) rap. la art. 47 şi art. 52 alin. (3) din C. pen., totul cu aplic. art. 38 alin. (2) din C. pen. şi de instigare la fals intelectual sub forma participaţiei improprii, prev. de art. 321 alin. (rap. la art. 47 şi art. 52 alin. (3) din C. pen.

Se observă astfel că, în cauză, urmărirea penală a fost începută doar in rem, iar, în acest moment, competenţa după calitatea persoanelor poate fi individualizată numai prin raportare la plângerea penală formulată.

Or, în cuprinsul plângerii penale nu a fost indicată calitatea de judecători cu grad de curte de apel şi fără să existe la acest moment procesual niciun element din care să rezulte că persoanele implicate în activitatea infracţională reclamată deţin această calitate, nu se poate discuta de stabilirea competenţei instanţei în funcţie de calitatea persoanei supusă urmăririi penale.

Astfel, atât timp cât în speţă urmărirea penală se efectuează in rem pentru toate faptele amintite mai sus, nu se poate discuta de stabilirea competenţei instanţei în funcţie de calitatea persoanei supusă urmăririi penale, motiv pentru care, în viziunea Înaltei Curţii, aplicabilitatea în cauză a prevederilor art. 38 alin. (1) lit. c) din C. proc. pen. este exclusă. Sub acest aspect, se mai reţine că, de altfel, din chiar cuprinsul plângerilor formulate de persoana vătămată rezultă că sunt formulate acuzaţii penale în strânsă legătură cu activitatea unei persoane necunoscute, care ar fi acţionat cu vinovăţia cerută de lege, iar experţii judiciari şi judecătorul civil ar fi acţionat fără vinovăţie, astfel că, potrivit art. 38 alin. (1) lit. c) din C. proc. pen., nici în acest punct al anchetei penale nu se poate discuta de comiterea vreunei infracţiuni de către aceştia din urmă.

Potrivit art. 35 din C. proc. pen., competenţa de drept compun revine Judecătoriei, astfel că, neexistând excepţii de la această regulă, în cauză competenţa (materială) de soluţionare a contestaţiei promovate de petentul A., conform art. 4881 şi urm. din C. proc. pen., aparţine Judecătorului de drepturi şi libertăţi din cadrul Judecătoriei Cluj-Napoca.

Pentru motivele mai sus arătate, Înalta Curte va stabili că Judecătoria Cluj-Napoca este instanţa competentă să soluţioneze cauza având ca obiect contestaţia privind durata procesului penal formulată, pentru contestatorul A., de către reprezentantul său convenţional, avocat B., în favoarea Judecătoriei Cluj-Napoca, instanţă căreia i se va trimite dosarul.

Conform art. 275 alin. (3) C. proc. pen., cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D I S P U N E

Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei privind pe petentul A. în favoarea Judecătoriei Cluj-Napoca, instanţă căreia i se va trimite dosarul.

Cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului.

Fără cale de atac.

Pronunţată în şedinţă publică, azi, 08 aprilie 2021.

GGC - NN